7,605 matches
-
care trăiau dincolo de hotarele imperiului. Înclin să cred că era vorba doar de barba lor, antiteza cea mai evidentă a spânoșeniei sudice. De aceea nu mă rușinez, bucurându-mă că microfonul nu mă vede... Acum, barbaria are doar o conotație comportamentală. Și, cum nimic nu poate fi creat de novo, ci doar transformat, câștigarea acestei conotații s’a făcut treptat, În absența acelui imperiu, În detrimentul conotației păroase. Tătarii au putut fi deci considerați barbari deși se rădeau chiar și’n creștet
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deși uneori aveam același clocot interior cu care mi se identificase copilăria aceea superbă. Cu Adi am avut o relație specială, probabil întreținută și de faptul că era opusul meu, completându-ne foarte bine unul altuia componenta deficitară sub raport comportamental. Cred că n-am văzut până la frate-meu copil mai docil, extrem de atent, cuminte, receptiv și responsabil. Imaginați-vă cum eram eu, din moment ce mă poziționam pe o structură tipic comportamentală opusă în linii mari fratelui meu. Aveam clocotul acela interior
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
completându-ne foarte bine unul altuia componenta deficitară sub raport comportamental. Cred că n-am văzut până la frate-meu copil mai docil, extrem de atent, cuminte, receptiv și responsabil. Imaginați-vă cum eram eu, din moment ce mă poziționam pe o structură tipic comportamentală opusă în linii mari fratelui meu. Aveam clocotul acela interior, ardeam puternic asemenea mamei. Suficient de temperamentală, nu-mi puteai impune ceva anume decât în virtutea unor argumente solide. Vreme îndelungată, până pe la opt-zece ani, mama a tot încercat să schimbe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mama rămânând văduvă la patruzeci și trei de ani, cu doi copii mari, eu studentă și fratele meu la liceul de marină. Prin natura structurii mele sufletești, a ceea ce Doamne-Doamne mi-a picurat în alveolele țesutului meu genetic, dar și comportamental, eu sunt un gen de „mélange” între arderile și vulcanismul mamei pe de o parte, dar și echilibrul și diplomația tatălui nostru de cealaltă parte. La acestea se adaugă rădăcinile și vibrațiile noastre ancestrale, comunitatea căreia i-am aparținut și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
matca sa personală și i-a fost un real sprijin mamei în perioada ce a urmat. Cred că amprenta sa genetică are în mare măsură configurația precumpănitoare a celei moștenite de la tata și asta o spun în virtutea atâtor similitudini emoționale, comportamentale și chiar habituale. Deși mama ne-a educat simțul datoriei în a respecta rânduiala creștin-ortodoxă și-a insistat de fiecare dată asupra celor mai importante repere, noi copiii le-am adaptat nevoilor noastre de suflet tocmai pentru că țin de patimile
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pecetluită de „Sfintele Taine” ale cununiei și botezului. Așa a devenit doamna doctor „nana noastră dragă.” Dincolo de acel numitor comun care capacitează statutul de medic, a existat și există în viziunea mea personală, o componentă atitudinală, un gen de amprentă comportamentală cu care am identificat omul și, evident, latura aceea discretă, educată și instruită a personalității sale. Așadar la „nana” pot stabili ca relație de echivalență, generozitatea. Doamna doctor, Rodica Manolache, medic primar specialist obstetrică-ginecologie în cadrul Maternității Cuza-Vodă, Iași. Există uneori
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Este, însă, doldora de informații variate și credibile, datorită faptului că provin de la contemporanii personalităților evocate, deci, sunt "la prima mână", ferite de inerentele distorsiuni ulterioare și de deformările folclorizante. Chiar dacă atenția autorului a fost atrasă mai ales de bizareriile comportamentale din perioada "întunecării" lui Eminescu, situațiile revelate devin importante pentru istoria literară fie și numai pentru faptul că risipesc teza contrafacerii diagnosticului din epocă. Felurite și risipite ici-acolo, consemnările îl surprind pe poet în cele mai varii ipostaze. Iată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nu pot fi bănuiți de vreun entuziasm că li s-a amputat leafa, dar nici n-au scăpat prilejul plasării gravei delațiuni. Revenind la Ion Sava și încercând să ne explicăm... inexplicabilul atitudinii sale, nu putem atribui astfel de devieri comportamentale decât unui fenomen propriu lumii scenei: la un moment dat (ciclic!) "se pune pata" și răbufnesc toate nemulțumirile și frustrările, canalizate, regretabil, într-o singură direcție, adeseori greșită. De altfel, și Sava avea să treacă prin situații similare, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
identifica și a controla bolile infecțioase, îndreptate spre tratare și prevenire și bazate pe studii privind patogeneza, apariția rezistenței și a controlului imunologic; - aspectelor legate de sistemele de sănătate publică și acordării îngrijirii, în special managementului, prevenirii și supravegherii, aspectelor comportamentale și reacțiilor la bolile infecțioase (inclusiv modelarea bolilor umane). (iii) "Uzina celulă" Aceasta acțiune-cheie are ca scop ajutarea întreprinderilor Comunității pentru a exploata progresele făcute în științele și tehnologiile vieții, în special în domeniile sănătății, mediului, agriculturii, agroindustriilor și al
