5,260 matches
-
Zâmbetul e o autobiografie plastică. * Muzica este cel mai desăvârșit translator. * Important nu este să câștigi, ci să ai ce pierde. * Asemenea Pământului, și Destinul este rotund. * Trecutul este un prezent trăit în viitor. * Pentru ca lumea să vadă că ești deștept, nu trebui s-o faci pe prostul. * Cenzura și interdicția sunt practicate mai ales de cei care le neagă. * Unii se tem mai mult de adevăr decât de minciună. * E foarte simplu să împarți două paie la trei măgari: le
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
-și cunoaște propria istorie, dar o contestă pe a altora. * Prosperitatea unora s-a clădit pe spinarea altora. * Regimul colonial a fost abolit, dar au rămas coloniile. * Fostele colonii au fost rebotezate de aceiași nași. Întotdeauna prostul se crede mai deștept decât alții. * Prostul o poate face pe deșteptul; deșteptul nu o poate face pe prostul. * Unele civilizații moderne păstrează multe năravuri primitive. * Unii vor să te umilească pentru că își dau seama că le ești superior. * Ignorantul se poate amesteca în
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
în citit. Când a isprăvit, mi-a întins corecturile și m-a întrebat: — Dumneata ești nou la Gazetă, nu-i așa? — Da, sunt nou. — Te-a adus Paul Georgescu? — Da, el m-a adus, i-am fost student. — E om deștept, dom’ Pavelică, foarte deștept, dar să iei de la el numai ce e bun. După ce mi-a dat acest sfat, din care am înțeles că avea rezervele lui față de „dom’ Pavelică“, mi-a strâns mâna și mi-a urat noroc. Aveam
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
isprăvit, mi-a întins corecturile și m-a întrebat: — Dumneata ești nou la Gazetă, nu-i așa? — Da, sunt nou. — Te-a adus Paul Georgescu? — Da, el m-a adus, i-am fost student. — E om deștept, dom’ Pavelică, foarte deștept, dar să iei de la el numai ce e bun. După ce mi-a dat acest sfat, din care am înțeles că avea rezervele lui față de „dom’ Pavelică“, mi-a strâns mâna și mi-a urat noroc. Aveam nevoie. Munca noastră la
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
parcă vroiau să ne cuprindă în brațe, iar noi, lungiți la pământ, cugetam... știu eu ce mai cugetam?... Știu atâta că n-a trecut un sfert de oară la mijloc, și tovarășii mei au adormit de-a binele, eu însă, deștept între toți, ascultam țârâitul grierilor, singura șoaptă în adânca tăcere a nopței, de la singurii oaspeți ce împreună cu noi sălășluiau între ruine. Gândurile mele, care se înșirau așa de bine la cântecul grierilor, începură de la o vreme a nu mai avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
convalescență, când frigurile aceste au început să mă lase. Aveam simțimântul de reîntoarcere la viață ca după o boală lungă și grea. Parcă încetul cu încetul mi se limpezea dinaintea ochilor și, când într-una din zile m-am uitat deștept împrejur, am fost foarte surprins să văd toate la locul lor, să văd că pământul nu s-a prăbușit odată cu dragostea mea, precum îmi închipuisem la început. Cu toate aceste, a rămas ceva schimbat în mine. Chipul cel blond și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu un randament subunitar, Înseamnă că depoluarea pe care ar face-o omul printr’o tehnologie oarecare, anume pentru asta, Într’un loc, este depășită de poluarea pe care o realizează, obținând energia necesară, În alt loc. Planta e mai deșteaptă. Dar voi Încerca să salvez orgoliul uman, demonstrând că de fapt e vorba de un nemărginit tupeu... Ea, planta, e unica care folosește, cu efectul de care vorbim, o sursă de energie exterioară Pământului, anume Soarele. Pe ea n’o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spălării banilor, cei din crima organizată pot înceta cu desăvârșire să se implice în activități criminale, cu excepția sensului, de la sine evident, că investițiile lor includ (dar nu cuprind în exclusivitate, decât dacă sunt imprudente) venituri criminale. Dacă sunt suficient de deștepți, pot deveni, mai degrabă, piloni ai comunității. Totuși, în mod evident, obținerea și susținerea acestei aparențe de respectabilitate necesită un control efectiv și cu adevărat drastic al informației, nu doar în cadrul propriei organizații, dar și asupra unor outsideri interesați, precum
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
