5,938 matches
-
realizează prin rețeaua CFR. Numele vechi "Stănești" (viitorul Satu Catolic, înainte de invaziile turcești de după 1700) În maghiară: "Ónfalva" sau "Onyest" Numele între 1965-1990: "Gheorghe Gheorghiu-Dej" Numele său se trage de la „Seliștea lui Oană la Trotuș”. Satul Onești a fost atestat documentar pe 14 decembrie 1458. Din martie 1965 orașul se numește "Gheorghe Gheorghiu-Dej" (după liderul comunist al României), iar din 1990, după revoluția anticomunistă, revine la vechea denumire, Onești. Oneștiul este situat în Depresiunea Tazlău-Cașin, la o altitudine medie de 210
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
de unde trecea în Transilvania. În perioada romană, acest drum denumit „Via Angusta” era străjuit de cele două castre de la Brețcu, (Covasna) și Poiana Nicorești (Galați). Numele său se trage de la „Seliștea lui Oană la Trotuș”. Satul Onești a fost atestat documentar pe 14 decembrie 1458. Așezarea de pe Trotuș apare, așadar, consemnată într-un act de danie emis la 14 decembrie 1458 de cancelaria voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt din Suceava. Documentul se află expus la Muzeul de Istorie al Municipiului
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
documente de arhivă. Prima atestare documentară a Moreniului datează din timpul lui Petru Cercel, Voievodul care pe 18 iunie 1584, întărește “Jupânesei Caplea și nepoților ei, Badea și Calotă postelnici, satele Drăgănești și Moarile în urma unor judecăți”. Localitatea apare menționată documentar ca sat prima oară, cu numele Moarile (datorită numeroaselor mori de pe valea Cricovului Dulce) sau Moara Rateșului, Moara Nouă, Moara Sasului. Din 1661 este cunoscută cu numele actual. Administrativ, comuna Moreni apare în 1864. În 1868, în Moreni, existau cătunele
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
(în dialectul săsesc "Frek, Fraek", în , în ) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Bradu, Glâmboaca, Mârșa și Săcădate. Are o populație de locuitori și a fost atestat documentar în anul 1364, fiind declarat oraș la 25 aprilie 1989. Localitatea Avrig este amplasată la poalele Munților Făgăraș, pe valea Oltului, la o altitudine de aproximativ 400 metri. Este străbătută de șoseaua națională DN1, fiind amplasată la circa 26 de
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
deja existentă modelul de organizare a orașelor transilvănene, iar ocupațiile locuitorilor s-au extins și la meșteșugurile practicate de sași. Din punct de vedere al dovezilor scrise, Tîrgu Neamț este unul din cele mai vechi orașe din Moldova, fiind atestat documentar la sfârșitul anilor 1300 (Letopisețul Novgorodului - cunoscut și ca „Lista rusă de orașe”, datat între 1387-1392), din timpul domniei lui Petru vodă, când se construiește și Cetatea Neamțului. Toponimul Neamț este menționat întâia oară în lista rusă de orașe „valahe
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
degradări ale reliefului și peisajului orașului. În 1975 a fost construit un baraj cu scopul de a ocroti zona agricolă prin mărginirea și dirijarea organizată a apelor Ialomiței. Localitatea s-a format în jurul anului 1760 prin contopirea așezărilor Șerbănești (atestată documentar la 26 septembrie 1538) cu Podurile de Jos și Podurile de Sus (menționate documentar în 1461) și cu satul Zărăfoaia. Prima atestare documentară a orașului datează încă din 20 septembrie 1649, apărând ca "Piatra Pucioasa". Mai apare în documente în
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
fost distrusă de generalul lui Alexandru Macedon, Lisimachos în timpul expediției sale împotriva tribalilor, în anul 335 î.H. În secolul al XIV-lea, izvoarele istorice atestă că pe locul fostei așezări geto-dacice ființă un sat românesc. Numele său este menționat documentar pentru prima dată în anul 1385, în jurnalele de călătorie ale unor pelerini creștini, Peter Sparanou și Ulrich Tennstadt, ce trecuseră Dunărea de la Sviștov la „Dezimnikos” la întoarcerea lor de la Ierusalim în 1385. Locul este menționat și în cronicile bizantine
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
au spus că eforturile de salvare ar fi fost inutile și ar fi cauzat și alte morți din cauza numărului de oameni necesari pentru a-l scoate. Mare parte din această controversă a fost tratată de Discovery Channel în programul TV "". Documentarul prezintă o hotărâre crucială ce a afectat soarta lui Sharp: un alpinist libanez care se întorcea (Max Chaya) transmite prin radio managerului din tabăra de bază (Russell Brice) că a găsit un alpinist în pericol. Nu-l putea identifica pe
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
