17,484 matches
-
o soție foarte fericită. Și eu, Îi răspunse Rosa, dar eu nu cad pe scări. Dumneavoastră sunteți a doua oară venită la Urgențe Într-un singur an. Eram de serviciu și În ianuarie. Aveați o fractură la Încheietura mâinii, două coaste rupte și o vertebră zdrobită. Vă era atât de rău Încât cereați morfină. Dac-aș fi putut, v-aș fi dat-o, chiar dacă dumneavoastră nu aveți nevoie de morfină, ci de un avocat. Emma nu mai mersese la policlinică pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
spunem. Îmi pare mult să spun că era scris, spuse Sasha, Însă putem să vorbim oricum. Dacă aveți zece minute la dispoziție, vă pot invita la o cafea. Emma clipi neîncrezătoare. Inima ei speriată Începu s-o ia la goană. Coasta dureroasă se făcu simțită. Și ea fu bucuroasă. La aproape patruzeci de ani, nu credea că avea să i se mai Întâmple. Îi păru rău că-l Întâlnise Într-un astfel de moment pe acest profesor ambiguu, pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sigila pactul făcut, bătu palma cu fiul lui izbind cu putere. Ochiul plin de viață al lui Kevin, nedezlipit de chipul tatălui, exprimă o asemenea recunoștință, o asemenea Încredere necondiționată, Încât Antonio simți un val de căldură și piatra dintre coastele lui vibră. De unde să-și ia forța? De unde? Pe furiș, Împreună cu paharul de Coca-Cola dădu pe gât și două pastile. Din certitudinea unei justiții supreme, din gândul la ea. Pentru ea o voi face. Pentru ca ea să fie blestemată pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
celor pe care îi întâlnise și voia din tot sufletul să fie ca ei. Nici spătarul nu se plictisea. Primise o recomandare de la „prinț“ și uzând de ea încerca să pună mâna pe-o fâșie de pământ care stătea în coasta casei lui de la București. Numai Iscru fusese trimis chiar din prima zi la grajduri, împreună cu vizitiul, și trecuse la treabă din greu. Într-o zi, chiar în ziua în care Pampu intra în Târgoviște, Mihnea îi promisese Ghighinei s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cititorii aceștia puțini se număra și Elvira Dumitrescu, nevasta unui locotenent, vestit pentru aventurile lui galante. Achile o văzuse prima oară la o expoziție de automobile, unde stătea de vorbă cu un confrate de la Universul. Și, cum se lipise în coasta lui, omul îl prezentase în treacăt, dumnealui e Achile Vintilescu de la Adevărul. Iar Elvira exclamase zâmbind: A, domnul Achile! Care scrie ce se mai întâmplă prin târg! Nici nu știți cât sunt de măgulit că mă citesc niște ochi atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
bătrâna iarnă-o izgoni. Vru acum ea să-nflorească! Dar baba hâtră începu să amorțească. Blândul ghiocel credea, Și cu asta se mândrea, Că va înflori de-ndată. Dar iarna i-a făcut-o lată... Un picior își mai întinse, Coastele își primenise, Broboada-și aranjă nițel De gândeai că-i...ghiocel. Și c-un pas grăbit de fată Ce se dorea măritată, Cârja și-o propti în horă Pe badea să-l ia la vorbă. Ar fi vrut baba o
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
sună din nou. Am apăsat butonul verde și am dus telefonul la ureche: Alo? Mamă? vocea mea era mai speriată decât trebuia să fie. Miriam? Scumpo? Ești în regulă? Da, mamă! vocea îmi tremura. Ce s-a întâmplat? Cineva pe coastă a fost mușcat de rechin. Am vrut să văd dacă ești tu și...răsuflă ea ușurată...mă bucur că ești teafără. Vii acasă? vocea ei luase deja o notă veselă. Nu! Sunt la spital! Eu l-am scos pe tânăr
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ce afaceri bune se pot face în prăvălia mea. Totul depinde de cumpărător, draga mea, a tachinat-o și el. Femeile frumoase întotdeauna obțin ce vor. Auzind asta, Meryt a izbucnit în râs și mi-a dat un ghiont în coaste, dar eu n-am zis nimic, pentru că știam că acele vorbe îmi erau adresate mie. Într-o clipă, Meryt a înțeles și ea că tâmplarul vorbea cu mine și, chiar dacă eu nu zisesem nici un cuvânt, sunetul vocii lui și blândețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
