7,252 matches
-
strîns, că nici unul din noi, nici de fel, nu putea să mai știe, de spune chiar el, ori de spune tovarășul său, ori de spun amîndoi despre niscai amintiri... despre niște simțiri... despre vechi izvodiri... Este profitabil și ... simplu pentru cronicar să extragă, pe cît posibil, semnificațiile unei cărți chiar dinlăuntru acelei scrieri, cu atît mai mult cînd autorul oferă el însuși mărturii operei, despre ferestrele și capcanele ei, ba chiar despre eventualele neîmpliniri. ,,<<Dăinuirile...>> nu este o carte cum sînt
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Popescu, Relații româno-austriece Stefano Guzzini, Realismul în relațiile internaționale și în politica economică internațională Format 1/16 (70 x 100) • Bun de tipar: 2000 • Apărut: 2002 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com • 1 Paul Cernovodeanu, I. Stanciu, Imaginea Lumii Noi în țările române și primele lor relații cu Statele Unite ale Americii pînă în 1859, Editura
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
etc.. Dintre cele aproximativ 200 de ere cunoscute, era creștină comună sau dionisiană este astăzi cea mai cunoscută. Cum grecii și, în general, orientalii aveau propriile lor instrumente de cronologie, latinii au îmbrățișat-o mai întâi decât toți. Analiștii și cronicarii au făcut în general uz de ea înainte de a deveni un element comun în documentele oficiale ale cancelariilor. În Italia, era creștină este adoptată în actele publice încă de pe la sfârșitul secolului al VI-lea și în computul pascal. Un exemplu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și co-director al Echipei CNRS Histoire des chrétiens, XVIe-XXe siècles. Jean-Dominique Durand, L'Europe de la Démocratie chrétienne (c) 1995, Editions Complexe, Paris (c) 2004, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție în limba română www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DURAND, JEAN-DOMINIQUE / Jean-Dominique Durand; trad.: Eugenia Zăinescu, pref. Sebastian Chiruță Iași: Institutul European, 2004 Bibliogr. ISBN 973-611-289-6 I. Zăinescu, Eugenia (trad.) II. Chiruță, Sebastian
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
23, tel. 0265/261739 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/494123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Bun de tipar: 2004 • Apărut: 2004 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 700198 • Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com • http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL * de fapt la 10 octombrie 1926 (n.n.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- JEAN-DOMINIQUE DURAND Europa democrației creștine 6
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
alt destin istoric. În fața realității, Eminescu a comparat latinitatea orientală cu o insulă mereu roasă pe margini de slavi și de alte etnii. De ce a nimerit românitatea într-un veritabil "triunghi imperial al Bermudelor", "în calea tuturor răutăților", după spusa cronicarului? Fiindcă, într-un fel, moștenirea tracică a fost mai puternică decât cea romană 11. Herodot a subliniat principala meteahnă a tracilor: dezbinarea. El profetiza că nu vor fi niciodată puternici, fiindcă nu sunt uniți. Pe acest fond arhe-mioritic s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
adunături de oameni fără legi și fără cultură. În Moldova [în] special boierimea nu mai semăna de fel cu Nistor și Grigore Urechi, cu Miron Costin, limba națională e într-o vădită decadență alăturată cu frumoasa și spornica limbă a cronicarilor."22 Iar toate acestea au fost urmările dezbinării dinăuntru, starea reținută de popor în zicala: Vodă da și Hâncu, ba. De la 1812, Rusia va simula (ca "protectoare" a creștinătății) că îi apără pe patrioții moldo-valahi persecutați de Poartă, dar prețul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
19 februarie / 3 martie). Principalele surse, precizate de Eminescu, în final, erau: colecția Arhiva istorică a României, datorată lui B.P. Hasdeu, lucrarea acestuia Istoria critică a românilor, Beiträge zur Geschichte der Rumänen, de Eudoxius Hurmuzaki, capitulațiunile domnilor moldoveni cu Poarta, cronicarii moldoveni editați de Mihail Kogălniceanu, Chronica Hușilor și a Episcopiei cu aseminea numire (1869), de Melchisedec Ștefănescu, cronica tradusă de Amiras în grecește, la porunca lui Grigorie Vodă, colecția de documente Hurmuzaki, Histoire des Mongols a lui D'Ohsson, Annales
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Rodica Radu, Victoria Zăstroiu); Noul Dicționar Universal al Limbii Române, Litera Internațional, București-Chișinău, 2006. Ioan Oprea, (c) 2007 Institutul European, Iași Referenți: cercet. gr. I, dr. Carmen-Gabriela Pamfil prof. univ. dr. Rodica Nagy www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descriere CIP a Bibliotecii Naționale a României OPREA, IOAN Elemente de filozofia limbii / Ioan Oprea. Iași: Institutul European, 2006 Bibliogr. Index ISBN (10) 973-611-456-2; ISBN (13) 978-973-611-456-4 81:1 Reproducerea (parțială