uriașe care în loc să atace iepurii, atacă toate vietățile inclusive animale de casă, câini și chiar copii. Neavând dușmani naturali și beneficiind de o mare viteză și volum de reproducere, au scăpat și ele de sub control. Apicultorii din America, crezându se deștepți și urmărind sporirea profiturilor, au adus din Africa soiuri de albine africane mai puternice, mai productive și mai rezistente. Ca urmare acestea au expandat spre nord, au invadat treptat America, au suprimat speciile autohtone și au devenit plaga „albinelor ucigașe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
internaționale, limba comerțului mic sau mare. Oriunde s-ar afla un tânăr, dacă cunoaște limba engleză, va putea obține un serviciu la orice nivel, de la lopată sau vânzare de covrigi până la medicină, spitale, centre de cercetare. Și invers, oricât de deștept și de bine pregătit ai fi, dacă nu cunoști limba engleză sau limba țării în care vrei să te stabileaști, ești ca mut, nu te poți înțelege cu nimeni, nu poți prelua nici o muncă, ba chiar nu poți nici măcar să
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
te primește, poate viitorul șef, nu este un adolescent cu păr zburlit, șapca cu cozorogul într-o parte și cu turul pantalonilor atârnând până la genunchi. Dacă te vei prezenta așa, nu vei avea nici o șansă, chiar dacă ești ultra modernist, frumoas, deștept și puternic. Îmi amintesc de o înțelepciune preluată de la Dale Carnegie care spunea așa: „În ceea ce mă privește, mă dau în vânt după fragi cu smântână, dar când mă duc la pescuit pe lacul Mein, nu pun în cârligul undiței
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
reci și dușmănoase. M-am lovit brusc de zidul rece al nepăsării, neîncrederii, inacceptanței, al invidiei, uneori al dușmăniei, al disprețului, al umilinței. Mi s-a spus adesea că „cel mai prost de la noi e mai bun decât cel mai deștept de la voi” sau miau adresat întrebarea nimicitoare: „ce poate veni bun din răsăritul Europei?”. Ca să supraviețuesc aveam nevoie de un loc de muncă și de un acoperiș deasupra capului. Dar pentru asta, Doamne, câte suferințe, umilințe și discriminări a trebuit
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
caz puternic reprezentativ pentru multe familii și pentru multe copilării. Aveam prin anii 1968 un coleg de serviciu Oprișan, om cu educație și cu studii superioare, căsătorit a doua oară cu o profesoară, cu care avea acum un băiețel frumos, deștept și cuminte pe care îl iubea nespus, deși părea mai mult nepotul decât fiul lui. Mi-a povestit odată acest coleg, că într-o după amiază, a sunat telefonul la el acasă și a răspuns băiețelul, care avea 5-6 anișori
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
da exemple concludente și caracteristice (tradiția se menține). Rezervațiile naturale din România care cuprind mari zone forestiere, sunt ocrotite de lege. Legea însă are o „portiță”: se permite scoaterea din zona protejată a copacilor căzuți. Ca urmare, vin trimișii băieților deștepți și doboară o mulțime de copaci sănătoși (de preferință cei mai sănătoși), după care, în deplină concordanță cu prevederile legii, acești copaci „căzuți” sunt scoși și comercializați în țară sau în străinătate de „băieții inteligenți” perfect organizați, bine informați, cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
povesti. Și, de fapt, nici nu știu dacă ceea ce am povestit despre mine e viața mea sau simplă ficțiune. Ceea ce ar fi trebuit să fie. Efortul de a scrie - doar încercarea de a-mi răscroi o biografie acceptabilă. Un individ deștept spunea odată că memoria nu e decât o imaginație ceva mai modestă. Și avea dreptate. Am citit fraza aceea de vreo 4-5 ori când am dat peste ea. Pentru că era uimitor că se află acolo, bântuie în libertate, virgină, nebăgată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
