5,763 matches
-
(n. 26 septembrie 1920, Ilia județul interbelic Hunedoara — d. 8 august 1999, Timișoara), ca dirijor și compozitor, a fost o personalitate muzicală marcantă pentru filarmonica din Arad, filarmonica și opera din Timișoara. După absolvirea școlii din Deva, a studiat la Conservatorul din București între 1940-1947, clasa de compoziție, dirijat și pedagogie, unde îi are ca
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
perspectiva înființării unei filarmonici. Predă muzica la liceele "Moise Nicoară" și cel pedagogic pentru a activa mai târziu ca profesor de armonie, contrapunct și istoria muzicii la Conservatorul din Arad (1948-1953). Prin eforturi conjugate cu cele ale muzicianului Nicolae Brânzeu, dirijor și compozitor deja afirmat, se pun în anul 1948 bazele Filarmonicii de Stat din Arad, devenind astfel dirijor și primul director pe timp de 11 ani, între 1948-1959 când se transferă la Timișoara. O viață dedicată muzicii între anii 1959-1982
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
ca profesor de armonie, contrapunct și istoria muzicii la Conservatorul din Arad (1948-1953). Prin eforturi conjugate cu cele ale muzicianului Nicolae Brânzeu, dirijor și compozitor deja afirmat, se pun în anul 1948 bazele Filarmonicii de Stat din Arad, devenind astfel dirijor și primul director pe timp de 11 ani, între 1948-1959 când se transferă la Timișoara. O viață dedicată muzicii între anii 1959-1982, ca și prim-dirijor la Filarmonica "Banatul" din Timișoara, alături de colegii lui de la vremea respectivă: Mircea Popa (1947-1964
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
afirmat, se pun în anul 1948 bazele Filarmonicii de Stat din Arad, devenind astfel dirijor și primul director pe timp de 11 ani, între 1948-1959 când se transferă la Timișoara. O viață dedicată muzicii între anii 1959-1982, ca și prim-dirijor la Filarmonica "Banatul" din Timișoara, alături de colegii lui de la vremea respectivă: Mircea Popa (1947-1964), Alexandru Șumski (1965-1968), Remus Georgescu (1968-), Peter Oschanitzky (1983-1993). A beneficiat cu ocazia concertelor corale de profesionalismul dirijorilor permanenți de cor Mircea Hoinic (1951-1972), Ion Românu
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
dedicată muzicii între anii 1959-1982, ca și prim-dirijor la Filarmonica "Banatul" din Timișoara, alături de colegii lui de la vremea respectivă: Mircea Popa (1947-1964), Alexandru Șumski (1965-1968), Remus Georgescu (1968-), Peter Oschanitzky (1983-1993). A beneficiat cu ocazia concertelor corale de profesionalismul dirijorilor permanenți de cor Mircea Hoinic (1951-1972), Ion Românu (1957-1969) și Diodor Nicoară (1969-2006). Instituțiile artistice din Arad și Timișoara fiind în plină ascensiune, are ocazia să acompanieze soliști deja confirmați și e un susținător fervent al celor în devenire, pentru
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
Halmos, Dan Grigore, Ion Voicu, Ștefan Ruha, Stanciu Ștefan, Aurelian-Octav Popa, Cornelia Vasile, Ilinca Dumitrescu, Tudor Dumitrescu-regretatul pianist plecat dintre noi la numai 19 ani, Dan Atanasiu, Marin Cazacu, Paul Florin, Corina Belcea, lista fiind lungă. Nicolae Boboc activează ca dirijor cu jumătate de normă la Opera Națională Română Timișoara și preia frânele directoratului la Operă pentru 11 ani, între 1963-1974. Este invitat să dirijeze și să monteze spectacole de operă și în străinătate. Urmează o carieră artistică pe patru decenii
