195,758 matches
-
probabil împiedicat de băncile centrale, chiar cu riscul de a impune restricții de natură comercială. Sintetizând, apreciem că principalele caracteristici și tendințe actuale ale mecanismului plăților și activității bancare sunt: - modernizarea instrumentelor de plată și a mecanismelor de decontare, prin creșterea gradului de informatizare, ceea ce generează o mai mare rapiditate, dar și riscuri noi - continuarea tendinței de dematerializare a monedei - personalizarea instrumentelor de plată - delocalizarea activității bancare - extrabancarizarea - mutații semnificative în domeniul sistemelor de plăți, care cunosc o tendință de integrare
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
riscuri noi - continuarea tendinței de dematerializare a monedei - personalizarea instrumentelor de plată - delocalizarea activității bancare - extrabancarizarea - mutații semnificative în domeniul sistemelor de plăți, care cunosc o tendință de integrare la nivel internațional și de modernizare, în cele mai diverse forme - creșterea ponderii sistemelor de decontare brută, în timp real, sau a compensărilor automatizate - înlocuirea într-o măsură tot mai mare a circuitului hârtiilor cu circuitul informației - „trunchierea” și dematerializarea circulației cecului - globalizarea decontărilor (exemplul cel mai elocvent îl reprezintă sistemele mondiale
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
bază pentru succesul afacerilor lor. Rolul strategic al sistemelor informaționale și-a făcut apariția atunci când afacerile și-au schimbat orientarea de la producția de masă către producția destinată satisfacerii cerințelor consumatorilor. Rolul operațional Prin sistemele informaționale se asigură: - eficiență sporită activităților, - creșterea productivității muncii, - satisfacerea în timp util și cu informații de calitate a cererilor de informare formulate de conducere, precum și a cerințelor clienților. La acest nivel, problemele de planificare, conducere și control se orientează spre o perioadă destul de scurtă de timp
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
actual și al poziției concurenților. Rolul strategic al sistemelor informaționale mai poate fi pus în evidentă prin intermediul a trei misiuni fundamentale: îmbunătățirea eficienței operaționale, adică a eficienței activității de exploatare din întreprindere, cu efecte în reducerea sensibilă a costurilor și creșterea calității produselor și serviciilor sale, promovarea inovației organizaționale care privește atât aspectele comerciale, cât și cele de organizare a întreprinderii, constituirea unor resurse informaționale strategice care să ofere noi oportunități de afaceri. O altă perspectivă din care poate fi văzut
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
între contabilitate și casierie, în condițiile în care cu aceleași fonduri se poate achiziționa o rețea locală de calculatoare. Introducerea metodelor moderne în sistemul bancar trebuie sa fie rezultantă a două tendințe convergente. Pe de o parte, societățile bancare urmăresc creșterea operativității prin introducerea tehnicii de calcul și a metodelor moderne. Înființarea unor noi societăți bancare și extinderea ariei de cuprindere a celor existente, în condițiile în care numărul clienților - agenților economici - rămâne relativ constant, accentuează caracterul concurențial al activității bancare
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
după 1990 evoluții contradictorii. Modernizarea tehnicilor și instrumentelor de decontare a avut loc pe fondul unor fenomene negative în economie, cum ar fi degradarea capacității de plată a agenților economici, o situație financiară precară la nivelul întregii economii, arierate în creștere. Din punct de vedere al instrumentelor de plată, al circuitelor de decontare și al serviciilor bancare s-au realizat progrese însemnate, practic nu există comparație cu situația anterioară. Mutații în sistemul bancar. Rolul Băncii Centrale s-a schimbat, fiind cel
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
companiilor, dintre cele trei canale de distribuție electronică a serviciilor bancare, cea mai mare utilizare în viitor o va avea Internet Banking-ul, iar cea mai mică Mobile Banking-ul. Ministrul Comunicațiilor a subliniat că piața comunicațiilor mobile este în creștere, cu peste 10,5 milioane utilizatori. „Trendul crescător înregistrat pe segmentul comunicațiilor mobile va continua, pentru clienții băncilor, în special persoane fizice, Mobile Banking-ul oferind posibilitatea ca fiecare să aibă acces la servicii bancare pe telefonul mobil sau PDA
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
produsele și serviciile bancare oferite s-au diversificat iar rezultatele economice obținute au fost mai bune de la un an la altul. Astfel, la data de 31 decembrie 2004 totalul activelor bilanțiere a fost de 3.688.615 milioane lei, în creștere cu 15,13% față de valoarea înregistrată la 31 decembrie 2003. Ponderea principală în cadrul activelor au reprezentat-o operațiunile cu clientela, 68,5% și operațiunile de trezorerie și interbancare, 20,7%. În cadrul operațiunilor cu clientela, creditele acordate au însumat 2.474
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
