KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...188 189 190 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

Rom�nia din timpul secolului al nou? sprezecelea a fost sim? it că deosebit de ofensiv de c? tre na? ionali? ți, din cauz? c? evreii se n? pustiser? asupra oră? elor. Ia? i, capitala istoric? a Moldovei, avea o populă? ie din care mai mult de 50�% erau evrei 33. Faptul c? Moldova a devenit focarul antisemitismului rom�nesc nu constituie un accident: dup? pierderea a mai mult de jum? țațe din Moldova istoric? , r? pit? de Rusia ? i de Austria, ceea ce mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Rom�nii erau s? tui de nesiguran?? ? i de frustr? ri. �mpiedica? i de secole s? aib? o ? ar? a lor, evreii s? au angajat �n profesii care nu? i f? ceau s? fie �ndr? gi? i de c? tre populă? ie (adic? st? p�nirea hanurilor s? te? ți, �mprumuturile b? ne? ți, cam? ta, magazinele de m? run? i?uri ? i arendarea p? m�ntului de la mo? ierii absen? i). ?? ranul a tras concluzia c? o creatur? str? în? , purt

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dezgust? tor. Rezultatul a fost apari? ia unui antisemitism feroce. Marile afaceri capitaliste se aflau �n m�ini str? ine de neatins. Existau c�teva mari b? nci evreie? ți (că Marmorosch? Blanc sau Blank). Nu există nici urm? de domină? ie evreiasc? �n economia rom�neasc? la nivelul industrial ? i bancar (că �n Ungaria), deoarece aceste niveluri nici nu existau. (Cel mai �nsemnat rezultat pentru Ungaria a fost faptul c? la est de Viena numai Budapesta putea acumula capital. Nici Sankt�Petersburgul, nici

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a loialit?? îi, prioritatea o are la voi cea fă?? de rasă voastr?. ?i v? �mbog?? i?i cu to? îi. Rom�nii cred c? jefui? i bog?? ia ?? rîi lor ? i nu da? i nimic �n schimb�. Harriet adusese acest aspect �n discu? ie doar ca un subiect de conversa? ie. A?a c? o ului reac? ia violent? a celorlal? i. �ntr? o adev? raț? cacofonie de voci, to? i �i acuzau pe rom�ni de rasism, l? comie, puturo? enie etc. Drucker (atunci c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
voi cea fă?? de rasă voastr?. ?i v? �mbog?? i?i cu to? îi. Rom�nii cred c? jefui? i bog?? ia ?? rîi lor ? i nu da? i nimic �n schimb�. Harriet adusese acest aspect �n discu? ie doar ca un subiect de conversa? ie. A?a c? o ului reac? ia violent? a celorlal? i. �ntr? o adev? raț? cacofonie de voci, to? i �i acuzau pe rom�ni de rasism, l? comie, puturo? enie etc. Drucker (atunci c�nd reu? i s? se fac? auzit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ii. ?i care a fost recuno? țin? a?� Șo? ia lui ad? ug?: �La universitate, b? iatul nostru a fost aruncat pe geam ? i ? i?a fracturat coloana. Acum e �ntr? un sanatoriu �n Elve? ia. Față noastr? era student? la medicin?. B?ie? îi i? au scos hainele �n laborator ? i au b? țuț? o. A plecat �n America. I?e ru? ine s? se �ntoarc?. A?a c? ne? am pierdut am�ndoi copiii�. Harriet se uit? neajutorat? la Guy, care, ? ocat de atrocit?? ile rasiste

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
țuț? o. A plecat �n America. I?e ru? ine s? se �ntoarc?. A?a c? ne? am pierdut am�ndoi copiii�. Harriet se uit? neajutorat? la Guy, care, ? ocat de atrocit?? ile rasiste, se f? cuse palid. Spuse brusc c? o interven? ie sovietic? va face dreptate. Aceast? remarc? de st�nga nu a fost apreciat?. Cumnatul lui Drucker i? a acuzat pe ru? i c? submineaz? ? i ruineaz? comer? ul european. Guy a explicat motivele economice ale crizei din Europa, dar a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
inea probe ale problemelor cumplite care �mp? v?rău societatea din satele din jurul Boto? anilor. Mizeria ? i brutalitatea ?? rănilor ? i abuzurile mo? ierilor au avut un impact profund asupra con? tiin? ei sale. Că ? i frumuse? ea pe cale de dispari? ie a rela? iilor tradi? ional-patriarhale � un vis pe care vă �ncerca s?? l refac? toat? via? a. Iorga era moldovean ? i vorbea limba rom�n? cu un accent moldovenesc autentic. La Boto? ani, pe vremea c�nd se n?? tea Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe care vă �ncerca s?? l refac? toat? via? a. Iorga era moldovean ? i vorbea limba rom�n? cu un accent moldovenesc autentic. La Boto? ani, pe vremea c�nd se n?? tea Iorga, evreii constituiau aproape jum? țațe din populă? ie, iar num? rul lor era �n conținu? cre? tere. Mai erau greci, armeni, ? igani, ț? țări, rusoucraineni ? i c�? iva polonezi, nem? i, ba chiar ? i lipoveni 39. Nu este deci de mirare c? cel? lalt mare fiu al Boto? anilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pl�nsu? mi? s?a C? nu mai poate r? zbate De? at�ta str? în? țațe�. Este oare un accident faptul c? doi mari rom�ni, Iorga ? i Eminescu (na? ionalismul lui Eminescu va constitui un important izvor de inspiră? ie pentru Iorga), provin am�ndoi din Boto? ani? Aici s? a n? scut Iorga la 5�iunie�1871. NOTE FORMAREA UNUI POLITICIAN? ISTORIC: ORIGINILE, COPIL? RIA ? I ADOLESCEN? A LUI IORGA Nasc ? i la Moldova oameni! Miron Costin Am fost