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
județene (1980-1991), cicluri organizate de Aquilina Birăescu cât și pentru studenții de la facultatea de Electrotehnică (1985-1989). În semn de prețuire pentru înregistrarea lucrării sale, "Variațiuni pe o temă proprie", Ionel Perlea i-a transmis lui Nicolae Boboc bagheta primită de la dirijorul Arturo Toscanini. La rându-i, Nicolae Boboc, la sfârșit de carieră, l-a ales pe dirijorul Gheorghe Costin spre a-i transmite acest trofeu. La inițiativa lui Nicolae Boboc ca director al operei și a lui Ion Românu, director al
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
În semn de prețuire pentru înregistrarea lucrării sale, "Variațiuni pe o temă proprie", Ionel Perlea i-a transmis lui Nicolae Boboc bagheta primită de la dirijorul Arturo Toscanini. La rându-i, Nicolae Boboc, la sfârșit de carieră, l-a ales pe dirijorul Gheorghe Costin spre a-i transmite acest trofeu. La inițiativa lui Nicolae Boboc ca director al operei și a lui Ion Românu, director al filarmonicii, în stagiunea 1968-1969 are loc la Timișoara prima ediție a "Festivalului Timișoara Muzicala", gândit să
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
primi un caracter internațional. Pentru activitatea sa, Nicolae Boboc a fost distins cu titlul de Artist emerit și cu importante premii și distincții naționale. Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, dirijorului Nicolae Boboc i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în 1985 pentru lucrarea sa etnomuzicologică
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
Republica Moldova la o nuntă ce are loc în Chișinău. Filmul a primit premiul special al juriului la Tallinn Black Nights Film Festival și a fost primit cu aplauze la premierele din capitalele celor două țări. Vlad (Vlad Logigan), un tânăr dirijor din București dar originar din Oltenia se căsătorește cu colega sa de facultate, basarabeanca Vica (Victoria Bobu). Problemele financiare îi determină, însă, să organizeze o nouă nuntă la Chișinău, de această dată într-o manieră tradițională, în speranța de a
Nuntă în Basarabia () [Corola-website/Science/320738_a_322067]
-
Bayreuth, Salzburg, Sienna și Toronto. Membrii săi susțin și o importantă activitate didactică în cadrul Universității de Arte "George Enescu" din Iași fiind și profesori de onoare ai Academiei de Muzică din Cluj. În prezent, Cvartetul ,Voces’’ se află sub comanda dirijorului Bujor Prelipceanu. Ansamblul a câștigat printre altele Premiul I la Colmar (Franța, 1974) și Medalia de Argint la Bordeaux (Franța, 1976). Cvartetul "Voces" a scos peste 50 de discuri, dintre care 28 sunt imprimări "live". În 2011, odată cu participarea la
Cvartetul „Voces” () [Corola-website/Science/320914_a_322243]
-
fosta URSS, România, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Italia, Franța, Israel și SUA. Din 1990 și până în 1995 A. Luxemburg a lucrat ca profesor de pian și teoria muzicii la Colegiul pedagogic David Yellin din Ierusalim. Orchestră Israeliană din orașul Raanana, dirijor Yeruham Scharovsky, a selectat pentru turneul în Franța și în Israel Suita nr.1 pentru coarde. În 1997 la comanda Youth Orchestră a orașului Grand Rapids, Michigan, Statele Unite ale Americii, a fost scrisă și interpretată «Uvertura pentru tineret». Grand Rapids
