5,812 matches
-
se proclame arbitrul suprem al societății civile? Exprimăm unele rezerve față de această concepție, răspândită în conștiințele literare moderne. Trebuie, totuși, făcută o distincție netă între două atitudini tipice. Una este individualismul ireductibil al scriitorului, dublat de un anumit snobism și dispreț afectat față de viața politică sub orice formă, fie ea democratică sau totalitară. Citesc revista de bun nivel cultural Vatra și găsesc traduse fragmente dintr-un text de Paul Valăry (Partidele, nr. 7, iulie/90) tipic pentru această atitudine superior-distantă. Deschid
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
text de Paul Valăry (Partidele, nr. 7, iulie/90) tipic pentru această atitudine superior-distantă. Deschid ediția de Oeuvres (Paris, 1960, II, pp. 946-950: Des Partis, din Regards sur le monde actuel ) și mă conving încă o dată: afectarea și snobismul acestui dispreț pentru partide sunt mai mult decât evidente. Faptul că apare, tocmai acum, o astfel de traducere este și el semnificativ. Iar dacă este vorba să ne facem o adevărată cultură politică despre partide noi am fi consultat (și tradus) alte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
specifică întregii vechi administrații de stat. Invocând într-un oraș oarecare de provincie existența unei cărți de telefoane, alta decât cea oficială ieșită de mult din circulație și deci total inutilizabilă o telefonistă de serviciu m-a repezit cu un dispreț suveran și pe un ton obraznic. Inflexiunea vocii nu poate fi uitată: Dar este o carte de telefon particulară !. Pentru această funcționară, dovadă supremă de erezie, aberație și non-existență. Cuvântul particular îi provoca o repulsie spontană, sinceră și definitivă. O
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
i-a tratat întotdeauna drept reprezentanți minori ai culturii române este cel politic, și anume, naționalismul. Prin această ideologie ei combăteau atât sentimentele lor de inferioritate, cât și cel al unei părți a clasei politice și a populației, își afirmau disprețul și neatârnarea față de valorile europene, unde nu aveau acces 10. Este practic imposibil să demonstrezi acestor spirite că nu au de fapt nici o legitimare de a fi purtători oficiali de cuvânt ai niciunei structuri, că nu pot fi deținătorii unui
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi altfel, decât o eternă colonie. Un critic român măcar egal și nu mai mult cu unul occidental? Dar este o aberație totală ! A te compara cu o celebritate de la Seuil, o megalomanie nepermisă, insuportabilă ! O infatuare egolatră, demnă de dispreț și caricatură ! O enormitate ! Și cu câtă suficiență jalnică privesc anumiți compilatori qui puent la mădiocrită unele eforturi locale de a propune malgră tout și soluții și sisteme proprii. în sfera ideilor literare, de pildă. La polul opus, complexul de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care, fiind încheiat între Rusia și Turcia, fără consultarea românilor, contravenea suveranității naționale. Reacția guvernului rus a fost prezentată prin nota circulară din 19/31 iulie 1848, în care se afirma că planurile pandacice ale revoluționarilor și principiile promovate în disprețul “suveranității Porții” amenință securitatea Rusiei. Principatele, “simple provincii, fiind parte integrantă dintr-un imperiu”, nu-și au existență politică, “decât în virtutea tratatelor încheiate între Poarta otomană și Rusia și, deci, au de îndeplinit către ambele Puteri obligații pozitive de la care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Castlereagh a publicat circulara din 18 ianuarie 1821, în care reitera: “Pentru unele state, a se constitui într-un tribunal care să judece afacerile interne ale altora înseamnă a-și aroga o putere care nu poate fi asumată decât în disprețul principiilor naționalităților și al principiilor unanim asumate “. Chestiunea greacă a pus la încercare resursele de flexibilitate ale diplomației engleze, George Canning, noul Secretar de Stat la Foreign Office, oscilând între susținerea unei soluții favorabile grecilor (cu riscul, perceput la Londra
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
tuturor aspectelor politice, economice și diplomatice care surveneau în aria lor de observație. Doar cinci ani mai târziu, Marile Puteri dovedeau că nu mai doresc să tolereze încălcarea repetată de către Rusia a noțiunilor celor mai elementare de drept internațional, în disprețul ei absolut pentru statutul juridic în care se găseau teritoriile care aveau neșansa de a se învecina cu frontierele sale. După cum am arătat în capitolul al doilea, Convenția ruso-turcă de la Balta-Liman a adus noi atingeri statutului politico-juridic al Principatelor. Domnii
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
