5,493 matches
-
funcțiile importante ale criticii de artă este aceea de a aduce comunicarea la nivelul simțurilor pentru a induce o similitudine a viziunii, a conținutului experimentat, între critic și cititor, ceea ce ar putea produce un acord între cei doi, respectiv o "comuniune", înțeleasă ca o comunitate de sentimente care s-ar exprima în judecăți de valoare identice. Această "comuniune" dintre critic și publicul său, extinsă la nivelul reflecției asupra consecințelor cotidiene ale artei, devine un criteriu important în deciziile cu privire la funcționalitatea procesului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
induce o similitudine a viziunii, a conținutului experimentat, între critic și cititor, ceea ce ar putea produce un acord între cei doi, respectiv o "comuniune", înțeleasă ca o comunitate de sentimente care s-ar exprima în judecăți de valoare identice. Această "comuniune" dintre critic și publicul său, extinsă la nivelul reflecției asupra consecințelor cotidiene ale artei, devine un criteriu important în deciziile cu privire la funcționalitatea procesului critic de evaluare și teoretizare a practicilor artistice contemporane. Funcționând în direcția depășirii comentariului de clarificare și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artistică postbelică a reprezentat nu doar o continuare a activităților culturale specifice avangardei ci și o multiplicare a tipurilor de critică care au percutat la schimbările accentuate din viața socială, politică, economică ori tehnologică, cauzate de necesitatea regândirii raporturilor de comuniune și de producție a existenței. Astfel, asocierea unor critici cu descrierea, legitimarea ori comentarea opozițională a unor curente artistice a generat mai multe tipuri de critică, de relevanță post-estetică, care au conturat înțelegerea actuală a artei ca un fenomen inter-discursiv
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în vederea edificării indivizilor și acțiunii colective. Ca proces al dezvoltării individuale și sociale, edificarea presupune nu doar efortul cultivării în practica analitică a chestionării canoanelor "culturii înalte" și a expresiilor culturii materiale și vizuale a vieții cotidiene, ci și exercițiul comuniunii care ar determina (in)formarea comportamentului, respectiv condițiile luării unor decizii și efectuării unor acțiuni. Având în vedere faptul că (inter)medierea presupune nu doar transmiterea metodologică a unor informații și exersarea tehnică a unor abilități vocaționale, ci și provocarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
culturală, activitate care a durat până după revoluția din 1989, când cineva a vândut clubul o dată cu fabrica, fără să gândească nici un moment că era construit cu mâinile și sufletul locuitorilor de aici, că devenise locul de odihnă, înălțare spirituală și comuniune socială a întregii societăți frăsinene. În zilele de sărbătoare, începând chiar de dimineață (sau după-amiaza, când treburile gospodăriei erau gata), ori în celelalte zile ale săptămânii, vedeai că se adună în club, precum și în fața lui, grupuri grupuri de tineri și
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
variat de-a lungul timpului. Barkin și Cronin 336 analizează sintagma "stat-națiune" și observă că aceasta cuprinde două ideal-tipuri de autoritate, pe de o parte cea care derivă din controlul teritorial, pe de altă parte cea care are ca bază comuniunea de sentiment. În practică, statul-națiune se fundamentează pe ambele tipuri de autoritate. În aceeași linie, Philpott prezintă modul în care relația dintre autoritatea culturală și teritorială a evoluat de-a lungul timpului, producând variații semnificative în practica suveranității și a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ape întinse. Respirăm un aer foarte pur și atât de tare, încât aproape că poate fi comparat cu aerul de mare. Severitatea acestui peisaj, austeritatea sa, neschimbate chiar sub soarele de iunie, mă pun adânc pe gânduri. Mă gândesc la comuniunea atât de necesară care, cu siguranță, există între el și această natură. Pădurea în care niciun copac nu se detașează individual, care formează o entitate, o concepție de ansamblu, o armată. Privesc acest pământ, etalat în fața noastră, moștenirea sa. Provincia-frontieră
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
ei, iar acum lacrimile mele de regret vin să întărească sentimentul unei pierderi irecuperabile. Alexandra Macarov este modelul de Maestru care nu și-a trădat niciodată profesiunea - pasiune, este cântecul franco-român în care curge toată jalea dar și bucuria unei comuniuni culturale excepționale. Scrierile Alexandrei Macarov ne rămân în biblioteci și, cu siguranță, ele ne vor fi, în continuare, de un imens folos. Poate mai mult de-acum înainte le vom sorbi savoarea, ne vom contopi cu dragostea scriitoarei Alexandra Macarov
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
că faptul lingvistic este În aceeași măsură reflexiv și tranzitiv. Se reflectă În el cel care Îl produce este adresat celor care Îi cunosc manifestarea. Termenul „comunicare” Înseamnă „a fi Împreună cu”, „a Împărtăși și a te Împărtăși”, „a realiza o comuniune de gânduri”. Din punct de vedere al teoriei generale a informației, comunicarea umană reprezintă procesul de transmitere a unui mesaj de către un emițător, către un receptor, Într-o manieră codificată, printr-un anumit canal. Comunicarea didactică este o formă particulară