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
identifica și a controla bolile infecțioase, îndreptate spre tratare și prevenire și bazate pe studii privind patogeneza, apariția rezistenței și a controlului imunologic; - aspectelor legate de sistemele de sănătate publică și acordării îngrijirii, în special managementului, prevenirii și supravegherii, aspectelor comportamentale și reacțiilor la bolile infecțioase (inclusiv modelarea bolilor umane). (iii) "Uzina celulă" Aceasta acțiune-cheie are ca scop ajutarea întreprinderilor Comunității pentru a exploata progresele făcute în științele și tehnologiile vieții, în special în domeniile sănătății, mediului, agriculturii, agroindustriilor și al
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
descrie o arie conceptuală destul de difuză, precum evocările în limbajul instituțional ale termenilor "cultură organizațională" sau "artă și cultură". Ceea ce au în comun toate aceste concepte este calificarea culturii ca o entitate abstractă, implicînd o serie de artefacte colectiv-împărtășite, tipare comportamentale, valori sau alte concepte artificiale care, luate împreună, formează ansamblul cultural. Din punct de vedere istoric, cuvîntul provine din latinescul colere, care ar putea fi tradus ca "a construi", "a avea grijă de", "a planta" sau "a cultiva". Cuvîntul "cultură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
esențiale care fundamentează comportamentele sociale funcționale și care e transmis intergenerațional, prin agenții specifici de socializare. H.M. Segall și colaboratorii (1999) subliniau anterioritatea logică și ontologică a culturii; ei ofereau o definiție minimalistă a acesteia, descriind-o ca totalitatea produselor comportamentale ale celorlalți care ne preced. Astfel, cînd ne naștem, ne plasăm de la bun început într un ambient natural și social structurat, care conține valori ce vor fi exprimate prin limbaj, care la rîndul lor contribuie la formarea unor registre relaționale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relaționale, ce se află la baza unui mod de viață (Munroe, Munroe, 1997). într-o asemenea perspectivă, cultura poate fi definită prin intermediul a opt factori ce o caracterizează. Avem în vedere, în primul rînd, o serie de tipare atitudinale și comportamentale ("ce se cade", "ce se cuvine"), învațate social și asumate printr-o logică implicită a "rînduielii". Merită semnalată, în acest registru, convergența sau divergența dintre atitudine și comportament, existînd posibilitatea apariției atitudinii duplicitare, atunci cînd subiecții se comportă conform "ordinii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la încercare", de exemplu, prin expunerea la o cultură diferită. De altfel, activînd reperele furnizate de către cultură, membrii unei societăți internalizează componentele acesteia și acționează în limitele a ceea ce este "acceptabil". Astfel, cultura este "programată" sau învățată și construiește prescripții comportamentale implicite pentru orice scenariu biografic relevant. H. Spencer-Oatey (2000) extinde conceptul de cultură, introducînd o serie de factori suplimentari care aparțin valorilor și comportamentelor/artefactelor, adăugînd totodată o descriere a funcțiilor pe care termenul "cultură" le asumă: "Cultura este un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a fi asimilat de noii membri ai grupului ca modalitate corectă de a percepe, a gîndi și a simți în legătură cu problemele respective" (Schein, 2004, p. 11). Elementul decisiv al definiției evocate mai sus subliniază referirea precumpănitoare la premise, la tiparele comportamentale implicite, și nu atît la comportamente manifeste, publice. Cultura poate fi definită și ca un set polar, manifest-latent, care lămurește din punctul de vedere al profunzimii și vizibilității, compoziția sa. Așadar, valorile, normele și comportamentele împărtășite și activate în cadrul unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
îndeosebi ca urmare a premiselor și atitudinilor angajate de către proprietarii sau managerii organizației, dar și prin negocierea tacită a setului de reguli instituționale implicite, stabilite între subordonați și conducători. în cele din urmă, procesul se finalizează prin însușirea unor repere comportamentale și atitudini calificate drept "bune și drepte" de către toți cei care compun instituția, transmise intergenerațional, ce devin un adevărat ghid prescriptiv al acțiunilor actorilor organizaționali. CAPITOLUL 2 Repere conceptuale și metodologice în psihologia interculturală 2.1. Determinări genetice vs învățare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
achizițiile lor rămîn limitate, izolate, rutiniere, aceste ființe neizbutind să producă răspunsuri creatoare la provocările mediului. Cultura reunește, conform lui McGrew (1992), opt trăsături care sînt asumate și promovate exclusiv de ființa umană, și anume: inovare producerea de noi răspunsuri comportamentale, adaptative, pe baza unor noi opțiuni atitudinale și valorice; diseminare achiziționare de la "inventator" și transfer către "celălalt", printr-un proces interindividual; standardizare elaborarea unor patternuri consistente și referențiale, printr-un proces intragenerațional; durabilitate conservare în timp, în cadrul unei generații; difuziune
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