pe termen, depuneri de fond social, disponibilități ale clienților etc. - Dezvoltarea funcției de trezorerie a Casei Centrale CREDITCOOP - Practicarea unei politici adecvate de dobânzi active și pasive, în funcție de evoluția lor pe piața bancară și de interesele membrilor cooperatori - Creșterea continuă a capitalurilor proprii ale organizațiilor cooperatiste de credit - Asigurarea integrității patrimoniului organizațiilor cooperatiste de credit din rețeaua CREDITCOOP - Continuarea perfecționării sistemului informatic și de comunicații - Organizarea periodică a unor activități de instruire și perfecționare a pregătirii profesionale a tuturor
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
și asimilate, iar pentru mărirea acestora se vor folosi sumele atrase de la persoane fizice sau juridice precum și împrumuturi intercooperatiste. Resursele proprii se compun din capitalul social adică părțile sociale, fondul social și profitul net. Astfel resursele proprii vor înregistra creșteri după cum urmează: În perioada următoare vor fi atrase surse de la membrii cooperatori și de la alte persoane fizice pentru completarea necesarului de resurse, după următoarea estimare: 2.2.2.3 Organizarea și administrarea cooperativei Având în vedere prevederile actului constitutiv cadru
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
popoare ale Europei. Care cronicar spune, Costin parcă — n-am fost noi „în calea răutăților“? A reușit vreo invazie să-și impună stilul și credințele aici? În Consiliul de Miniștri am vrut să lămurim problema aceasta, cum să se limiteze creșterea populației, iar eu am fost de părere că românii trebuie să se înmulțească ca sardelele, să creeze o superindustrie ultramodernă, să se înarmeze până în dinți și să se ducă în vizită războinică la popoarele vecine, culcându-le la pământ. Și
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
strict al termenului, politica demografică este destinată să controleze numărul populației dintr-un anumit teritoriu sau dintro țară. În raport de obiectivul fixat, poate fi vorba de menținerea numărului populației la valorile existente la un moment dat, respectiv obținerea unei creșteri sau descreșteri a acestui număr. În politica demografică se impune faptul ca un obiectiv, chiar dacă pozitiv, nu trebuie să fie atins prin mijloace discutabile, și cu atât mai puțin abuzive, coercitive, criminale. Transformările pe care le-a cunoscut, de exemplu
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
să fie atins prin mijloace discutabile, și cu atât mai puțin abuzive, coercitive, criminale. Transformările pe care le-a cunoscut, de exemplu, familia, ca funcție și structură, sub impactul politicilor economice (industrializarea și urbanizarea) și socialdemografice s-au reflectat în creșterea duratei școlarizării și instruirii în general, participarea femeilor la activități economice neagricole, implicarea lor activă în viața politică, dezvoltarea sistemelor de asigurări sociale (pensii, alocații), creșterea mobilității sociale, repartizarea gratuită a locuințelor către salariați, scăderea mortalității infantile, ridicarea standardului de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
structură, sub impactul politicilor economice (industrializarea și urbanizarea) și socialdemografice s-au reflectat în creșterea duratei școlarizării și instruirii în general, participarea femeilor la activități economice neagricole, implicarea lor activă în viața politică, dezvoltarea sistemelor de asigurări sociale (pensii, alocații), creșterea mobilității sociale, repartizarea gratuită a locuințelor către salariați, scăderea mortalității infantile, ridicarea standardului de viață și diminuarea cheltuielilor familiale pentru creșterea și educarea copiilor. Aceste realizări nu pot fi contestate dar, în egală măsură, trebuie menționat faptul că statul comunist
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
participarea femeilor la activități economice neagricole, implicarea lor activă în viața politică, dezvoltarea sistemelor de asigurări sociale (pensii, alocații), creșterea mobilității sociale, repartizarea gratuită a locuințelor către salariați, scăderea mortalității infantile, ridicarea standardului de viață și diminuarea cheltuielilor familiale pentru creșterea și educarea copiilor. Aceste realizări nu pot fi contestate dar, în egală măsură, trebuie menționat faptul că statul comunist s-a amestecat brutal în viața oamenilor, sexualitatea, corespondența, consumul alimentar, credința și convingerile cele mai intime, fiind supuse controlului „de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
măsuri luate de autoritatea statală pentru influențarea numărului, structurii, repartizării și mișcării naturale a populației din teritoriul guvernat. În raport de obiectivul fixat, poate fi vorba de menținerea numărului populației la valorile existente la un moment dat, respectiv obținerea unei creșteri sau descreșteri a acestui număr. Prin urmare, avem de-a face cu politici publice de intervenție întrun proces natural referitor la înmulțirea populației, asupra căruia există concepții diferite. Prin specificul lor politicile demografice pun probleme deontologice aparte: de la cerința de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
particular. Întemeindu-și, cel puțin la origine, ideologia condiției feminine pe temele egalității complete a sexelor, pe independența economică a femeilor față de bărbați, pe dezvoltarea statutului de „tovarăși de muncă și de viață” pentru femei și bărbați, sprijinul statului în creșterea copiilor, industrializarea muncii casnice, educație egală, participarea deplină a femeilor la viața politică, regimurile comuniste din Europa au practicat, după modelul legislației sovietice, un aliaj caracteristic de permisivitate remarcabilă în ce privește avorturile și divorțul și de reprimare brutală a oricărei sexualități
