4,927 matches
-
distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea completă a glotei. La început glota este închisă sau ușor întredeschisă; presiunea subglotică crește progresiv
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
volume mari acest efect este limitat prin aplatizarea vaselor intra-alveolare datorită întinderii pereților alveolari. Mai mult, în cazul unui inspir profund presiunea intra vasculară pulmonară scade prin efectul scăderii presiunii intra-pleurale asupra performanței ventriculului drept. Substanțele care produc contracția mușchiului neted (serotonina, histamina, noradrenalina, etc.) cresc rezistența vasculară pulmonară, dar vasoconstricția este eficientă mai ales când volumul pulmonar este mic (forța de expansiune exercitată asupra vaselor este slabă). Există diverse substanțe care pot relaxa mușchiul neted din vasele pulmonare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
hipoxică Am văzut că factorii pasivi au o influență importantă asupra rezistenței vasculare și asupra distribuției debitului în vasele pulmonare în condiții normale. Când pO2 este scăzută în aerul alveolar are loc un răspuns activ extrem de important, ce constă în contracția mușchiului neted din peretele arteriolelor mici din regiunea hipoxică. Mecanismul precis al acestui răspuns nu este pe deplin elucidat, dar s-a constatat că are loc și în plămânul izolat (excizat), deci nu depinde de conexiunile nervoase centrale. Chiar și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
față de cea a colului. Corpul prezintă o multitudine de receptori β-adrenergici, ce pot fi stimulați de către componentul simpatic al sistemului nervos vegetativ. Nervul hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are loc predominat în cursul umplerii vezicale, în vreme ce stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
componentul simpatic al sistemului nervos vegetativ. Nervul hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are loc predominat în cursul umplerii vezicale, în vreme ce stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la fel ca și detrusorul și se extinde către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă generată de contracția reflexă a detrusorului la care se adaugă și presiunea abdominală (fig. 119). Relaxarea adaptativă (prin plasticitate), reprezintă capacitatea vezicii urinare a-și mări volumul fără a crește presiunea interioară (în limite fiziologice). Acest fenomen permite umplerea vezicii până aproape de capacitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
capacitatea vezicii urinare a-și mări volumul fără a crește presiunea interioară (în limite fiziologice). Acest fenomen permite umplerea vezicii până aproape de capacitatea maximă fără a crește presiunea asupra sfincterelor și a risca eventualele creșteri externe de presiune din abdomen (contracție abdominală brutală, tuse, strănut, etc.) să producă leziuni la nivel vezical sau să creeze reflux vezico ureteral. Măsurarea presiunii intravezicale (cistomanometrie) oferă informații asupra funcționalității musculaturii vezicale și a inervației. Pierderea acestei capacități de relaxare adaptativă indică fenomene patologice, de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
azot. Sinteza proteică hepatică se poate evalua prin dozarea unor proteine serice: albumina, normal 3,5-5,5 g/L; concentrația serică depinde nu numai de sinteză dar și de pierderi (renale, digestive, arsuri) și de volumul de distribuție (expandare sau contracție de spațiu extracelular); pool-ul mare în organism (4-5 g/kg corp) și timpul de înjumătățire lung (18-20 de zile) o fac relativ insensibilă la modificările acute ale stării de nutriție; transferina, normal 200-360 mg/dL; concentrația serică depinde de sinteză
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
să îndeplinească U,P,I, D. Demonstrație [t.1.3.1*]. Se face în patru pași, cu ajutorul unei definiții introduse de Sen în (1970a), a doua lemă introdusă de Sen în (1986), și cu folosirea condiției Pareto împreună cu lema de contracție a grupului și cea de expansiune a câmpului. [d.1.3.5*]: Un grup de indivizi G este decisiv pentru x împotriva lui y, dacă x este preferat strict lui y când i.e. G este decisiv, indiferent dacă există sau
