6,873 matches
-
altă moșie aiure(a) și să-i de(a) Frenciucii, iar egumenul dă de sam(ă) că nu-i dă moșii(a) sa iar să fie protivnică Căpoteștilor, ce domnia me(a) a giudecat și Înpreun(ă) cu tot sfatul domni(e)i meli să hie volnici egumen(ul) și cu tot săborul să ții(e) Frenciucii cu tot vinitul cum este dat de domni(i) ce-au fost mai Înainte de noi și i-am mai Întărit și cu această carte
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și fiind asemini am iscălit 1804 av(gust) 17 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 11, Copie din 17 august 1804. 5. 1745 (7253) iuni(e) 20 . - Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești. Cu poronca G
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
umăr: — Hildebrand, tu n-ai urmă de răutate În tine. Ești ca vinul vechi pe care-l fac oamenii mei din strugurii de pe coastele Însorite din Kaiserstuhl, limpede și curat. Nu te teme, vița noastră nu va pieri! Vom mai domni multă vreme și urmașii noștri nu ne vor uita. Apoi se Întoarse spre fereastră și privi lung spre colina pe care o pomenise adineauri și care semăna Într-adevăr cu un tron Împărătesc, strălucind ciudat În soarele roșiatic al Înserării
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ar fi soluția cea mai elegantă, un cavaler care să intre În familie și să dobândească demnități și domenii, chiar și dreptul de moștenire. Viața e scurtă, spun latinii. Nici prinții nu fac excepție. și cine ar rămâne apoi să domnească... Fiindcă alți moștenitori nu există, chiar dacă Adelheid e o fiică nelegitimă. Alta nu există și nici nu trebuie să existe. M-am exprimat destul de clar? — Monseniore, ești un adevărat diavol! Un diavol În rasă călugărească! Dar, cu tot respectul, nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Urs ghici unde se afla casa lui, mai Înaltă decât toate celelalte, și se minună că toate geamurile erau luminate. Bancherul dădu pinteni calului și, odată ajuns la poarta cea mare, văzu În curte forfota de slugi. O agitație neobișnuită domnea În locul atât de pașnic de obicei. Descălecă În grabă, aruncând frâul nobilului animal unui servitor, și se repezi În casă. În sala cea mare, care servea de sufragerie și de sală de primire și unde seara stăpânul și soața lui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
niște tâlhari, după ce s-a dus și blestematul de popă, cu escorta sa Înarmată. Ușurată că Eglord nu era prin preajmă, fiica lui Bertold Îl urmă pe pietrar de-a lungul curții, la o depărtare potri vită. În zăpăceala care domnea acolo, nimeni nu-i băgă În seamă, astfel că ajunseră Într-un coridor Întunecat care du cea la bucătării. Acolo, Simeon Îi arătă o firidă plină de paie și zdrențe de tot felul. Ascundeți-vă aici, domniță. Stați până vin
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cuibul acesta de vipere. Bodo se Înroși până În vârful urechilor și Încercă să spună ceva, dar Conrad continuă: — Prietene, ai auzit desigur despre pierderea grea pe care am suferit-o cu toții. Dumnezeu mi-e martor că mă voi strădui să domnesc așa cum ar fi făcut-o fratele meu. Doar Într-o privință nu-l voi urma, pentru că sunt Încredințat că a greșit. Viața, obiceiurile, timpurile s-au schimbat și el n-a priceput asta... De Îndată ce voi sfârși cu bârlogul acesta al
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Ajunseră cu bine și fără mare Întârziere la mânăstire. Nu-i urmărise nimeni. Oare o fi un semn bun? se Întrebă Solomon, clătinând din cap. Când intrară Însă sub bolta porții celei mari, știură că era prea târziu. Freamătul care domnea, neliniștea cu care călugării alergau Încoace și ncolo prin curte și pe coridoare arătau că se Întâmplase ceva neobișnuit. Nou-sosiții aflară că se făceau pregătirile pentru Îngroparea ducelui Bertold. și că Bodo Împreună cu tatăl său plecaseră să-l Întâlneas că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
eram în zonă muntoasă, însă dealurile înalte, doar pe lângă bicicletă le puteam urca, iar văile le coboram ca din pușcă, fără a folosi frâna de mână, al cărei cablu se rărise în locul de prindere. În Domnești, un sat cu adevărat domnesc, m-am răcorit cu un suc, iar la un "chioșc cu de toate”, de unde voiam să-mi iau ceva pentru buzele și fruntea arse de soare, am găsit o borsetă, suvenir din călătorie. Mă depășeau camioanele mari, pline ochi cu
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