tricotată, și atunci pistolul s-a descărcat, iar pisica a făcut un salt, cele patru labe i s-au desprins de sol concomitent, n-a fost o săritură propriu-zisă, forța-mpușcăturii a ridicat-o în aer, am nimerit-o-n coaste, nu în cap, deși țintisem într-acolo, și atunci am lăsat arma-n jos, dar bubuitura mai stăruia printre zidurile de piatră ale grădinii, și atunci bunicul m-a luat din nou pe după umeri, spunându-mi că a fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cei din spate începuseră să se împingă-n față, cineva din spate m-a îmbrâncit, am căzut în față, rândul se îndesise până la refuz, ca atunci când ne zbăteam să luăm autobuzul cu asalt, cineva mi-a tras un cot în coaste, iar eu, din instinct, am dat cu piciorul într-acolo, am încercat să înaintez, dar mă împingeau în continuare, ei, și atunci coada iarăși a dat înapoi atât de brusc, încât era să cad din nou, m-au ținut cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ridicate, ieșind din gaură, așa că i-am șoptit să-i dea pace lu’ taică-miu și să mă pupe-n cur, i-am tras și un șut, așa din culcat cum eram, cred că l-am nimerit cu genunchii în coaste, pentru că l-am auzit înjurând, apoi am smucit din nou cheia franceză, cu cealaltă mână am tras din toate puterile și de grilajul de fier, fără să reușesc însă să-l mișc, în schimb șurubul parcă a scos un scârțâit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cineva, din spate, mi-a tras un șpiț în cur, de era să dau în nas, și ăsta mi-a fost norocul, pentru că alți doi își și catapultaseră pungile spre mine, m-a nimerit doar una, lovindu-mă pieziș în coaste. Prevăzând c-o să iau niște bocanci în burtă, în cădere m-am răsucit pe spate, mi-am strâns genunchii la piept, acoperindu-mi fața cu brațele, așa cum mă-nvățase Zsolt, dar ochii nu mi i-am închis, Lupu își pregătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
-am încasat și dacă pot să mă ridic în picioare. M-am ridicat cu greu, zicându-i că, spre norocul meu, nu-i așa mare bai, m-am ales cu un șut, o zdrelitură la genunchi, și o cărămidă-n coaste, o nimica toată, m-am făcut eu bine și după bătăi mai serioase, mai grav e că mi s-au rupt pantalonii și mâneca de la haină, și-o să afle mama că iarăși m-am bătut, deși îi promisesem că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
explică Marie. Plecat pentru șase luni la pescuit, nu s-a mai Întors niciodată. Foametea s-a instalat la Lands’en, așa că, pentru ca toți să poată supraviețui, șase insulari au decis să facă să naufragieze bricurile care navigau În largul coastei. În nopțile cu furtună, agățau felinare de coarnele vacilor și le plimbau pe faleză În apropierea golfului. Înșelate de acele lumini, navele se zdrobeau de recife. Localnicii ucideau supraviețuitorii și jefuiau Încărcăturile. Polițistul se opri la un detaliu de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pînă la făcliile care străluceau lîngă altar și, fără urmă de șovăială, arse mărturisirea fiului ei. În timp ce foile se răsuceau În flăcări, avu sentimentul că-l răstignește. Toată noaptea, bărcile de pescuit brăzdaseră cei o sută cincizeci de kilometri de coastă, unele dintre ele ajungînd la mai multe mile depărtare de țărm, cu năvoadele tîrÎte În partea din spate a bărcilor rîcÎind adîncimile fundului pe care nu izbuteau să-l sondeze. Toată noaptea, ochii istoviți ai marinarilor, uniți Într-un formidabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mai 1968 din Télégramme de Brest. În ziua aceea, cum Îi explică ea lui Fersen trăgîndu-l spre vîrful sitului de la Ty Kern, zece milioane de francezi erau În grevă, iar În seara respectivă o puternică furtună făcea ravagii În largul coastelor de la Finistère. Rafale de vînt de forța 8, valuri Înalte de cinci metri. Un adevărat infern. Or, farul, care la vemea aceea funcționa, căzuse În pană și nici un electrician nu venise să-l repare. Lucas Înălță capul și privi spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
căutarea unui obiect care i-ar putea servi drept armă. GÎndea cu toată viteza. Cel mai simplu ar fi fost să-l lovească pe Ryan de Îndată ce avea să iasă din cockpit, apoi avea să se descurce cumva ca să ajungă la coasta cea mai apropiată. Însă mii de Întrebări se Înghesuiau În capul ei, la care putea căpăta poate niște răspunsuri dacă juca după cum voia el să conducă jocul: cum de avea Ryan certitudinea că de naufragiu erau răspunzători copiii? Nu fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
