6,536 matches
-
și adopta o limbă literară era foarte evidentă. Provinciile Ilire erau locuite mai ales de două popoare: croații în Dalmația și Croația, care vorbeau dialecte ale aceleiași limbi, și slovenii, a căror limbă slavă era distinctă de cea a croaților. Dominația napoleoniană i-a adunat deci sub conducerea aceleiași ocîrmuiri pe slavii de sud, dar nu a făcut decît să scoată în relief un aspect care va constitui ulterior un obstacol major în calea unității iugoslave. Succesele militare ale habsburgilor au
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
afară. Monarhii austrieci, mai ales Joseph al II-lea, au încercat să reorganizeze din temelii sistemul de guvernare. Așa cum am văzut, o mare parte a acestor reforme introduse de sus au eșuat. Spre sfîrșitul războaielor napoleoniene, forțele conservatoare își reafirmaseră dominația. Problemele majore erau tot nerezolvate. Poarta încă se confrunta cu pericolul unor agresiuni externe și cu cel al prăbușiri interne; dificultățile cărora trebuia să le facă față monarhia habsburgică în strădaniile ei de a menține unitatea unui imperiu alcătuit din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
renașterea culturală și interesul tot mai mare față de limbă, erau exact pe linia doctrinei naționale. Renașterea culturală: istorie și limbă Într-o analiză a epocii naționalismului din Balcani, este important să scoatem în primul rînd în evidență faptul că nici dominația habsburgică, nici cea otomană nu distruseseră complet un oarecare sentiment de unitate din cadrul fiecărei naționalități și nici nu provocaseră o pierdere totală a amintirii unui trecut mai glorios. Existaseră la urma urmei statele bizantin, sîrb, croat, bosniac, bulgar, valah și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și natură, relatau mai ales acțiunile unor indivizi care, singuri sau alături de un grup restrîns de tovarăși credincioși, luptau cu înverșunare și vitejie împotriva marilor nedreptăți. Opoziția față de domnia tiraniei și glorificarea vieții eroilor făcea, evident, aluzie la rezistența împotriva dominației otomane. Deși aceste surse de cunoaștere a trecutului aveau să rămînă importante în viața satului, alte opere vor influența în special elementele mai educate și mai cosmopolite ale societății balcanice. Începînd din secolul al optsprezecelea, unii savanți s-au adîncit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Rusia drept principala amenințare la adresa poziției ei pe plan internațional. Principala temere a britanicilor era ca nu cumva armata rusească să-i administreze Imperiului Otoman o înfrîngere fatală care ar fi fost urmată de prăbușirea acestui stat și de instituirea dominației rusești în Peninsula Balcanică și asupra Strîmtorilor. Amenințarea fățișă pe care o prezenta Rusia avea o perspectivă asiatică. În secolul al nouăsprezecelea, aceasta înghițise nu numai regiunea Caucazului, dar își extinsese controlul și asupra zonelor de stepă din Asia Centrală și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Mediterana, este de la sine înțeles de ce urmăreau diplomații britanici mișcările Rusiei cu atîta atenție. În plus, cheia întregii situații părea să fie constituită de Constantinopol și de Strîmtorile turcești. Din cauza acestor preocupări, guvernul britanic sprijinea menținerea Imperiului Otoman și a dominației acestuia asupra vastelor lui teritorii. Alternativa părea să fie un inevitabil control rusesc asupra regiunii, mai cu seamă a Balcanilor și a Strîmtorilor. Politica aceasta, ca și entuziasmul permanent pentru expansiunea colonială, punea guvernul britanic într-o postură contradictorie. Pe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
negustorii implicați în comerțul internațional și alți membri ai diasporei, beneficiau de privilegiile pe care Imperiul Otoman le putea asigura supușilor creștini cu care colaborau. Scopurile acestor două grupuri erau de asemenea destul de diferite, în ciuda faptului că amîndouă urmăreau sfîrșitul dominației otomane. Dorința unora dintre fanarioți de a domina și prelua eventual imperiul a fost și ea discutată deja. Visul lor rămînea reinstituirea Imperiului Bizantin și formarea unui stat ale cărui granițe urmau să includă o numeroasă populație negrecească. O parte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să intervină. Condițiile interne din Principate contribuiau de asemenea la faptul ca această regiune să fie gata de revoltă, dar nu în direcția dorită de Eterie. De fapt, liderii ei păreau să fie complet orbi față de efectele lungii perioade de dominație fanariotă. Abuzurile acesteia crescuseră practic după 1812. Cei doi domnitori numiți în perioada aceasta erau Ioan Caragea, care a domnit în țara Românească între 1812 și 1818, și Scarlat Callimachi, care a ocupat tronul Moldovei din 1812 pînă în 1819. În timpul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fugă din țară, fiind înlocuit cu Alexandru Suțu, care a sosit însoțit de optzeci de rubedenii și de o suită de opt sute de oameni, printre care și o gardă albaneză. În condițiile acestea, e de la sine înțeles de ce ura față de dominația fanariotă era atît de răspîndită. Boierii pămîntului și țăranii oprimați au făcut front comun. Existau deci trei forțe revoluționare potențiale în Principate. Am vorbit deja despre Eterie și despre legăturile ei cu regimul fanariot. Boierii autohtoni constituiau o a doua