fie stăpân peste destinele altora, iar gândurile acestea sunt mai presus de puterile lui") încearcă să-l salveze oferindu-i "cheia tuturor frământărilor" sale, o pană: "Cu ea vei învăța să scrii, iar strădania ta nu va rămâne nerăsplătită"176. Disprețul lui Scarlat pentru acest dar al zânei pecetluiește, pentru totdeauna, porțile tainei. Destinul lui, după uciderea ființei de abur, va fi unul comun: S-a însurat și a făcut copii mulți, pe care nu i-a învățat niciodată drumul spre
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un fals castel de certitudini; este incapacitatea rațiunii de a ieși din sine și de a se proiecta pe solarele căi ale ascensiunii spiritului (...) este scleroza spiritului, o maladie a nedesăvârșirii, ucigătoare de visuri și speranțe..."56, fiind demnă de dispreț sau de indiferență, filosoful din Lancrăm urmărește să smulgă dogmei virtuți creatoare, să găsească în ea resurse de înnoire a filosofiei. Aceasta nu înseamnă că încearcă să justifice dogmele creștine. Din acest punct de vedere, Blaga se delimitează de interpretarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
același subiect, încălcând principiul noncontradicției: substanța primă e integră și totodată produce din sine existențe distincte, Dumnezeu e unu și totodată multiplu, Isus Hristos este Dumnezeu și om în același timp. Datorită acestui lucru, dogmele au fost privite cu jenă și dispreț în mediile filosofice și științifice, susține Blaga. Ce semnificație filosofică pot să aibă dogmele, dincolo de acest fapt clar, că sunt antinomii, adică structuri de gândire ce încalcă legea fundamentală a logicii, principiul noncontradicției? Aceasta a căutat să afle filosoful român
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
îi induce sătulului o indiferență la fel de tenace ca foamea însăși, dar nu trebuie uitat că și disperarea famelică tot în indiferență culminează. În ochii nomazilor, domnia și ușurința de a fi mergeau mână în mână, ceea ce le trezea sentimente contrarii - dispreț pentru slăbiciunea la care domnii erau condamnați, dar și invidie pentru felul optim cum se poziționau de obicei în raport cu situația, ce evolua cel mai ades în favoarea lor. Numai o indiferență bântuită de zvârcoliri palia anemic sfâșierea dintre cele două trăiri
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
roși de asemenea ambiții. Ce voiam să spun însă e că își are și respectul excesele lui, față de care desconsiderarea e... cum să-i zic? Floare la ureche, sau scobitoare între dinți? − Apără-mă, Doamne, de venerația semenilor, că de disprețul lor mă apăr singur! − Știu și eu? se nedumeri cu glas tare Gert. Textul e cam anacronic: provine dintr-o perioadă a istoriei ce favoriza modelul organic al socialului - asta ca să nu mai vorbim de ranchiuna colonizaților împotriva colonizatorilor, ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
alții, evocă comploturi, se târguiesc sau pur și simplu nu le pasă. Dau semne clare ca nu cunosc nici o jenă. N-au remușcări. Emoția aceasta culturală le este străină, nu au În limbajul lor noțiunea. Nu-i atinge oprobiul public, disprețul celorlalți. trăim, se pare, Într-o nouă cultură, În care respectul de sine și respectul obligațiilor nu se Înscrie În codul genetic: a dispărut teama indivizilor că ar putea fi disprețuiți și dezonorați. Avem acum un ghid științific pentru diagnosticarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
epoci și că vor diagnostica două atitudini fundamentale. Ciocoiul e tipul Îmbogățitului lipsit de scrupule și de valori morale. E tipul parvenitului, preocupat de strategii pentru a dobândi poziții de putere. E animat „de frenezia puterii, lipsa de ideal și disprețul pentru mulțime”. N-are o ocupație sau o meserie sigură (nu-i un specialist, am zice astăzi) și nici n-are un ideal pentru care să lupte. În „sufletul” ciocoiului nu Încape decât dorința de urcuș (el este „un adorator
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să controleze totul. Colegul cu care Împart organizarea acestei cărți, Andră Sirota de la Paris, Îmi transmite câteva idei pe care ar trebui să le inserăm În capitolul de concluzii. Una ar fi următoarea: mediile Închise, totalitare, se individualizează prin afirmarea disprețului față de cei diferiți. Regimurile de acest tip resimt o atracție fascinantă față de mulțimi, de masele uniforme, inoculând grupurilor umane, comunităților, națiunilor dezumanizate de o ură de sine proiectată În exterior. Cum de știe Andră ce s-a Întâmplat la noi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
i-am fost supuși. Unii indivizi, produse al tratamentelor de aliniere, se revoltă, vor să iasă din linie, dar nu sunt echipați pentru această dificilă operație. Întâlnim adesea printre semenii noștri o parte care se manifestă de obicei printr-un dispreț excesiv Împotriva celorlalți, Împotriva grupurilor diferite și a valorilor pe care acestea le propun. Acest dispreț față de ceea ce este distinct reprezintă o reîntoarcere medievală Împotriva celuilalt, dar și Împotriva sinelui, negând inconștient existența acestei dependențe ambigue dintre sine și alter