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
satisface U, P și I, și o mulțime S de alternative, dacă un grup G este decisiv asupra oricărei perechi de alternative, atunci acesta este decisiv asupra tuturor perechilor de alternative, adică este decisiv. [l.1.3.2*]: Lema de contracție a grupului. Pentru orice funcție de bunăstare socială care satisface U, P și I, și o mulțime S de alternative, dacă un grup G, (oricare ar fi acesta) este decisiv, atunci orice submulțime a acestui grup este, la rându-i, decisivă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechi). Așadar, G este într-adevăr decisiv asupra lui (a,b)” [Sen, 1995, p. 4]. De aici, decisivitatea asupra unei perechi a fost extinsă asupra tuturor perechilor. Lema este demonstrată. Demonstrație [l.1.3.2*]. Pentru a demonstra lema de contracție a grupului, să presupunem că avem o mulțime de alternative S, și că luăm grupul decisiv G și îl partiționăm în două subgrupuri, G1 și G2. Să presupunem, mai departe, că toți indivizii din G1 preferă pe x lui y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în submulțimile sale. Lema este demonstrată. Ultimul pas al demonstrației ia ca punct de reper grupul relevant prin condiția Pareto. Presupunem așadar că toți indivizii preferă la fel între două alternative, și că acesta este grupul decisiv. Prin lema de contracție a grupului putem partiționa grupul (alegând întotdeauna partea lui decisivă) până ajungem la un grup decisiv format dintr-o singură persoană. Prin lema de expansiune a câmpului, dacă acea persoană este decisivă asupra unei singure perechi, atunci ea este decisivă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în frică eu sunt. În timp ce mă adună între hotarele ființei mele, frica îi trasează și îi măsoară acesteia teritoriul. Nici o parte din mine nu rămâne, desprinsă, în afara mea. Totul este retras aici, concentrat, compact, coerent. De-abia acum, în această contracție de ființă, aflu cât de mult sunt. Știu că sunt, pentru că, fiindu-mi frică, sunt amenințat să nu mai fiu. Și în această amenințare esențială a ființei mele aflu cât de mare este povara lui „a fi“ și cât de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
să-mi măsor întinderea în această supremă concentrație de ființă. Constrâns să mă retrag în mine și să mă „reculeg“ între hotarele primite, eu îmi percep identitatea ca identitate înfricoșată. Frica trasează conturul eului meu ca eu primit prin această contracție de ființă. Dimpotrivă, contemplarea liberă și decontractată a hotarelor mele se produce ca iubire de sine. Înainte de a mă deschide către altul, de a-l prelua între hotarele mele sau de a mă livra cuprinderii lui, eu trebuie să-mi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
alcoolizată, care conținea, în plus, hamei și care rezista mai mult. Fabricanții de bere olandezi au dat numele de schopen acestui sortiment de bere, cuvânt de la care s-a format și "chope" (halbă), iar germanii au denumit-o Bock, prin contracția cuvântului Bockbier (fr. bière du bouc) care vine de la Enbeckbier (bere de Enbeck). Tot în secolul al XVII-lea, prezența olandezilor la Bordeaux a impus înființarea unei braserii în acest oraș pe care Evul Mediu îl considera capitala viticolă a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fetusului( BOITOR I.,1984, SEICIU, FL., și col. 1987 , RUNCEANU, L., Gh., COTEA V. CORNELIU, 2001). În această perioadă au loc următoarele modificări morfofuncționale: infiltrația tisulară a cervixului datorată efectului congestiv al estrogenilor ; fluidifierea mucusului cervical ; angajarea pungilor fetale datorită contracției fibrelor musculare longitudinale ale uterului în sens radial. Prima pungă fetală ( alanto-corială), care acționează în prima fază de deschidere a cervixului, conține lichidul alantoidian, de culoare albăstruie (datorată rețelei vasculare). Sub presiunea contracțiilor și tonusului uterin punga alantoidiană progresează prin