diferite facilități fiscale pentru cetățenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuității romane la Napoca. După retragerea administrației romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. În epoca medievală, Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea "Castrum Clus". Mari grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populației orașului în timpul atacurilor tătare. În data de 19
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
dealului Șumig, o veche urma vulcanică în Câmpia Tisei. Gătaia se gaseste situată pe drumul național DN58 ce leagă municipiul Timișoara cu municipiul Reșița(Caraș-Severin), la 52 km distanță față de Timișoara și 47 km distanță față de Reșița. Localitatea este atestata documentar, pentru prima dată, în anul 1323 sub denumirea de "Gothalö". Din anul 1779, localitatea se alipește la județul Timiș, pentru ca in 1823 să fie donata scriitorului maghiar Gorove Laszlo. În 1935, a fost reședința de plasă. Prin Legea nr. 83
Gătaia () [Corola-website/Science/301015_a_302344]
-
în comuna Runcu din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Satul Brebu este situat la poalele munților Leaota. Altitudinea a minimă este de 715 m, iar cea maximă de 820 m în Vârful Gâlmii, situat în nordul satului. Satul Brebu este atestat documentar odată cu Runcu (1564). Este așezat pe una din cele mai pitorești culmi de la poalele Leaotei, cu nume de legendă - Plaiul Domnesc. Această poziție geografică de excepție este întregită dar își găsește reflectarea în minunăția locurilor ce o urmează și înconjoară
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
ani de la nașterea dramaturgului I.L. Caragiale în anul 1852. Actualul I.L. Caragiale cunoscut și sub denumirea de "Haimanale", după unii autori s-ar fi numit înainte "Boboci", fiind un sat vechi, existând încă de la sfârșitul secolului XV (1482-1495). Denumirea atestata documentar este de "Mărgineni", ca urmare a construirii pe această moșie a unei mănăstiri, de domnitorul de atunci Vlad Călugărul (1492-1495). De fapt, istoria satului de azi I.L Caragiale fostul Haimanale, este strâns legată de istoria Mănăstirii Mărgineni. La sfârșitul
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
și Dâmbovița, la granița cărora se situează, astăzi este unul din cele două sate (Dărmănești și Mărginenii de Sus) ce aparțin comunei Dărmănești, făcându-se văzut trecătorului la 20 de kilometri de Ploiești și 30 de kilometri de Târgoviște. Atestat documentar la 27 mai 1510, cu 104 ani înainte de satul Dărmănești, sătul Mărginenii de Sus a fost strâns legat până la sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea de familia boiereasca Constantin Cantacuzino. Moșiile Mărgineni de pe teritoriul satului Mărgineni sunt cele
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
care o stăpâneau încă de pe vremea lui Basarab fără a avea acte de proprietate. Următoarea mențiune documentara a satului o întâlnim într-un hrisov în 10 mai, 1559 dat de Alexandru Mircea voievod. În anul 1579 obștea Păușești este atestata documentar în timpul domniei lui Radu Mihnea voievod care întărește unui oarecare Stan și copiilor lui " ocina la Păușești, partea lui toată oricât se va alege". Istoria acestei obști este o permanentă lupta pentru apărarea drepturilor ei strămoșești în fața tendințelor de aservire
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
premii naționale și internaționale. De amintit că Iveștiul este capitala Podgoriei Ivești situată în sectorul sudic al câmpiei Tecuciului. Podgoria Ivești este una din podgoriile vechi ale României. Viticultura acestei podgorii este strâns legată de evoluția vechii moșii Blăjesti, atestata documentar din 15 iulie 1448, printr-un act de la Petru Voievod către panul Cernat Ploscar și fratele său Steful. în prima jumătate a secolului al XVII-lea, moșia Blăjeștilor atrage interesul multor proprietari, ea fiind revendicata prin multe procese și judecați
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Bălțeni este un sat în comuna Probota din județul Iași, Moldova, România. Este un sat în partea de est a județului Iași, în Câmpia Moldovei. Satul Bălțeni a fost atestat documentar în anul 1613, în vremea domniei lui Radu Mihnea. Acest domn a dăruit credinciosului boier și vornic Nestor Ureche mai multe sate, printre care și Bălțeni, pe Prut. Satul este așezat în partea de nord a comunei Probota. A făcut
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
România. Satul Luceni, al cărui nume provine de la antroponimicul Luca, sau cel mai probabil de la luciul apei, datorat frecvențelor inundații, este așezat la 4 km sud-est de centrul comunei, pe un teren fragmentat de meandrele râului Jijia. Satul este atestat documentar din sec. XV (1436) și are ca monument arhitectural Biserică "Sf. Nicolae" clădita în anul 1830. Satul Luceni se prezintă sub forma unei așezări areolar-alungite, cu extinderi tentaculare, cu structura răsfirata și textura neuniforma.