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Librăria Noi, str. Hector, nr. 2-4 tel. 0256/220949 Redactor: Sorin Pârvu Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2007 • Apărut: 2007 • Format 1/16 (54 ( 86) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 700198 • Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com • http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Vezi Sistem, normă și vorbire, în volumul Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
consacrate, retoricul poem prevestea filonul acvatic, reactivat frecvent. Balansând între prozodia tradițională și libertățile versificației moderne, poetul era în căutarea limbajului adecvat. Simptomatic, cel care credea "în ceea ce au crezut păstorul din Miorița și Manole, Dosoftei și Eminescu, Coșbuc și cronicarii" își redesenează profilul pe măsură ce contemplă mări imaginare și se lovește de "valurile vremii". La un an după întâia plachetă, în Viața deocamdată prioritatea revine notațiilor grave pe fundal elegiac autumnal, când pământul trudit "atârnă de păsări", când "copacul uscat nu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
participarea la o frumusețe multiformă: frumusețe-natură, frumusețe-istorie, frumusețe etică. Timpului care macină cetăți i se opune, existențial vorbind, o viață plenitudinară demn adăugată înaintașilor din fresce și vechi inscripții. Masca imnografului pasional, conștient totuși de semnele relativității, e a unui cronicar și a unui moralist; în rostirea cronicarului coexistă tandrețe și flăcări; în cea a moralistului frapează tristeți, opriri în loc, gravitate. Imnele iubirii(1983) proclamă prioritatea absolută a iubirii creștine, dimeniune unificatoare: "Virtutea în eternitate / Îmi este dată pe cât pot iubi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
frumusețe etică. Timpului care macină cetăți i se opune, existențial vorbind, o viață plenitudinară demn adăugată înaintașilor din fresce și vechi inscripții. Masca imnografului pasional, conștient totuși de semnele relativității, e a unui cronicar și a unui moralist; în rostirea cronicarului coexistă tandrețe și flăcări; în cea a moralistului frapează tristeți, opriri în loc, gravitate. Imnele iubirii(1983) proclamă prioritatea absolută a iubirii creștine, dimeniune unificatoare: "Virtutea în eternitate / Îmi este dată pe cât pot iubi" (Lucrarea iubirii). Privirea se multă lin de la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
armură. Ochiul scrutător privește concomitent spre Zamolxe și Decebal-crai, dar și spre înaintașii latini între care Traian și Ovidiu; urechea ascultă cântul "cocoșilor de zi", vestitori de bucurii solare; la masa amintirilor se adună figuri columnare: Mușatinul Stefan, Ion-Vodă, marii cronicari moldoveni, monumentalii Cantemir și Eminescu, alteori Creangă, Enescu, Brâncuși; e invocat Arghezi. La nivelul expresiei, elegia și frecventul lamento se prefac, nu o dată, în contrariul lor; tonul înalt, repede regăsit, orientează spre baladesc și rapsodie. În contextul dat, semnificativ în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mai ales începând din Evul Mediu. El va servi mai târziu drept memorie pentru istoria scrisă, până la a se confunda cu ea. Aceste interferențe nu sunt străine de condiția sociopolitică a evreilor în exil, care i-a împiedicat să aibă cronicari de curte, cronicari profesioniști, sau să constituie depozite de arhive: documentele deținute de comunități erau cel mai adesea pierdute sau distruse în timpul masacrelor 3. Retorica suferinței era, în plus, corelată cu convingerile populațiilor de atunci, atât creștine, cât și evreiești
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din Evul Mediu. El va servi mai târziu drept memorie pentru istoria scrisă, până la a se confunda cu ea. Aceste interferențe nu sunt străine de condiția sociopolitică a evreilor în exil, care i-a împiedicat să aibă cronicari de curte, cronicari profesioniști, sau să constituie depozite de arhive: documentele deținute de comunități erau cel mai adesea pierdute sau distruse în timpul masacrelor 3. Retorica suferinței era, în plus, corelată cu convingerile populațiilor de atunci, atât creștine, cât și evreiești. Suferința din viața
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
la cronicile lui Efraim, fiul lui Iacov din Bonn, pentru a doua Cruciadă, și ale lui Iuda din Worms pentru ajunul celei de-a treia. Ele erau cunoscute sub formă de manuscrise în Evul Mediu și au fost utilizate de cronicari evrei ulteriori 8. Aceste cronici nu sunt mărturii directe și țin de o logică a supraviețuitorului, nu a martirului. Ar fi fost scrise după materialul furnizat de observatori evrei din orașele asediate și pe baza rapoartelor care circulau, probabil, sub