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
sa la această regiune. Prin urmare, misiunea artistului este aceea de a exprima esența « țării » sale, chiar dacă această alegere Îl va face să trăiască Într-o oarecare solitudine, solitudine ce Îl va ajuta să găsească pacea și echilibrul interior și comuniunea cu natura. „Eu simt că as putea fi și mai nefericit, că voi suferi și că nu sunt ferit de nimic din ceea ce ne poate amenința În viață: totuși totul e schimbat. Fiecare nenorocire care va veni, este acceptată dinainte
Caleidoscop by Maria-Lucia Toma () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93369]
-
de auto-determinare și concep edificarea de sine în termenii unicității și ai originalității absolute. Aici comerțul cu esența este de tip constructiv, iar sarcina zidirii propriei personalități aparține în întregime educației ca demers formativ sistematic al unei veșnice condiții a comuniunii sociale, al unei interacțiuni care cultivă determinația esențială doar cu scopul desăvârșirii de sine (corolar pragmatic al unei filosofii democratice moderne a individualității). Unei viziuni a aneantizării de tip existențial, corespondentă unei teoretizări a stării "căzute" a omului contemporan (care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
alte oglinzi, pentru a resuscita deopotrivă disponibilități latente ale dotației native și coagulări colective ale unei năzuințe generale spre progres. Ea este centrul autoritar al unei interacțiuni complex participative, care unifică acoperitor voințele individuale și care dă sens ființării în comuniune, precizând prin conceptualizare sintetizatoare tot ce ia înfățișarea amalgamului inform, tot ce întârzie în stază dezorganizată pasul către expresie mutual- împărtășită. Astfel, sistemul cerințelor situaționale care vizează un singur individ este integrabil unui sistem mai larg ce poate viza straturi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
presupunând un apel direct la ea similar concepției etice a lui Rosmini, adică regăsind în afirmarea de sine cheia descifrării secretelor profesionale ale fiecărui domeniu sau modalitatea de acces direct la o comprehensiune adecvată din partea destinatarului informației științifice. Atingerea unei comuniuni mediate de elaborări teoretice este și rodul mesajului empatic pe care o personalitate manifest reflexivă știe să îl ofere unei instanțe receptive asemănător construite și predispuse la recunoaștere de sine în aventura excepțională a celuilalt. În consecință, dacă în științele
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
trebuie să provină de la forța personală de reflectare. Experiența construcției de sine care este consecventă exersării aptitudinale constante este vădit guvernată de către conștiință, ea nefăcându-se în arbitrarul unor ghidaje educative exterioare subiectului. Rolul formator principal precede, în înțelegerea unei comuniuni spirituale, saltul în condiția supremei abilități raționale, el fiind un preambul benefic la o luare în posesie care nu mai poartă amprenta însoțirii, ci marca unei singurătăți esențiale. Dacă, în general, conștiința intervine pentru a întâmpina provocarea inedită a situației
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cu tărâmul concretului. Conștiința de sine introduce astfel un implicat condițional de care trebuie permanent să se țină seama în reperele generale ale unei activități: nuanța personal- subiectivă, referința permanentă la definiția individuală. Abia o dată cu acestea devine posibilă deschiderea către comuniunea spirituală bazată pe fundamentare și pe comprehensiune conștiente. Reflexivitatea este un însoțitor statornic al actului și îi conferă acestuia caracterul diferențial în ordinea unei colectivități axate pe principiul individualității, ea făcând posibilă, prin această implicare personalistă, variația infinită a contribuției
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
rezona în sufletul în chip corespondent predispus la chibzuită strategie metabolizantă. Receptorul devine capătul unui circuit axiologic care confirmă universalitatea mijloacelor de "autodisciplinare" artistică, ce ilustrează asemănarea conștiințelor și fundamentează această întâlnire mijlocită a lor. El aduce în spațiul de comuniune patronat de arte mica sa contribuție reflexivă și parcurge un simetric drum al receptării, nelipsit de aventură spirituală și solicitant pentru toate facultățile raționale legate de funcția judicativă a câmpului estetic. El asumă o condiție de similaritate a cărei intenție
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
concluzii decantate în liniștea răgazului introspectiv se organizează pașii experienței conviviale, întâlnirea dintre două personalități depinzând de factori reflexivi emergenți către un punct de mutuală împărtășire, adică de dialectica unificatoare a unei multiplicități de tendințe convergente către un scop al comuniunii solidare. Este vorba de un dublu sens de implicare atitudinală, unul al unei motivante chemări a contribuției subiective la bunul mers al relației și altul al unei corespondente inițiative lăuntrice care punctează etape ale evoluției comune. În primul sens, conceptul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