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
o propagandă intensă. În 1966, rata natalității a scăzut la 14 la mia de locuitori, ceea ce putea sa ducă la declinul forței de muncă și la scăderea ritmului de industrializare a țării. În aceste condiții, politica demografică comunistă a urmărit creșterea populației prin: sporirea natalității, creșterea speranței de viață la naștere (reducerea deceselor de natură exogenăă și prin controlul fertilității. Adoptarea decretului nr.770 din 29 septembrie 1966, pentru reglementarea întreruperilor de sarcină a reprezentat momentul de debut al politicii pronataliste
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
rata natalității a scăzut la 14 la mia de locuitori, ceea ce putea sa ducă la declinul forței de muncă și la scăderea ritmului de industrializare a țării. În aceste condiții, politica demografică comunistă a urmărit creșterea populației prin: sporirea natalității, creșterea speranței de viață la naștere (reducerea deceselor de natură exogenăă și prin controlul fertilității. Adoptarea decretului nr.770 din 29 septembrie 1966, pentru reglementarea întreruperilor de sarcină a reprezentat momentul de debut al politicii pronataliste în România și momentul de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ceea ce ducea la o accentuare a procesului de îmbătrânire a populațieiă, iar rezultatele decretului anti-avort se dovediseră nesatisfăcătoare pe termen lung, pentru ca femeia să-și îndeplinească „rolul deosebit și misiunea nobilă”, Ceaușescu a adoptat măsuri suplimentare, care să asigure o creștere planificată, riguroasă și rapidă a populației țării, impozitând suplimentar veniturile persoanelor necăsătorite, precum și ale cuplurilor fără copii. „Grija statului pentru femei” a fost exprimată prin Ordinul din 1 octombrie 1982 pentru stabilirea normelor privind examenul medical al persoanelor care urmează
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
se înregistrau 169 de decese materne la 100.000 de nașteri vii, adică 1.193 decese, cifră fără precedent în Europa. Conform datelor Ministerului Sanătății, în perioada 1965-1989, circa 9.452 de femei și-au pierdut viața în urma complicațiilor postabortive. Creșterea numărului de copii nedoriți, abandonați în orfelinate, născuți cu boli ereditare, malformații în urma unor încercări de întrerupere a sarcinii, răspândirea SIDA în rândul copiilor instituționalizați, traumele fizice și psihice ale femeilor se constituie în efecte tot atât de tangibile ale politicii demografice
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și de o încălcarea a drepturilor omului și a demnității umane, de confiscarea vieții private în general și a celei de familie în particular. Potrivit Constituției, statul proteja căsătoria, familia și copii minori, fapt reflectat de reducerea cheltuielilor familiale pentru creșterea și educarea copiilor, creșterea duratei școlarizării și instruirii, acordarea asistenței sociale sub forma alocațiilor pentru copii etc. Se poate spune, însă, că, în spatele acestui deziderat generos, statul nu urmărea protejarea drepturilor individuale ale membrilor familiei, ci pătrunderea în intimitatea acesteia
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
a drepturilor omului și a demnității umane, de confiscarea vieții private în general și a celei de familie în particular. Potrivit Constituției, statul proteja căsătoria, familia și copii minori, fapt reflectat de reducerea cheltuielilor familiale pentru creșterea și educarea copiilor, creșterea duratei școlarizării și instruirii, acordarea asistenței sociale sub forma alocațiilor pentru copii etc. Se poate spune, însă, că, în spatele acestui deziderat generos, statul nu urmărea protejarea drepturilor individuale ale membrilor familiei, ci pătrunderea în intimitatea acesteia. Lipsa unor reglementări legislative
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
care să pedepsească violența în familie (bătaia, abuzurile, violul marital, hărțuirea sexualăă pare să confirme această impresie. Politica natalistă nerealistă a regimului comunist din România, care, în lipsa infrastructurii socio-economice necesare, a preferat mijloacele coercitive, în locul celor stimulative, pentru a obține creșterea natalității, singularizează cazul românesc în spațiul Europei Centrale și de Est. 2. Emigrarea controlată Regimul ceaușist a acționat de o manieră nivelatoare, ostilă diversității, asupra întregii societăți românești, prin încadrarea ideologică, prin represiune și control politic, fapt ce a dus
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
rurale urmărea stabilirea unui raport echitabil între condițiile de viață de la orașe cu cele de la sate, condiții mai bune de trai pentru populația rurală, prin dezvoltarea unei baze materiale corespunzătoare pentru extinderea activităților economice în scopul diversificării producției materiale și creșterii gradului de ocupare a forței de muncă la sate (valorificare prelucrării produselor agricole, a obiectelor de artizanat, a producției de articole de artizanat), precum și prin edificarea unei rețele de instituții socialculturale: o școală generală, o casă de cultură, o bibliotecă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]