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
situația dificilă a iudaismului așkenaz între cele două Cruciade și traduc teama de noi tulburări. Situându-se în siajul sacrificiului martirilor, ele tind totuși să raționalizeze alegerea apostaziei făcută de cei care-și salvaseră astfel viața. Asemenea contemporanilor lor creștini, cronicarii evrei au abordat conflictul din 1096 ca pe un război sfânt. În timp ce cruciații luptau pentru a cuceri Ierusalimul pământesc, evreii din Valea Rinului, prin actele lor de sacrificiu menite a sfinți Numele lui Dumnezeu, creau un Ierusalim spiritual în mijlocul comunităților
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Neexplicate, aceste suferințe păreau intolerabile și riscau să ducă la subversiune sau la încălcarea preceptelor religioase, până la abjurare. Întrebarea cum de îngăduia Dumnezeu atâtea atrocități obseda gândirea epocii. Frazeologia tradițională a păcatului urmat de pedeapsă nu lipsește complet din scrierile cronicarilor, care încearcă să inculce această preocupare generațiilor viitoare, dând însă o explicație diferită de cea admisă în mod obișnuit pentru a discerne sensul catastrofei. Sacrificiul lui Avraam aduce in fine soluția misterului. Cei care se sacrifică voluntar îi depășesc în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și mai departe decât Avraam. Aici este răspunsul. Departe de a-și abandona poporul, Dumnezeu l-a pus din nou la încercare, așa cum făcuse cu patriarhul său. Iar poporul a răspuns încă o dată speranțelor și așteptărilor Lui. Aceasta este consolarea. Cronicarii, ca supraviețuitori, ușurează durerea și îndoielile încercând să răspundă la întrebările grave puse de prima Cruciadă. Și ofereau astfel elementele pe care putea fi reconstruită o viață evreiască sfărâmată 13. În paralel, în contrast cu existența chinuită a evreilor medievali, șederea în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
administra fiefurile devin țintele atacurilor. Cazacii ucid fără deosebire atât evrei, cât și catolici. Caută să omoare cât mai mulți. Iar scopul lor nu este nici convertirea evreilor la creștinism, nici cea a catolicilor la ortodoxie. Nathan Hannover și alți cronicari evrei au prezentat totuși convertirea evreilor ca prim obiectiv al revoltei. Această relaționare a faptelor inserează atacurile într-un model din trecut familiar fiecărui evreu. Și apare astfel ocazia de a arăta cum, în fața încercării, evreii au rămas fideli religiei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Și apare astfel ocazia de a arăta cum, în fața încercării, evreii au rămas fideli religiei lor, precum strămoșii lor, și au acceptat mai degrabă să moară ca evrei decât să trăiască devenind creștini 26. Materialul din care s-a inspirat cronicarul pentru a descrie situația de la Tulczyn din 1648 provenea din trei cronici ebraice contemporane publicate înainte de a sa27. Uneori copie conținutul acestora, alteori le parafrazează, dacă nu transpune în relatarea despre Tulczyn evenimente care se produseseră în alte părți. Cititorii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
continuat existența în sânul ortodoxiei. Numărul convertirilor trebuie să fi fost destul de mare, dacă regele Poloniei, Jan Kazmiercz, le permite, în mai 1649, convertiților să se întoarcă la religia strămoșilor lor. Însă, în ceea ce-i privește, Nathan Hannover și ceilalți cronicari evrei, precum și autorii de elegii compuse în acele împrejurări, au vrut să arate în primul rând cât de credincioși se dovediseră evreii față de religia părinților lor și cum preferaseră să moară decât să îmbrățișeze creștinismul. Cum se știe, Maimonide considera
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a ilustrat pe larg, sprijinindu-se pe exemple, interesul mediocru al lumii evreiești, timp de secole, pentru istoria așa cum o înțelegem noi. O nouă și interesantă ilustrare a acestui fapt o găsim în acest decalaj dintre realitatea istorică și relatarea cronicarilor. Un decalaj care a făcut posibilă dominația pe termen lung a discursului de suferință asupra memoriei evreiești. Hannover își concepuse relatarea martiriului colectiv de la Tulczyn combinând relatări făcute de alții și motive martirologice evreiești. Puțini evrei din Polonia și din
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
la suferințele cauzate de cataclismul expulzării. Dacă unele dintre aceste opere conțin accente mesianice la înălțimea deznădejdii provocate de expulzare și de multiplele ei repercusiuni, stârnind teama unui eventual abandon al lui Dumnezeu, care ar însemna sfârșitul poporului evreu, un cronicar ca Solomon Ibn Verga abordează fără patimă nenorocirea și supraviețuirea evreilor. El elaborează Sceptrul lui Iudazzz lucrare publicată prima dată după moartea sa, de către fiul său, la Adrianopol, în Turcia, în 1554, ca pe o antologie istorică și un studiu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]