a vagonului nostru, Neamțul, înarmat cu pistolul-mitralieră, moțăia "vigilent" cu arma între picioare, supraveghind cu strășnicie somnul "dușmanilor poporului" și pacea universală. 12. BUCURII ȘI NECAZURI Viața își urma cursul ei, cu bune și cu rele. În tânăra familie Aciocîrlănoaiei domnea o armonie desăvârșită. Era explicabil: ambii mei părinți erau tineri, frumoși și sănătoși. Iar lucrul de căpetenie consta în faptul că amândoi s-au plăcut, s-au iubit, unindu-și destinele din dragoste. În fața ofițerului de stare civilă, părinții mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vremea când îi dăm dreptate lui Shakespeare. După un timp, pe măsură ce ne împuținăm, atunci când privim în adâncul nostru, fiecare din noi vede un copil din ce în ce mai speriat, pentru că orfan de lume, deși îl are pe Dumnezeu (în altă parte, unde imaginarul domnește, eu spun, dimpotrivă, într-un poem, vorbind despre starea de orfan nedesăvârșit a poetului, de ce e Dumnezeu atât de singur, iar eu nu?). Iar la finalul drumului, atunci când ne privim, din când în când, în oglindă, vedem o persoană străină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ar fi locul lor... Nu-mi doresc să văd țară asta ștearsă de pe hartă, așa cum visează unii din vecinii noștri, hrăpăreți și neîmpliniți, sprijiniți cu arme și bagaje de unii dintre-ai noștri... Nu-mi doresc bogăție atâta vreme cât în jur domnește o sărăcie lucie, așa cum fac miliardarii noștri de carton... Nu-mi doresc ca Istoria să se repete, deși se pare că nu avem încotro... Dacă ar fi să aleg, aș alege același lucru cu repetir, dar într-un alt context
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Racordarea interesului personal cu cel al economiei naționale a fost efectuată in mod strălucit. Regiunea Berlin a avut un sol ușor nisipos, pe care germanii l-au transformat Într-un timp record. Revăd „Înalta Școală de Agricultură” de pe Invalidenstrasse. Aici domnește Încă spiritul marelui profesor de economie agrară, Friedrich Aereboe, acum ieșit la pensie. Secretul succesului politehnicilor germane stă În faptul că pe atunci mulți profesori proveneau din rândurile celor care au lucrat la Început În viața practică, În ferme, În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mijloc, iar armăsarul pregătit de luptă În afară. Scroafele făceau cerc, dar cu boturile În afară pentru pentru a Încolți lupul. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 28 Iată lucruri pe care germanii nu le cunoșteau. Aici domnea un complet sistem autarhic, populația producând aproape tot ce-i trebuia pentru casă. Unul dintre germani, Gaspar, din nordul Germaniei, pentru prima oară a văzut roșii, un altul pepeni. Se consumau zarzavaturi, ouă de rață sălbatică, carne de pasăre și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Merg acum spre localitatea Oakley, unde e ferma lui Louis Bertrand, recomandată de Petru Pană. Regiunea prin care merg acum, ca și În nord În Nebraska și Dakota, sau În sud, În Oklahoma, e marea regiune a preeriilor, În care domnea În secolul al 19-le bizonul (buffalo). Pe atunci nu erau statisticieni, așa că este greu de spus care era numărul lor. Generalul Sheridan, eroul războiului civil, victoriosul comandant al cavaleriei nord americane, aprecia că la 1866, În partea de răsărit
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
vizibilă. Azi abia observi limitele dintre ele. Los Angeles are deja o populație de 1.300.000 locuitori, iar Santa Monica 37.000. De jur Împrejur, În special pe colinele Beverly Hills sunt elegantele vile ale stelelor Hollywood-ului În care domnește gloria și fericirea, dar din când În când au loc și drame și tragedii. Hollywoodul e acum un cartier al Los Angeles-ului, cetatea cinematografului, În care sunt instalațiile cele mai abracadabrante, pentru a face pe spectatori să creadă că se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la gazda noastră s-a băut ceai, cafea, a fost consumată o cantitate considerabilă de macaroane și apoi s-a plecat spre Craiova. The show must go on! Sâmbătă, ora 20.00. În cele patru mașini sahaj înșirate pe șosea domnea bucuria; drumul sinuos ne ducea spre o nouă etapă a misiunii noastre. Pe drumul ce leagă Slatina de Craiova, luminile farurilor se prelungeau unele peste celelalte, asemenea unui șarpe în mișcare. Înregistrarea acestei imagini pe retină mi-a îndreptat atenția
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