zici? Te distrai bine În pat cu el! N-aveam imagini, dar mi-era de ajuns și sunetul, n-am pierdut nimic! Mergi, că altfel e rîndul meu să mă distrez! O trase pe Marie, cu țeava armei proptită În coaste. Nu mai simțea suferința fizică de la umăr, de la brațul complet răsucit, Într-atît moartea lui Lucas o zdrobea de durere. Lăsă să-i scape un geamăt. - Gura, nu vreau să te aud, altfel trag. Mergi! Marie Încerca să gîndească, era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Ai spus: de n-ar fi fost Yvonne Le Bihan, poate că aș fi murit acolo... El dădu din umeri. - Nu poți renunța nici o clipă să fii polițistă? Ea e cea care m-a eliberat a doua zi, aveam două coaste rupte. Bătrînul dormea după beție Într-un colț. Ea m-a dus la bătrînul Pérec s ămă Îngrijească și m-a pus să jur că n-am să vorbesc niciodată despre cele Întîmplate pe faleză. - În schimbul a ce? Al lingourilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
caustic, despre Salut les copains și nașterea fenomenului yéyé. Filmul de ficțiune nu-l interesa Însă, era clar, și refuză În două rânduri să colaboreze cu Godard. În aceeași perioadă, Janine Începu să-i frecventeze pe americanii În trecere pe Coasta de Azur. În Statele Unite, În California, ceva cu totul nou era pe cale să se Întâmple. La Esalen, lângă Big Sur, apăreau comunități bazate pe libertatea sexuală și pe consumul de droguri psihedelice, care, se credea, ar lărgi câmpul conștiinței. Janine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
la ea În repetate rânduri, modificând un detaliu sau altul - psihiatrul, e drept, părea să-i aprecieze enorm povestirea. Iată versiunea canonică preferată de Bruno: „S-a Întâmplat pe la sfârșitul lui iulie. Venisem pentru o săptămână la maică-mea, pe Coasta de Azur. Continua să țină casă deschisă, primea lume multă. În vara aceea, se culca cu un canadian - un zdrahon tânăr, cu un fizic de țapinar. În dimineața când urma să plec, m-am trezit foarte devreme. Soarele era deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mama m-a dus la taică-meu, la vreo cincizeci de kilometri distanță. În mașină, pentru prima dată, mi-a vorbit despre di Meola. Și el părăsise California, În urmă cu patru ani; cumpărase o mare proprietate lângă Avignon, pe coastele muntelui Ventoux. Vara, primea tineri care veneau din toate țările Europei, și din America de Nord. Mama credea că Într-o vară ar trebui să-l vizitez și eu, asta mi-ar deschide noi orizonturi. Învățătura lui di Meola era centrată mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
un basist acceptabil, dar prea puțin creativ. David se Încăpățână, schimbă patru formații, Încercă diverse formule; la trei ani după plecarea tatălui său, hotărî să-și Încerce și el norocul În Europa. Găsi ușor un contract la un club pe Coasta de Azur, asta nu era o problemă; felurite fufe Îl așteptau În fiecare seară În cabină, nici asta nu era o problemă. Dar nimeni, de la nici o casă de discuri, n-a dat nici cea mai mică atenție mostrelor pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
un spirit umanist și republican; trebuia, În fine, după expresia unuia dintre fondatori, să fie un loc În care „să se reguleze În draci”. La Cholet-Sud, Bruno ieși de pe autostradă și mai făcu vreo zece kilometri pe un drum de coastă local. Harta nu era clară și Îi era prea cald. Zări, aproape din Întâmplare, panoul. Cu litere multicolore pe fond alb, anunța: „LOCUL SCHIMBĂRII”; dedesubt, pe un panou mai mic din placaj, era caligrafiată cu litere roșii ceea ce părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pe-aici. Întoarcerea fu un chin; valizele Îi rupeau mâinile, abia mai putea să respire; la jumătatea pantei trebui să se oprească. Câțiva inși bântuiau prin camping, fasciculele luminoase ale lanternelor se Încrucișau În noapte. Mai departe, pe drumul de coastă, circulația rămânea la fel de intensă; la Dynasty, pe drumul spre Saint-Clément, era o petrecere cu sânii goi, dar Bruno nu se mai simțea În stare să se ducă nici acolo, nici altundeva. Rămase așa cam o jumătate de oră. Privesc farurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]