simțeam prin pleoapă lumina gălbejită de neon. De neon gălbejit, bâzâit de un țânțar care gravita bezmetic în jurul lui. Din când în când, îl auzeam pe Marian: - Să fiu albastru, fi-miu’ mă moștenește. Mi-a fătat agregatul un copchil deștept ca mine. V-am zis că și-n autobuz, la fabrică, eram cel mai al dracu’! - Taci, băăă, uită-te la tine și vezi războiul din Afganistan! comentează Danny de Vito. - Bă, tu umblai în picioare pe sub pat pe-atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-te la tine și vezi războiul din Afganistan! comentează Danny de Vito. - Bă, tu umblai în picioare pe sub pat pe-atunci! În autobuz, când făceam naveta, toate gagicuțele venea după mine să m-audă ce vorbesc. Fi-miu, la fel, deștept foc. Hai să vă zic. Se duce la tac-su’ mare, bă, am auzit că ai luat pensia. Nu sari c-o înghețată, ceva? Și dacă a văzut că ăsta e scârțar, i-a luat pălăria s-a pișat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cuvinte mari. V-am spus, n-am fost pregătit pentru viață, imatur. Și boala a venit prea repede. M-a luat din faza de coacere. Zicea popa de la mine de la țară, inconștient și voit consolator, lasă, bă, că ăștia mai deștepți mor repede! Ca și cum asta era concluzia la care ajunsese el. Ca și cum viața ar fi un fel de petrecere din care unii dezertează ceva mai devreme. Mă gândeam, apropo de lipsa mea de experiență de viață, că la școală copiii învață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nu iasă așa Șăfu? Când ai așa ceva în bătătură... N-are nici tată, adică are, da’ e despărțit de mă-sa. Noroc cu mă-sa mare, că e o femeie mai de Doamne-ajută. Tac-su’ la fel, cică a fost deștept. Nu-nțeleg cum l-a îmbârligat prăpădita de mă-sa. S-a păcălit, aia e! Și să vă mai zic o treabă, cică Șăfu n-are coaie, nenică! - Păi, are vocea groasă, băăăăă! Nu-l auzi cum cântă? Zici că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Cu atât mai mult. Să-i vadă lumea că muncesc. O babă cu piciorul în gips pe un scaun de pe iarba șanțului. În jur circulă șase curci. Sau șapte. Și un rățoi. Pe rățoi aflăm că îl cheamă Donaldinho. Rățoi deștept. Ciugulește gipsul babei. Îl cloncăne. Nea Ilie, Giudi, Țoc, Mățău, Cârlig, Mosor, Tilică, Mâr, Adrienuș, Lenți. Un trib. Plus Ninel, care a terminat de afumat niște șunci. O masă. Se joacă table. Beau. Trăscău. Genocid. Te-am chelit/gogit se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-i lăsa să fure din pădure, așa că și-a luat-o pe coajă! Și era tânăr, săracu’! Comentează cineva. Îl auzim la perfecție. - I-am zis: bă, două feluri de pădurari au fost prin părțile astea! Unul prost și unul deștept. Ăla prost se ducea la cârciumă, stătea singur cuc la o masă, nu-i dădea nimeni bună-ziua. La pensie nici n-a avut unde să se ducă. A stat câțiva ani într-un canton, până s-a îndurat fi-su
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cuc la o masă, nu-i dădea nimeni bună-ziua. La pensie nici n-a avut unde să se ducă. A stat câțiva ani într-un canton, până s-a îndurat fi-su’ să-l ia la el la bloc. Ălălalt, deștept, a făcut vreo trei case. Mereu cu teșchereaua plină. Când intra în cârciumă, să trăiți, nu vreți să beți ceva? De când i-am zis lu’ Adrian (așa-l chema pe pădurar) de chestia asta, la el în pădure nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai de mult. Îi amenința pe ăștia din bloc că o să mă asmută să fac niște anchete despre ei. Despre combinațiile oculte la care se pretează. Apoi, studiindu-și gestica, a conchis, sigur, de la editură erau, vezi că ești băiat deștept și-ți dai singur seama? - Și trebuia să duc io cărți acolo sau să mă duc să le iau? l-am întrebat, pentru că, în caz că nu-și dădea seama, nu era vorba cam de același lucru. Erau oarece diferențe fundamentale. Oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de-aia țin cu dinții de scaune. Și disperarea de a transforma relațiile impersonale pe care le presupune slujba în relații personale. Și tot de aici ticăloșia veselă cu care fac compromisuri. Din dorința de a rămâne, vorba unui tip deștept, parte a unui joc care se desfășoară chiar sub ochii lor și care e chiar viața lor. Teama de excludere e cea mai a dracului. Aici, „La lemne“, am ridicat odată de pe jos un pitic alcoolizat. Și piticul l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Ăla chiar nu e Costoiu! Doar nume... - Ce, mă, scrie acolo tot ce face el, tot-tot... Și ce, mă, că se uită nevastă-mea la telenovele? Și ce dacă se uită, n-are și ea dreptu’? Nu sunt toți așa deștepți ca tine și ca maică-ta aia, că și ea e de vină. Că ea precis știa ce ai scris acolo și nu ne-a spus! Cum poți tu să scrii că televizorul meu e luat de pe marginea străzii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]