legătură cauzală între personalitate și cultură, nu doar o identitate între cele două concepte, cum o apreciau configuraționiștii. Lanțul cauzal are ca element instituțiile primare (supraviețuirea, organizarea familială, practicile sociale) care produc un ansamblu de trăsături mentale, cognitive, afective și comportamentale proprii grupului de apartenență, la care individul se adaptează, dezvoltîndu-și propria personalitate. Datorită faptului că patternurile primare sînt similare în cadrul societăților, multe trăsături de personalitate sînt comune și alcătuiesc structura personalității bazale. Acestea conduc la instituțiile secundare, care sînt reprezentate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
multimodală a caracterului național. Notele sale distincte sînt: asocierea cu psihologia națională, fiind sursa de înțelegere a diferitelor forme de expresie a spațiilor particulare; este un model instituțional, deoarece se proiectează în instituțiile reprezentative (religioase, politice, educaționale, economice); mobilizează resursele comportamentale, orientîndu-le spre un curs compatibil cu tendințele sale, tipul caracterului conferind o coloratură specifică; exprimă materializarea unor teme culturale, printre care lămurește impactul valorilor fundamentale, viața spirituală în familie sau comunitate, impunerea atitudinilor sociale dominante; și, nu în ultimul rînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
3. Paradigma integratoare a psihologiei interculturale Psihologia interculturală (PIC) se întîlnește cu perspectiva antropologică, care examinează diferența exersînd o manieră de lectură a fenomenelor sociale în cheie comparativă. Perspectiva de bază în lectura antropologică este relativismul cultural, conform căruia caracteristicile comportamentale și contextele culturale diferite sînt descrise, nu și evaluate. Relativismul refuză, astfel, în compararea unităților culturale, calificări de genul "mai bun"/"mai puțin bun"; "superior"/"inferior"; "mai civilizat"/"mai necivilizat", "dezvoltat"/"înapoiat, retardat cultural". O asemenea viziune se impune în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o sensibilitate a intelectului asumată social. Enculturația devine deci tot ceea ce achiziționăm în cursul unei vieți pentru că este disponibil (available) și valorizat social. Analizînd același concept, D. Wong (2006) îl descria ca un proces prin care individul, născut cu potențialități comportamentale considerabile, este condus de grupurile de apartenență spre dezvoltarea unui comportament dezirabil, conform standardelor acestora. Forme specifice de enculturație sînt, de exemplu, duplicitatea expresivă în exprimarea emoțiilor, reacția de obediență la autoritate, favorizarea simbolurilor asistențiale ("părintele 54 PSIHOLOGIE INTERCULTURALĂ care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a agenților socializanți, care activează la nivel individual comportamente acceptabile. Enculturația are și o valoare adaptativă, înzestrîndu-l pe subiect cu acele strategii identitare care îl vor ajuta să activeze, atunci cînd scenariul de viață o cere, cele mai funcționale opțiuni comportamentale, favorizînd integrarea mai adecvată în grupurile de referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care o cultură integratoare le impune reprezentanților unei culturi mai puțin influente, prin intermediul unor agenți ai socializării (preponderent secundari), patternurile sale definitorii. Constituind un schimb cultural
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
publice. Există în societate, totodată, și o învățare interși transgenerațională, care este responsabilă de transmiterea culturală, după cum se poate vorbi în natură despre o transmitere biologică. Sînt studii care atestă că prin mecanisme ale eredității sociale, tiparul valoric, atitudinal și comportamental al unei comunități se schimbă abia la trei generații de la modificarea compoziției acelei comunități (Flament, 1995). Fiecare cultură națională își configurează un pattern dominant, trăsătură observată de timpuriu prin studiile stereotipurilor etnice (pe baza lor "știm" că "românul s-a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în raport cu una sau alta din culturile aflate în contact. Sincretismul sugerează apariția unei noi culturi, precumpănitor eterogene în raport cu precedentele culturi care au provocat-o. Asimilarea reprezintă acel proces negativ care ilustrează o formă excesivă de remodelare a patternului valoric și comportamental anterior, putînd degenera chiar în depersonalizare. în unele medii, din punct de vedere funcțional însă, asimilarea mai este considerată o adaptare "funcțională" la un nou climat cultural. în sfîrșit, contra-aculturația constituie "procesul de respingere brutală, bruscă a culturii care se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Matsui și colaboratorii (1987) au evidențiat o tendință similară pe eșantionul japonez studiat, fiecare persoană dintr-un grup de studenți angajați într-o sarcină aditivă au lucrat "mai din greu" în colectiv decît individual. Așadar, un tipar valoric, atitudinal și comportamental care favorizează interdependența, gratificarea reușitei de grup, nevoia de apartenență (specifice colectivismului) mai presus decît reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit de cel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]