5,717 matches
-
sau mănăstiri au fost zidite abia după ce vodă a dăruit ctitorului un loc pentru aceasta. Îmi amintesc de asemenea fapte, părinte. Dacă-i așa, atunci spune-mi care ar fi cea mai veche danie despre care ai citit în hrisoavele domnești? Poate or fi fost și altele, dar de una îmi aduc aminte sigur. Văd că ai început să te încălzești. Așa te vreau, fiule! Ia să auzim noi ce spune hrisovul de care îți amintești. Actul este scris la 1434
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
voievod. Păi slăvitul voievod avea să vină pe tronul Moldovei abia după 23 de ani. Adică la 14 aprilie 1457. Cum văd eu, stai bine pe picioare,fiule. Așa că hai să mergem mai departe. Dacă tot am început cu daniile domnești pentru a se zidi vreo mănăstire, atunci, cu voia sfinției tale, am să amintesc de acel voievod despre care Grigore Ureche cronicarul - vorbind de bunătatea lui - spune că era o „matcă fără ac”. Călugărul a privit la mine scurt. Nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și apoi al Galatei din Deal, pe care o vedem și astăzi, a dăruit locul pe care Melentie Balica a ridicat mănăstirea Frumoasa. În virtutea acestui fapt, Frumoasa a purtat - o vreme - numele de Galata de Gios, nume întâlnit în hrisoavele domnești. Frumoasa i s-a spus după 1723, an în care un călugăr îl însemnează - în grecește - pe o Evanghelie a mănăstirii. Între timp însă mănăstirea a purtat și numele de Balica, după numele ctitorului. Aș mai spune că și mănăstirea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dar de la beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset) „la sfânta Mitropolie de Iași, mai vârtos pentru sufletul mării sale lui Alexandru beizade și a părinților mării sali, și pentru sufletul soțului mieu lui Gurbet, și pentru sufletul mieu”. Un slujbaș domnesc scrie într-un suret, după un zapis din <1715 sept. 1 - 1716 aug. 31> (7224): „Un zapis de la Ileana, giupâneasa răposatului Ion Buhuș hatman, din leat 7224, în care scrii c-au dat danie Sfintii Mitropolii 5 fălci de vii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
omenești ca pe niște lucruri oarecare. La ce gândești, fiule, când vorbești așa? La ce spune Constantin Nicolae Mavrocordat voievd la 20 iulie 1734 (7242): „Iată domnia mea... am miluit pre sfânta Mitropolie cu doaoă salașe de țigani, din țiganii domnești... ca să fie sfintii Mitropolii drept robi țigani, cu țigancele lor, și cu toți ficiorii lor, și cu neamurile lor ce se va naște dintru dânșii”. Fii tare, dragule, pentru că acesta-i doar începutul! Îl ascultam pe călugăr gândind totuși că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spune vodă: „De acum înainte sfânta Mitropoliia să aibă a-ș scuti toate bucatili câte or fi drepte ale sfintii Mitropolii... Așijdere mai miluim domniia me ca să aibă a lua în toți anii câte 160 lei pe anu,... din vama domnească... Și pentru aceasta milă ce am făcut ... să aibă datorie preosvințitul mitropolit... purtare de grijă ca cu acestu agiutor să sporească și să adaogă folosurile sfintii Mitropolii... și încă de vreme ce sântu 2 școale aice în oraș, în Iași, una grecească
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aud pe tine vorbind despre el. Acest loc ne amintește de mănăstirea „La Greci”, zidită la 1561 de Alexandru Lăpușneanu voievod, care însă s-a risipit repede. Ia spune, dragule! Îți mai aduci aminte de jăluirea țiganilor robi de la Curtea Domnească? Îmi aduc aminte, părinte. Același voievod, de această dată la 30 aprilie 1756 (7264), scrie: „Dat-am carte domnii mele giudelui de țiganii sfintii Mitropolii, de aice din Iași, să fie volnic... a să apăra dispre oaminii grajdiului domnescu și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mitropolia să tipărească un rând de cărți bisericești: „Și de aceste cărți să să dea și pe la mănăstirile de țară și pe la mănăstirile grecești, fiindcă și acestea suptu păstoriia Mitropolii noastre să află, și pe la schituri, cum și pe la bisericile domnești și boierești”. Marii boieri merg până acolo încât stabilesc ca o carte să coste 10 lei: „De vreme ce ,... fiind lipsă aici în țară, s-au cumpărat tot câte 12 și 13 lei, care cărți să aducea de la łara Muntenească... Dar pentru ca să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Apoi Grigorie Ioan Calimah voievod s-a cam dedulcit la robii țigani. De aceea la 7 decembrie 1762 (7271) hotărăște: „Iată că ne-am milostivit