comunism, când erau ridicați de Securitate, recurgeau în apărare la citate din consti‑ tuția regimului comunist. Și la fel încercam și eu, pentru că de fapt noi, în naivitatea noastră, am crezut că această anchetă va putea fi publicată. Spiritul care domnea în ’87, ’88 și ’89 la noi la gazetă era un spirit rebel. Noi încer‑ cam să publicăm ca și cum am fi trăit într-o lume nor‑ mală. Noi publicam, fărĂ să ne temem, autori interziși sau ocultați din motive politice
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
s-a lipit aproape de banca acuzaților în imediata apropiere a logodnicului ei. Îl privește cu înduioșare. Îi zâmbește și pare mulțumită de marea manifestație de simpatie ce se face. Deliberarea durează cinci minute. Clipele sunt solemne. O nerăbdare manifestată nervos domnește în sală. Nimeni nu mai stă la locul său. E nevoie să intervină dl. președinte care face apel la spiritul de ordine al mulțimii, să restabilească liniștea. Comisia juraților își face intrarea. O tăcere desăvârșită se face în sală. Fiecare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe viitor aplicarea cnutului. Se zice că în cursul ultimilor 10 ani au fost bătuți de moarte cu cnutul ca la 3 mii de țărani. Mulți se îndoiesc că Ukazul țarului va fi respectat, având în vedere starea destrăbălată ce domnește acum în Rusia... * Gazeta Bucovinei a avut sediul la început în strada Enzenberg nr.3, iar de la 1 mai 1895 în strada Florilor nr.11. Redactori responsabili au fost pe rând Vasile Marco, Eusebiu Ștefanelli, iar editori Societatea Concordia, iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
săși ocupe locul cuvenit în viața politică și economică. Aceste plângeri însă sunt neîntemeiate deoarece 2/3 din omenire și jumătate din întreg rotocolul pământului se află sub 145 domnirea femeilor. Așa avem pe regina Angliei Victoria care de la 1839 domnește peste națiunea cea mai puternică din lume. Vilhelmina numai de curând a fost încoronată ca regină a Olandei. Cârma Spaniei, fiind încă regele * George Popovici harnic întemeietor de cabinete de lectură * mic, o are în mână regina - regentă Cristina. Peste
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vilhelmina numai de curând a fost încoronată ca regină a Olandei. Cârma Spaniei, fiind încă regele * George Popovici harnic întemeietor de cabinete de lectură * mic, o are în mână regina - regentă Cristina. Peste cele 400 milioane de locuitori ai Chinei domnește, de asemenea, TSI AN, văduvă împărăteasă. Țarul Rusiei Nicolae II stă sub influența soției sale Țarina Alix care prin frumusețea și cultura ei stăpânește asupra inimii Țarului. Regina Italiei, Margareta, fiind și ea de o frumusețe rară, cultă și de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în limba celor din sală. * Combativitatea ziarului Patria n-a rămas fără urmări. Deși articolele aveau titluri ca acestea: „Românul are șapte vieți în pieptui de aramă”; „Satrapul de la Rădăuți” - referitor la conduita conducătorului de district Patak, unde în locul legii domnește volnicia și bunul plac, după „sosirea în țară a baronului Bourgignon a început persecutarea Partidului Național al Românilor, inclusiv a ziarului, întrecând toate prestațiunile de până acum ale Guvernului local.” Pentru că Patria se făcea apărătoarea celor prigoniți pentru purtarea la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înzestrarea unui institut public pentru surdo-muți”, cel care „a pus temelia scrisului și articulației... Îmbărbătânduși cititorii, revista publica la Foița materialul „Un predecesor surdo-mut al regelui Italiei”, evidențiind că „principele Emanuel Filibert de Carignan, care descindea din familia ce a domnit din anul 1831 și până la urcarea pe tron a lui Carol Albert - a fost surdomut.” Dar această infirmitate, spunea articolul, nu l-a împiedecat „să joace un rol politic foarte însemnat și să se distingă prin o vie inteligență și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
București), acad. Vladimir Trebiș (București)prof. dr. D. Vatamaniuc (București). În Glasul Bucovinei nr.1/1994, în cuvântul „La început de drum”, Alexandrina Cernov ne dezvăluie gândurile redacției: „Ne preocupă istoria Bucovinei, perspectiva ei. Stăpâniți de sentimentul haosului total ce domnește în noi și în afara noastră, de procesul anevoios de redresare economică, care este mai mult o dorință de a-l considera proces progresiv, decât o realizare evidentă a lui, acestea și multe altele, ne obligă să ne oprim și să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]