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să scoată în evidență dezacordurile fundamentale dintre ei. Vladimirescu voia ca forțele grecești să plece din țară și să treacă Dunărea, conform planului inițial. El sublinia faptul că intenția lui era în primul rînd înlăturarea abuzurilor guvernului și nu sfidarea dominației otomane. Ipsilanti se afla într-o poziție militară periculoasă pentru el. Pe 6 aprilie izbucnise revolta în Pelopones, iar ocîrmuirea otomană se pregătea să facă față insurecției de acolo și din Principate. Fără sprijinul rușilor sau un puternic ajutor din partea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
încît erau în stare să-l împiedice să domine pe orice om sau orice centru. Revoluția grecească suferea de o anumită slăbiciune fundamentală. Așa cum am văzut, nu izbucnise nici o revoltă balcanică generală și nici vreo mișcare de masă țărănească împotriva dominației turcești. În schimb, militarii locali își conduceau oamenii în acțiuni izolate împotriva forțelor otomane pe tot cuprinsul ținuturilor grecești. Practic, luptele au fost purtate de detașamente înarmate sub comanda căpeteniilor locale pe parcursul întregii revoluții. Pentru oamenii aceștia cu mentalitate de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
statele conservatoare. El dorea deci să instituie un regim centralizat birocratic, dar "luminat", care să ofere executivului o foarte mare putere. Nu exista însă nici un precedent pentru acest tip de guvernare în ținuturile grecești, a căror administrație fusese descentralizată în timpul dominației otomane. Atît notabilii cît și militarii erau puternic fortificați și deciși să-și apere cercurile închise ale autorității lor locale. În plus, ca nou sosit în Grecia, Capodistrias nu avusese timp să-și alcătuiască un grup numeros de suporteri personali
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ienicerilor; în ciuda pregătirilor anterioare ale Eteriei, iar revolta din Pelopones a izbucnit din cauză că primații se temeau că autoritățile otomane ar fi putut lansa o campanie de represalii împotriva lor. Rebeliunea lui Tudor Vladimirescu nu a fost niciodată îndreptată direct împotriva dominației otomane. Cu toate acestea, spre sfîrșitul perioadei revoluționare, dorința vădită a conducerii fiecărei regiuni era formarea unui stat național independent sau autonom. Fiecare zonă avea și un guvern care putea negocia cu puterile sau adopta un front comun în relațiile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Ceea ce pentru un străin părea sălbăticie, pentru muntenegrean reprezenta poezia faptelor războinice.17 Cu toate că Serbia, Grecia, Valahia și Moldova au dobîndit fără îndoială o foarte mare libertate față de controlul otoman în perioada aceasta, autoritatea Porții a fost înlocuită de o dominație care putea deveni și mai greu de suportat dacă era exercitată din plin. Prin 1830, Principatele și Serbia se aflau sub protectoratul oficial al Rusiei, iar Grecia sub cel al celor trei puteri garante: Marea Britanie, Franța și Rusia. Acest control
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și era poate cea mai solidă componentă a educației oferite de noul sistem de învățămînt. Odată cu dobîndirea autonomiei sau a independenței, noile regimuri trebuiau să-și reglementeze relațiile cu biserica ortodoxă, care, după cum am menționat, îndeplinea multe funcții importante în timpul dominației otomane. Una dintre primele măsuri luate de fiecare guvern a fost încercarea de a separa organizațiile lor ecleziastice de Patriarhia de la Constantinopol. Deși era clar că bisericile nu puteau rămîne sub jurisdicția unui cler strîns legat de Imperiul Otoman, acțiunea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o subordonare a autorităților religioase celor laice. Guvernul a preluat acele aspecte ale vieții care fuseseră anterior sub jurisdicția milletului, inclusiv nu numai chestiuni ca educația și bunăstarea socială, ci și, într-o oarecare măsură, călăuzirea morală a populației. Sub dominația otomană, biserica ortodoxă avea responsabilități politice majore; ea îi ținea uniți pe creștini și le ordona viața. Noile biserici naționale urmau să fie conduse de sinoade ai căror membri erau adesea numiți pe criterii politice; principala lor preocupare avea destul de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
conducea. În acest timp, Serbia era un ținut extrem de primitiv. După cum scrie o autoritate în domeniu, ea era un pașalîc sărac și primitiv avînd fizic aspectul unei regiuni de frontieră din America și trăsături culturale ce reflectau secolele trecute de dominație otomană. Puținele drumuri tăiate prin păduri puteau fi străbătute numai cu piciorul, călare sau într-un car tras de boi. Doar două drumuri erau potrivite pentru trăsuri, dar aceasta nu crea nici o problemă, întrucît numai doi oameni se puteau lăuda