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fluidifierea mucusului cervical ; angajarea pungilor fetale datorită contracției fibrelor musculare longitudinale ale uterului în sens radial. Prima pungă fetală ( alanto-corială), care acționează în prima fază de deschidere a cervixului, conține lichidul alantoidian, de culoare albăstruie (datorată rețelei vasculare). Sub presiunea contracțiilor și tonusului uterin punga alantoidiană progresează prin canalul cervical și vaginal contribuind la deschiderea cervixului. Prin ruperea acestei pungi are loc eliminarea lichidului, numit " primul val de ape". A doua pungă fetală (alanto-amniotică) are culoare gălbuie (datorită meconiului) și care
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
alanto-amniotică) are culoare gălbuie (datorită meconiului) și care prin rupere elimină lichidul amniotic, constituind " al doilea val de ape" , urmat în mod normal de expulzarea fetusului. După WALTER L., HULEZ-2007 în stadiul 1 are loc rotația fetusului în vederea expulzării, începerea contracțiilor uterine și ruperea pungilor fetale ( tab.1). Tabelul 1 Evenimentele secvențiale ale parturiției la vacă (WALTER L., HURLEZ -2007) Stadiile parturiției și durata acestora Evenimente Stadiul 1. pregatirea parturiției (2-6 ore) 1. rotația fetusului 2. începerea contracțiilor uterine 3. ruperea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în vederea expulzării, începerea contracțiilor uterine și ruperea pungilor fetale ( tab.1). Tabelul 1 Evenimentele secvențiale ale parturiției la vacă (WALTER L., HURLEZ -2007) Stadiile parturiției și durata acestora Evenimente Stadiul 1. pregatirea parturiției (2-6 ore) 1. rotația fetusului 2. începerea contracțiilor uterine 3. ruperea pungilor fetale Stadiul 2. expulzarea fetusului (1 ora și uneori mai puțin) 1. vaca ia poziția decubitală 2. angajarea fetusului în conductul pelvin 3. evidențierea membrelor și a capului 4. expulzarea completă a fetusului Stadiul 3. eliminarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vaca ia poziția decubitală 2. angajarea fetusului în conductul pelvin 3. evidențierea membrelor și a capului 4. expulzarea completă a fetusului Stadiul 3. eliminarea anexelor fetale (2-8 ore) 1. relaxarea atașamentului materno-fetal cotiledon caruncul 2. eliminarea membranelor fetale prin accentuarea contracțiilor uterine stadiul 2 de angajare și expulzare a fetusului Durata acestui stadiu este cuprinsă între 15-30 minute, până la 1-4 ore sau mai mult (BOGDAN AL. și col. 1981, BOITOR I., 1977,1985, LABUSSIERE J. 1990 ). În acest stadiu parturienta ia
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetusului Durata acestui stadiu este cuprinsă între 15-30 minute, până la 1-4 ore sau mai mult (BOGDAN AL. și col. 1981, BOITOR I., 1977,1985, LABUSSIERE J. 1990 ). În acest stadiu parturienta ia poziție decubitală, care este mai favorabilă actului fătării. Contracțiile uterine și abdominale sunt intensificate. Pungilor fetale se rup iar lichidele fetale sunt eliminate. Fetusul este angajat în conductul pelvin cu membrele exteriorizate, iar într-un interval de 30 minute până la 1 ora are loc expulzia nou născutului( WALTER L.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o durată care variază între 0,5-12ore (BOITOR, I. 1984, SEICIU FL. și col. 1987, RUNCEANU L. Gh. 1994). Studiile au indicat în acest stadiu al parturiției o relaxarea a atașamentului placentar feto-maternal (cotiledon-caruncul) și eliminarea membranelor fetale prin intensificarea contracțiilor uterine ( WALTER L. , HULEZ-2007). Caracteristicile placentei la vacă pot fi sintetizate în următoarele aspecte: placenta este de tip sindesmocorial (cotiledonată), la care epiteliul trofoblastului intră în contact cu corionul mucoasei uterine în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ca urmare a unui complex de procese fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală) ; involuția uterină imediat după parturiție; fenomene degenerative la nivelul vilozităților coriale și micșorarea în volum a placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
unui complex de procese fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală) ; involuția uterină imediat după parturiție; fenomene degenerative la nivelul vilozităților coriale și micșorarea în volum a placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale de tip secundar
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]