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
din linie, dar nu sunt echipați pentru această dificilă operație. Întâlnim adesea printre semenii noștri o parte care se manifestă de obicei printr-un dispreț excesiv Împotriva celorlalți, Împotriva grupurilor diferite și a valorilor pe care acestea le propun. Acest dispreț față de ceea ce este distinct reprezintă o reîntoarcere medievală Împotriva celuilalt, dar și Împotriva sinelui, negând inconștient existența acestei dependențe ambigue dintre sine și alter, inventând un mecanism de apărare prin care deplasează disprețul și ura, prin proiecție, dinspre universul interior
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
valorilor pe care acestea le propun. Acest dispreț față de ceea ce este distinct reprezintă o reîntoarcere medievală Împotriva celuilalt, dar și Împotriva sinelui, negând inconștient existența acestei dependențe ambigue dintre sine și alter, inventând un mecanism de apărare prin care deplasează disprețul și ura, prin proiecție, dinspre universul interior spre lumea exterioară. Fiecare dintre noi poate observa dificultatea vizibilă a unora dintre cei cu care interacționăm de a accepta diferențele de vârstă, diferențele Între generații sau pe cele care țin de experiență
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
suveranilor lor asupra Europei. Consecințele intelectuale ale Marilor Descoperiri nu sînt mai puțin importante. Europenii descoperă o lume foarte diferită de cea pe care și-au reprezentat-o pînă atunci, iau cunoștință de existența altor civilizații care nu merită întotdeauna disprețul pe care cuceritorii îl afișează, și își dau seama că există și alte credințe și alte sisteme de valori decît ale lor. Rezultă de aici o profundă zdruncinare a concepțiilor lor despre lume și despre valorile lăsate moștenire de Evul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
rețelei de drumuri destinate pietonilor, căci incașii nu cunosc folosirea roții. În sfîrșit, orașele, în special Cuzco, sînt dovada unei arhitecturi remarcabile și cunosc tehnicile prelucrării fierului, a metalelor neferoase, tehnica țesutului și a olăritului. Fără îndoială, cuceritorii privesc cu dispreț aceste civilizații primitive, din care nu discern decît aspectele arhaice. Este normal ca în momentul în care europenii occidentali cunosc civilizații atît de profund diferite de a lor, clericii și intelectualii să trăiască sentimentul cu totul nou al relativității valorilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să ușureze realizarea ambițiilor naționale. Dar cînd Christina urmează tatălui său, Gustav-Adolf, Suedia intră într-o criză profundă. Corespondentă a filosofului Descartes, admiratoare a artiștilor din timpul său, conducînd politica țării sale cu o inteligență lucidă dar cu un profund dispreț față de dorințele poporului și convingerile lui religioase, Christina ia, în 1654, hotărîrea să abdice pentru motive în care gustul pentru gestul teatral predomină față de realitatea dificultăților. Verișorul său, Carol-Gustav, devenit Carol al X-lea, redă Suediei un loc internațional de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sale, alianța celor trei suverani le permite acestora o nouă împărțire (1793), apoi o a treia, care pînă la urmă a șters Polonia de pe hartă (1795). În concluzie, dreptul celui mai tare este cel care triumfa în Europa "secolului Luminilor". Disprețul brutal față de popoare și față de dreptul statelor se transformă în sistem: nici un recurs nu pare posibil pentru micile state ale Europei amenințate de cinismul marilor puteri. Numai Franța a jucat în America sau în Polonia rolul puțin naiv al apărătorului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
citeam” istoria prin acest binoclu, așa cum mi-a plăcut să o ghicesc întodeauna prin asemenea cupluri. Dacă primul spune că „gloria este trecătoare, dar obscuritatea este eternă”, cel de al doilea răspunde: „Dragostea pentru glorie poate crea doar un erou. Disprețul pentru glorie crează un mare om”. Am optat, foarte devreme, pentru o atitudine cel puțin ironică față de glorie, așa că titlul volumului meu de debut nu avea cum să nu poarte o asemenea încărcătură. Cât privește ultima carte pe care am
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
depresiv. De unde, de ce și de câte ori a demisionat până acum premierul? Esențial este că, în chestiunea aderării României la NATO, dnii Năstase, Pașcu și Geoană au informații mai exacte decât cei care au motive să-i disprețuiască. Esențială este informația, nu disprețul. Cine își închipuie că o decizie a părții americane poate fi răsturnată de către ceilalți parteneri ai Alianței trăiește pe altă planetă. Or, Washington-ul a decis de bună vreme invitarea României la aderare. Partea română a aflat. Deseori, siguranța împinge
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]