un fenomen de natură comunitară întors asupra sinelui individual (sau chiar asupra celui colectiv) și ascunde în sine forța de persuasiune a unei acumulări confesive și probatoare mult mai vaste decât o sugerează firava imagine a individualității singulare. Cunoașterea în comuniune a fost definită ca inter- cunoaștere și are un reflex formator în interioritatea individuală. Pornind de la celălalt se construiește educația, iar fenomenul înaintării pe cale nu este întotdeauna o experiență solitară, marcată de confruntări pe cont propriu, ale cărei secrete trebuie
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
efortul socializant în categoria unui ritual al desăvârșirii personale, găsind în succesul unei relații o adevărată împlinire a unei adânci meniri. Ceea ce nu înseamnă că nu este posibil de înfăptuit și fecund un drum invers al interiorizării unor experiențe ale comuniunii, care absoarbe latura dialogantă în spațiul existențial al trăirilor lăuntrice. Conștiința de sine este capabilă să înlesnească ambele sensuri de parcurgere psihologică. Individualitatea devine, deci, împărtășibilă și în final reductibilă la constante unificatoare și la esență colocvială, păstrând o intimă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
își fixează datele de pornire într-o aspră și ascuțită confruntare cu sine însuși. Desferecat de propriile "încercuiri" conceptuale, el devine capabil de întâlnirea esențială și de libertățile pe care ea le presupune. Rigoarea și strictețea teoretice sfârșesc în deschisul comuniunii înglobatoare. În consecință, practica unei eficiente cunoașteri de sine depinde de aptitudine în calitatea ei de principiu pozitiv al unei universale reorientări pragmatice (în psihologie se afirmă că "orice însușire sau proces psihic privit sub unghiul eficienței devine aptitudine"93
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care transferul teoretico-pragmatic este ilustrat cu mijloacele exploziei multicolore a autenticității specific omenești. Și aici este posibilă diversitatea, și aici este bine-venit schimbul informațional, și aici ne putem dublu regăsi în modelul general și în ceilalți. Mai mult, faptul de comuniune asigură, pe toată întinderea rețelei sociale, o profundă împărtășire reciprocă, manifestată la nivelul fiecărei individualități prin replică asumată și feed-back eficient. Ca atare, în sânul acestei ierarhii este deopotrivă posibilă transmiterea de experiențe, precum și schimbarea de "statut" ca reflectare legitimă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
neînsoțită de implicare activă, nu este suficientă pentru apropierea de stările privilegiate, revelatoare de caracteristici fundamentale. Studierea personalității are limitele ei, iar îndemnul universal "cunoaște-te pe tine însuți" își vădește necesitatea tocmai în urma reconsiderării statutului imperfect al investigării în comuniune. Esența trebuie atinsă și prin interpretare și prin construcție. Dacă a fi sistemic și coeziv rezumă natura auto- constituită a condiției umane, atunci se poate spune că individul singular se menține în afara jocului existențialelor păstrând totuși caracterul fundamental al firii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
scandalurile din CNSAS, corupția generalizată la nivelul autorităților și instituțiilor publice, scandalurile din cadrul Bisericii Ortodoxe Române legate de homosexualitate, tragedia de la Mihăilești, criza ziariștilor ostatici în Irak, cazul călugăriței torturate la Tanacu, afacerea Dosariada. Au existat foarte puține momente de comuniune în acești ani: 1. ieșirea în stradă mai ales a tinerilor, în decembrie 1989, pentru a înfrunta regimul Ceaușescu, prin asumare sacrificială; 2. fenomenul Piața Universității, mai cu seamă în perioada aprilie-mai 1990, care a concretizat un fel de stare
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
multor anonimi care percepeau zona ca pe o agora ori chiar ca pe un parlament simbolic. Verva Golaniei a fost spectaculoasă, întrucât participanții făceau parte din diferite generații și aveau varii grade de cultură și instrucție. Ceea ce conta însă era comuniunea, iar „Imnul golanilor” era cât se poate de emblematic în acest sens („Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă,/ Până nu vom câștiga libertatea noastră”). Piața Universității devenise o Zonă ecumenică, o matrice, dar și un spațiu boem. Se
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
securiștii și minerii simțeau nevoia să o pedepsească. Spiritual vorbind, fenomenul „Piața Universității 1990” poate fi înțeles și prin intermediul nonviolenței și pasivității active; Golania materializase o experiență aparte a libertății care avea efect transfigurator. În Zonă coagulase o formă de comuniune specială. Buricul Bucureștiului părea să fie atins de un har, de o energie spirituală, în sensul în care fenomenul „Piața Universității” era, cum am spus deja, o concretizare a unei a doua revoluții, spirituală. Pătrunderea în spațiul Kilometrului Zero avea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]