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ochi prin puținătatea lor malarie și alte boli din abundență tratate cu o combinație de leacuri de casă, bărbieri și șarlatani. 1 Doar aspectul exterior lega Serbia de vestul Americii. Domnia lui Miloš avea să demonstreze cît de profund afectase dominația otomană perspectiva politică a locuitorilor peninsulei. Prima sarcină a lui Miloš era organizarea unei administrații centrale. El moștenise o singură instituție de stat, Curtea Supremă Națională de Justiție, care era cea mai înaltă istanță judecătorească; în afară de aceasta Miloš nu dispunea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
multe în timpul domniei lui. El rezolvase problema statutului Serbiei în cadrul Imperiului Otoman și obținuse o trasare foarte favorabilă a granițelor ei. Cu toate că Rusia era conform tratatului puterea protectoare, nici ea, nici oricare altă mare putere nu putea exercita tipul de dominație politică care, așa cum vom vedea, era încă în vigoare în statele învecinate. Pe lîngă aceasta, Miloš stabilise cadrul administrației interne. Erau puse deci temeliile statului birocratic. Către sfîrșitul domniei lui, numărul oficialilor se ridica la 672, din care 201 făceau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu o instruire corespunzătoare și nici cărți sau alte obiecte necesare școlilor. În timpul primelor decenii ale statului autonom, principala influență intelectuală a fost cea a sîrbilor de pe teritoriul monarhiei habsburgice, care beneficiaseră de condiții educaționale mai bune decît cei de sub dominația otomană. Acești sîrbi de peste graniță, numiți prečani, vor constitui un element important al noii birocrații, deoarece aveau calificarea de care avea nevoie statul. Voivodina avea să rămînă centrul cultural al sîrbilor pînă cînd tînărul stat va avea șansa să o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
s-a confruntat atunci cu posibilitatea de a fi ocupat de forțele otomane. Permanentele amenințări din afară au avut efectul pozitiv de a obliga practic clanurile muntenegrene să accepte o autoritate unică. Fără unitate, ținutul putea evident să ajungă sub dominația uneia sau a mai multor forțe otomane rivale sau chiar să treacă sub administrația directă a Imperiului Otoman. După cum am văzut, Muntenegru avea doi conducători recunoscuți, episcopul și guvernatorul, dintre care primul fusese în general mai puternic. În afară de aceste două
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
privințe față de cel al Serbiei, Muntenegrului și Greciei. O deosebire distinctă era măsura exercitării controlului de către un stat străin. Cu toate că puterile protectoare interveniseră foarte mult în politica internă a Greciei, iar Rusia influențase în foarte mare măsură evenimentele din Serbia și Muntenegru, dominația rusă în Valahia și Moldova a fost mult mai intensă și de mai mare anvergură. Cu toate că obiectivul politicii rușilor era îmbunătățirea condițiilor din cele două provincii, presiunea exercitată de ei a dat naștere unor mari nemulțumiri. Mișcarea națională de la mijlocul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Rusia obliga Imperiul Otoman să plătească o despăgubire foarte mare. Pînă la îndeplinirea acestei obligații, Principatele urmau să rămînă sub ocupația trupelor rusești. Ele au plecat abia în 1834, perioadă în care Moldova și Valahia s-au aflat amîndouă sub dominație militară rusească. Reorganizarea administrației provinciilor a fost deci efectuată sub supravegherea rușilor. Această acțiune a fost condusă de contele Pavel D. Kiseleff, un administrator extrem de capabil și luminat. Ca președinte al ambelor divanuri din noiembrie 1829 pînă în aprilie 1834
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
statute administrative pentru ambele provincii. Principatele rămîneau o zonă strategică importantă pentru Rusia. Chiar dacă guvernul ei nu intenționa să anexeze regiunea, el voia să fie sigur că provinciile vor rămîne un tampon și că vor fi și în continuare sub dominația lui. Ținutul era totodată o bază convenabilă pentru deplasarea spre sud către Constantinopol în cazul izbucnirii unui război. Politica aceasta, așa cum am văzut, fusese dusă cu asiduitate încă din secolul al optsprezecelea. Ca și înainte, era în interesul Rusiei să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
deținea o poziție dominantă la Constantinopol și în Peninsula Balcanică în general. Chiar dacă o parte din funcționarii ruși, inclusiv Kiseleff, susținuseră anexarea Principatelor, s-a recurs în final la o soluție alternativă prin instituirea unui regim care îi oferea Rusiei dominația în zonă fără complicații și scutind-o de cheltuielile inerente unei stăpîniri directe. Sistemul politic bazat pe Regulamentele Organice introdus în perioada aceasta a durat pînă în 1854. El le făcea cadou boierilor controlul asupra țării, cu Rusia pe rol
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]