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
Scharovsky, a selectat pentru turneul în Franța și în Israel Suita nr.1 pentru coarde. În 1997 la comanda Youth Orchestră a orașului Grand Rapids, Michigan, Statele Unite ale Americii, a fost scrisă și interpretată «Uvertura pentru tineret». Grand Rapids Symphony, dirijor John Varineau, a interpretat «Elegie și Ragtime» acestuia. Orchestră pentru adolescenți a interpretat «Variations» pentru orchestră. În prezent, locuiește în Sân Diego și lucrează la Universitatea de Stat din Sân Diego, la Colegiul Messa și în Baletul din California. Creațiile
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
(16 noiembrie 1895 Hanau - 28 decembrie 1963 Frankfurt am Main) a fost compozitor german, violist, violonist, dirijor, pedagog și teoretician muzical. Născut la Hanau, în Germania, Hindemith a învățat să cânte la vioară încă din fragedă copilărie. A intrat la Conservatorul din Frankfurt am Main unde a studiat vioară cu Adolf Rebner, dirijatul și compoziția sub îndrumarea
Paul Hindemith () [Corola-website/Science/315425_a_316754]
-
Hindemith ca fiind “un producător atonal de zgomot.” Alții totuși credeau că el ar putea oferi Germaniei un exemplu de compozitor german modern, care, până la această oră, compunea muzică bazată pe tonalitate și cu dese referințe la muzică folk ; pledoaria dirijorului Wilhelm Furtwängler făcută în favoarea lui Hindemith și publicată în 1934 merge exact pe această linie. Controversă asupra lucrărilor sale a continuat în anii 1930, Hindemith intrând și ieșind din grațiile ierarhiei naziste ; în cele din urmă a emigrat în Elveția
Paul Hindemith () [Corola-website/Science/315425_a_316754]
-
fost extrasa cartea "A Composer's World", (Hindemith 1952). A devenit cetățean American în 1946, dar a revenit în Europa în 1953, locuind și predând la universitatea din Zürich. Spre sfârșitul vieții s-a aplecat mai mult asupra activității de dirijor, făcând numeroase înregistrări, mare parte din propria să muzică. În anul 1962 i să acordat Premiul Balzan. Hindemith a murit la Frankfurt am Main de pancreatita acută la vârsta de 68 de ani. Cea mai mare parte a muzicii lui
Paul Hindemith () [Corola-website/Science/315425_a_316754]
-
J.S. Bach, si chiar a lui Arnold Schoenberg. Puteți vedea lista compozițiilor de List of compositions by Paul Hindemith și lista operelor lui Hindemith List of operas by Hindemith. Toate lucrările pentru orchestră compuse de Hindemith au fost înregistrate de dirijorul german Werner Andreas Albert. Anual, se desfășoară un festival închinat muzicii lui Hindemith "Hindemithon", la Universitatea William Paterson din Wayne, New Jersey.
Paul Hindemith () [Corola-website/Science/315425_a_316754]
-
1789 în cadrul unei liturghii solemne la care au participat și misionarii Luigi Maffei, Placidus Porcelli și Stefano Bialis, alături de cei 200 de catolici ieșeni. Printre cei care au participat la acest eveniment s-au numărat prințul Potemkin și compozitorul și dirijorul italian Giuseppe Sarti. Papa Pius al VI-lea (1775-1799) a fost și el înștiințat de sfințirea bisericii, el scriindu-i despre aceasta episcopului Transilvaniei, Ignác Batthyány (1780-1798). Între anii 1803-1804, sub îndrumarea succesorului pr. Fidelis Rocchi la conducerea misiunii, pr.
Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului din Iași () [Corola-website/Science/317386_a_318715]
-
Arthur Mendel (n. 6 iunie, Boston, Massachusetts, SUA, 1905, d. 14 octombrie, 1979, Newark, New Jersey, SUA) a fost un muzicolog, muzician, dirijor și critic muzical evreu-american. A fost șeful catedrei de muzică () al universității Princeton între anii 1952-1967 și a deținut funcția "the Henry Putnam University Professorship" până la retragerea să în 1973. A decedat în 1979, la vârsta de 74 de ani
Arthur Mendel (muzicolog) () [Corola-website/Science/317443_a_318772]
-
(n. 1959, Stolberg, Germania) este un muzician german, dirijor și profesor de muzică. , născut în anul 1959 în Stolberg/Rhein, s-a format profesional urmând specializările Tuba, Contrabas și Pian la Universitatea de Muzică din Aachen. În 1978 devine tubist al Orchestrei Simfonice din Düsseldorf, iar un an mai
Walter Hilgers () [Corola-website/Science/317474_a_318803]
-
de Muzică din Hamburg iar în 1995 urmează să fie numit Profesor al Universității de Muzică ,Franz Liszt" din Weimar, unde deține catedră de Muzică de Cameră pentru Suflători. Activitățile sale că Pedagog, Solist, Interpret de Muzică de Cameră și Dirijor, l-au condus de-a lungul anilor prin întreaga Europa, Statele Unite ale Americii, America de Sud, Australia și Asia. Invitațiile că Dirijor l-au condus printre altele spre orchestre precum: Orchestră Radio München, Filarmonica George Enescu București, Orchestră Națională Radio din București
Walter Hilgers () [Corola-website/Science/317474_a_318803]
-
unde deține catedră de Muzică de Cameră pentru Suflători. Activitățile sale că Pedagog, Solist, Interpret de Muzică de Cameră și Dirijor, l-au condus de-a lungul anilor prin întreaga Europa, Statele Unite ale Americii, America de Sud, Australia și Asia. Invitațiile că Dirijor l-au condus printre altele spre orchestre precum: Orchestră Radio München, Filarmonica George Enescu București, Orchestră Națională Radio din București, Orchestră Națională de Cameră Radio din București, spre Orchestră Filarmonicii Montevideo, Orchestră Filarmonicii din Zagreb, Orchestră Națională Simfonica din Buenos Aires
Walter Hilgers () [Corola-website/Science/317474_a_318803]
-
graphein" - a scrie) reprezintă o listă, în general exhaustivă, de înregistrări sonore redate pe suporturi audio (disc de ebonită sau vinil, bandă de magnetofon, casetă audio, CD, download digital ș.a.) sau audio-video (videocasetă, DVD) care au în comun interpretul, compozitorul, dirijorul, casa de discuri, perioada de apariție ș.a.m.d. Astfel, discografia interpretului George Enescu cuprinde materialele cu înregistrări în care acesta apare în postura de violonist; discografia sa de compozitor conține materiale cu înregistrări ale lucrărilor sale, iar cea de
Discografie () [Corola-website/Science/317502_a_318831]
-
casa de discuri, perioada de apariție ș.a.m.d. Astfel, discografia interpretului George Enescu cuprinde materialele cu înregistrări în care acesta apare în postura de violonist; discografia sa de compozitor conține materiale cu înregistrări ale lucrărilor sale, iar cea de dirijor include imprimări cu Enescu la pupitrul dirijoral. Se poate vorbi de o discografie a casei de discuri Electrecord, cuprinzând materiale produse aici. Discografii după perioada de apariție se pot găsi, de pildă, în publicații periodice unde sunt prezentate imprimări lansate
Discografie () [Corola-website/Science/317502_a_318831]
-
la angajarea să că solista a Operei de Stat din Viena în anul 2007. Alături de acest colectiv debutează cu rolul Marcellina din "Le Nozze di Figaro" în Shanghai, în turneul asiatic al operei vieneze din toamna anului 2007, sub baghetă dirijorului Seiji Ozawa. Italia - Romă, Milano; Germania - München, Hamburg, Stuttgart, Manheim, Darmstadt, Düsseldorf, Heidelberg, Heilbronn; Spania - Barcelona, Madrid, Toledo, Cuenca; Franța - Paris, Orleans; Polonia - Varșovia, Radom; Bulgaria - Sofia, Russe; Slovenia - Maribor, Ljiubiana; Olanda - Haga, Rotterdam, Amsterdam; Cipru - Nicosia, Limassol; Asia - Shanghai
Aura Twarowska () [Corola-website/Science/321793_a_323122]