asupra sfintei Mitropolii și... o am miluit cu cinci sălașe de țigani din drepți țiganii domnești”. Drept-îi, dar după cum se vede daniile de tot felul către sfânta Mitropolie se înmulțesc pe zi ce trece... Nu mai departe de 2 martie 1766 (7274), când Catrina Petculeasa dăruiește Mitropoliei: „Un pogon și giumătate de vie ci este la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mitropolii... și am dat danie sfintii Mitropolii Iași doao sălași de țigani”. Și nu erau puțini. Cele „doao sălași de țigani” însemna de fapt nouă suflete, după cum am aflat din enumerarea țiganilor. Caut în memorie alte danii către Mitropolie - danii domnești sau ale altor binevoitori - dar nu mai găsesc. Răsfoiesc și prin cărțile din fața mea. Rezultatul e același. Așa stând lucrurile, nu am alta de făcut decât să-i spun și călugărului constatarea mea: Despre sfânta Mitropolie, sau mai bine spus
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Vale. Este unul din cele mai bogate acte. Uite cam ce spune vodă: „Am dat și am miluit sfânta noastră mănăstiri Galata cu un sat, anume Voroveștii, cu vii, și Mihăileștii, cu mori în Bahlui,... care sate au fost drepti domnești, și satul Plopii, cu hăleșteu, și Cârsteștii ce să numescu Pizdenii, și cu mori, și satul Belceștii, cu mori, și satul Sadna, cu mori și cu locuri de mori în Siret, și satul Tămășani, cu mori în Liudsca și cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Deal, care trăiește și până azi”. Asta ar însemna că Galata din deal are ca an de pornire anul 1582 și, după cum se știe, a fost gata în 1584. Dar despre Galata din Deal nu se pomenește explicit în actele domnești decât abia după 94 de ani (14 februarie 1678). La 25 august 1633 (7141) Moise Moghila voievod o numește „Galatia de sus” încă: „Am dat și am întărit sfintei mănăstiri care se numește Galatia de sus,... cu gloabele i deșugubinele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să știi cam câte parale face un galben, un taler sau mai știu eu ce altă monedă. Un fapt asemănător îl aflăm și din cartea de scutire dată la 15 aprilie 1674 (7182) de Dumitrașco Cantacuzino voievod, care obligă slujbașii domnești „a lăsa în pace doăspredzece casă din Galata de Sus, de pe lângă mănăstire, de dajde și de zloți, și galbeni, și de taleri, și de lei, și de orți, și de toate dările și angheriile câte sântu pe alți mișei... pentru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domniei mele, au venit de au făcut jalbă înaintea domniei mele egumenul și tot soborul de la sfânta mănăstire Galata pre călugării de la mănăstire Balicăi... zicând: cum au avut Balica dou roate de moară în gârla ce merge asupra iazului acestui domnesc...” Și uite-așa ei se plâng că rugătorii de la Balica „s-au sculat în tăria lor și fără știre călugărilor de la Galata să mai facă și al triile roată”, dar vodă împreună cu sfatul au judecat și i-au dat rămași
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mavrocordat - stare care, la alt nivel - o întâlnim și astăzi... Nu trebuie să-mi ceri slobozenie, dacă ai ceva de spus. Spune și pe urmă om vedea noi... La 26 noiembrie 1741 (7250), Costantin Nicolae Mavrocordat voievod scrie unor dregători domnești: „Credincios boiarul domnii mele, Hrisoscul biv vel stolnic, staroste de Cernăuți i Iordache vel căpitan de Cotmani”: „Vă facem domniia mea știre că de când ați mers la dregătoria aceea pân-acmu nici-un tâlhar n-ați trimis... și domniia mea am înțeles
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Că de nu veți urma poruncii și om mai înțălege că ați mai poprit vreun tâlhari acolo sau că, i s-au dat drumul, să știți că veți avea scârbă de la domnia mea”. Ai dreptate, fiule. Aceasta este o carte domnească care trebuie - ba chiar îi foarte necesar - să fie luată în seamă și aplicată și astăzi! Iarăși vin și spun că poruncile domnești nu erau băgate în seamă de toți supușii. Bănuiesc că ai în vedere anume fapte când vorbești
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
drumul, să știți că veți avea scârbă de la domnia mea”. Ai dreptate, fiule. Aceasta este o carte domnească care trebuie - ba chiar îi foarte necesar - să fie luată în seamă și aplicată și astăzi! Iarăși vin și spun că poruncile domnești nu erau băgate în seamă de toți supușii. Bănuiesc că ai în vedere anume fapte când vorbești așa. Întocmai, părinte. Spuneam eu mai devreme că abuzul călugărilor de la Balica (Frumoasa) asupra celor de la Galata nu s-a stins nici după