Luceni, Iași () [Corola-website/Science/301289_a_302618]
-
Pietrăria este un sat în comuna Bârnova din județul Iași, Moldova, România. Satul Pietrărie sau Pietrăria se află în Comuna Bârnova, Județul Iași, având un numar de aproximativ 600 de locuitori. Satul este atestat documentar din anul 1801, prin jalba colectivă semnată de toți locuitorii, jalba adresată domnitorului de atunci și în care se arată că ieromonahul Ulian și grădinarul sârb Stan supără și asupresc pe locuitorii acestui sat. Conform catagrafiilor începutului de secol 19
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
Sticlăria este un sat în comuna Scobinți din județul Iași, Moldova, România. Așezarea, atestată documentar în 1764, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi (fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrică de sodă. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
județul Iași, Moldova, România. Vălenii, numit și "Văleni", este un sătuc minunat așezat între dealuri, îl găsim pornind de la Țibănești după Jigoreni în drum spre Suhuleț. Se situează pe valea pârâului Găureni, la 7km sud-est de centrul comunei, fiind atestat documentar din anul 1457 sub numele de Găureni. Vălenii are 349 locuitori și 156 locuințe, ulițe "în sus" și "în jos", zone precum "balc", "la șușmea", "pe deal" și "în centru". Ca resurse naturale dispune de cariere de gresii. Există un
Vălenii, Iași () [Corola-website/Science/301319_a_302648]
-
Sus (1924: "Crivina", plasa "Făget") este un sat în comuna Pietroasa din județul Timiș, Banat, România. Satul este situat pe brațul drept al râului Bega, la o altitudine de 220 m, într-o zonă de dealuri împădurite. Satul este atestat documentar din anul 1514 sub numele "Also Krywyna", ca făcând parte din domeniul cetății Șoimoșului, stăpânit de contele George de Brandemburg și obținut de acestă prin căsătoria cu văduva lui Ioan Corvin, fiul regeli Matei Corvin. Crivina de Sus are 92
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
reședința), Buzad, Charlottenburg, Comeat și Sintar. Repere istorice: Bogda este așezată în nord - estul Banatului la sud - vest de orașul Lipova. În 1436 localitatea aparține comitatului Arad sub numele de Bagd pe harta lui Mercy. Tot de atunci sunt menționate documentar Bogda de Sus și Bogda de Jos (Felse Baagd și Also Baagd); În 1476 cele două așezări s-au unit sub denumirea de Bogdan. In 1771, localitatea e cuprinsă în a doua mare colonizare generală cu populație germană inițiată de
Comuna Bogda, Timiș () [Corola-website/Science/301343_a_302672]
-
Timișoara - Stamora Moravița (E70), insă legăturile rutiere directe spre Folea sunt drumuri comunale. Satul este așezat în plină câmpie, relativ departe de alte centre populate (Voitegul este cel mai apropiat). Folea datează cel puțin din Evul Mediu. Ea este amintită documentar pentru prima dată în documente maghiare de la 1341 și 1349, cu nume precum "Ffele" și "Fele". Din perioada otomană nu se cunosc date, insă firul istoric este reluat la finele acestei perioade. În 1717, după ce austriecii au cucerit Banatul,a
Folea, Timiș () [Corola-website/Science/301360_a_302689]
-
Jebel este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Localitatea Jebel a fost atestata documentar, pentru prima dată în 1334, în evidențele de dijma papală din 1332 - 1337, fiind amintită sub numele de Zephel. În anul 1425 localitatea a primit dreptul de a organiza bâlciuri,iar pe apa Timișului au existat mai multe mori. Tot
Comuna Jebel, Timiș () [Corola-website/Science/301372_a_302701]
-
pe malul drept al raului Bega,la circa 35 km est de municipiul Timișoara, 15 km est de orașul Recaș și circa 23 km vest de municipiul Lugoj. Satul Ictar este cel mai vechi dintre cele două. A fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1365, ca proprietate a familiei nobiliare Bethlen. Câteva ruine ale conacului Bethlen se mai pot vedea și astăzi. Totuși, pe teritoriul satului s-au descoperit mai multe mărturii arheologice care atestează o locuire mult mai
Ictar-Budinț, Timiș () [Corola-website/Science/301368_a_302697]