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la 4 ianuarie 1759: „Dat-am carte domnii mele cuvios rugătoriului nostru Pricopii arhimandrit și egumen de la... mănăstire Galata... să aibă a lua mortasipie de pe vitele ce s-or vindi la vreme iarmaroacelor ce să fac la Târgușor, după hrisoavele domnești... Într-alt chip să nu fie”. Afară de discordia pe care o avea cu mănăstirea Frumoasa, peste mănăstirea Galata din Deal a mai dat o nenorocire... Care ar fi aceea? Din lipsa de grijă a „rugătorilor noștri”, s-a întâmplat „ardere
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o avea cu mănăstirea Frumoasa, peste mănăstirea Galata din Deal a mai dat o nenorocire... Care ar fi aceea? Din lipsa de grijă a „rugătorilor noștri”, s-a întâmplat „ardere de foc” înăuntrul mănăstirii Galata. Asta o aflăm din hrisovul domnesc de la 19 octombrie 1762 (7271), în care se spune: „Facem știre cu acest hrisov al domniei mele... de vreme ce la sfânta... mănăstire Galata... s-au întâmplat înăuntrul bisericii ardere de foc, de au ars atât catapeteazma de sus și până gios
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
deplin iarăși după cum au fost... Dar... mare și multă cheltuială s-au făcut... din dumnezeiască râvnă... a domniei mele, am dat și am miluit această sfântă mănăstire... ca să aibă a lua pe tot anul vama de la schela Galaților, din venitul domnesc care se numește mazarie, care de-a pururi să fie miluire de la domniia mea”. Hai să vorbim și despre lucruri îmbucurătoare, fiule. Apoi după nenorocirea din biserica mănăstirii Galata o vorbă bună e tocmai ce ne trebuie. Iaca despre ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cea mare domnească, din Iași, câte cinci lei de lună... și luând banii să aibă stareța a-i împărți pe a mână la câte călugăriță vor fi în mănăstire”. Aș mai adăuga că la 20 decembrie 1741 (7250) o poruncă domnească le împuternicește pe călugărițe să-și stăpânească oamenii de pe moșiile mănăstirii care sunt obligați să lucreze pentru mănăstire șase zile într-un an. Știi cumva care erau satele și moșiile mănăstirii călugărițelor de la Socola? Despre două am vorbit, dar despre
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
târgu de o vându”. Numai că cei care le calcă locurile nu sunt țăranii, ci „dărvarii gospod i boierești”. Adică cei ce aduc lemne. De asemenea, „Simeni gospod i hătmănești i agiești și alti bresli”. Cum se vede, tocmai slujitorii domnești, hătmănești sau agiești erau cei care făceau fărădelegile. Asta ar cam veni ca vorba ceea: „Pune lupul să păzească oile”. La o asemenea stare de lucruri, era nevoie de măsuri din partea domniei. Așa că la 6 aprilie 1775 Grigorie Alexandru Ghica
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mihail (Viteazul) voievod”. Iată ce spune el: „Io Mihail voievod, domn al łării Ungrovlahiei, Ardealului și al łării Moldovei”. Și spune mai departe: „Domnia mea am dat și am întărit și am miluit de la noi sfânta mănăstire... cu acele case domnești de lângă sfânta biserică cu tot locul lor, pentru sănătatea domniei mele și a preiubitului fiu al domniei mele, Io Nicolae voievod,... Scris la Iași, în anul 7108 (1600) luna iunie 5”. Aceleași case sunt motiviul - lesne de înțeles - pentru care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am milostivit, am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări de la sfânta mănăstire numită Sfântul Sava Sfințitul... cu casele acelea care sânt aproape de sfânta biserică, pe care le-a făcut mai înainte, de demult, Iani vistiernicul, apoi au rămas domnești”. Se înțelege că „Eremia Moghila voievod” avea un dinte împotriva lui Mihai Viteazul, dar lucrul nou pe care îl aflăm este faptul că acele case au fost făcute de Iani (Hadâmbul) vistiernicul și apoi au ajuns domnești. Acum te-aș
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
apoi au rămas domnești”. Se înțelege că „Eremia Moghila voievod” avea un dinte împotriva lui Mihai Viteazul, dar lucrul nou pe care îl aflăm este faptul că acele case au fost făcute de Iani (Hadâmbul) vistiernicul și apoi au ajuns domnești. Acum te-aș înteba dacă îți mai amintești de Chervăsăria domnească? Ba bine că nu. Păi n-am fost noi cândva la chervăsărie și ne-am minunat câtă vânzoleală-i acolo? Și, ca să-ți dovedesc, sfințite, că nu mă laud
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]