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cauz? c? Iorga avea s? devin? �Apostolul� na? ionalismului rom�nesc, adversarii lui i? au cercetat arborele genealogic nu numai �n Rom�nia, ci ? i �n �ntreaga zon?. Se poate c�? tiga capital politic enorm dac? un na? ionalist nu provine �n propor? ie de 100�% din na? iunea �n numele c? reia lupt?. Sincerit?? îi lui nu i se acordă prea mult credit. Originile lui str? ine ? i numele oficiale ale familiei lui ajung ? inta b? ț? îi de joc. Baza specula? iilor asupra

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fiului ei, �Neamul rom�nesc�, ? i a citit multe din cele 1�200 de c? r? i ale lui. �nzestrat? cu o voin?? puternic? p�n? la a deveni tiranic? , era totu? i blajin?. Doamna Zulnia ? i cea de a doua șo? ie a lui Iorga, doamna Catinca, au avut o influen?? hoț? r�toare asupra vie? îi ? i a activit?? ilor lui11. �n privin? a contribu? iei aduse de Iorga patrimoniului culturii rom�ne? ți, un deosebit merit l? au avut aceste dou

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
student perpetuu, chiar ? i atunci c�nd era mai �naintat �n v�rst?. �ncerca poate s? retr? iasc? ceva de care nu avusese niciodat? parte ? i c? ruia �i ducea dorul. Iorga nu a ie? it practic niciodat? din eternă lui studen? ie. �ntr? un sens, el a r? mas ve? nic adolescent 18. Av�nd �n minte acest lucru, putem �n? elege mai bine dispre? ul lui Iorga pentru o mare parte din educa? ia lui oficial?. Nu consideră orele ? i c? r? ile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
r? ile celor care, ca Mihail Kog? lniceanu, au v? zut istoria din unghiul lor de vedere ? i au f? cut istoria. C?r? ile ? i m? rturiile acestea au f? cut din (Iorga) istoric�19. Tipic pentru cineva cu forma? ie umanist? , Iorga nu manifestă nici un interes pentru fizic? , matematic? sau biologie. A?a cum spunea el, �nu oricine este f? cut pentru ? tiin? e exacte�20. Boto? anii copil? riei sale pare s? fi fost un ț�rg mizerabil �n care copilul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mare, �n care se g? seau ? i exemplare din �Contemporanul�, un periodic socialist editat de Ion N? dejde. Aici ? i?a �nceput Iorga, la v�rsta de 12 sau 13�ani, cariera de ziarist, �n paginile ziarului unchiului s? u. Mai mult, gra? ie bibliotecii lui Manole, s? a familiarizat cu Zola, citînd (că s? folosim cuvintele lui Iorga) despre �lumea infam? a lui Nana�, cunosc�nd via? a provincial? francez? prin intermediul lui Fr�d�ric Mistral, citindu? i pe Daudet, Baudelaire, Maupassant ? i pe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
certat. Mama copilului nu a vrut s? cread? c? Iorga scrisese compunerea. Consider�ndu? l un ? arlatan, l? a dat afar? din casa ei. A existat un incident ? i mai dureros: dup? ce reu? ise s? ob? în? o medita? ie la un alt coleg de ? coal? , c�nd a venit pentru prima lec? ie, membrii familiei acestuia s? au uitat la hainele lui ponosite ? i le? a fost team? , cum spune Iorga, �c? o va contamină pe odrasla familiei�. I?au

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
imii �n timpul slujbelor de Pa? ți). Apoi, schimb�nd subiectul. �?i am o nevast? cere? mi este mam? ? i o mam? care m? trateaz? că ? i cum mi? ar fi nevast? �36. �n 1940, atunci c�nd dictatură regal? a intrat �n competi? ie cu o Gard? de Fier fanatic ortodox? , sentimentele erau ferm religioase. Iorga s? a adresat Asocia? iei Femeilor Ortodoxe. �n aceast? conferin?? decisiv? asupra religiei, el a scos �n eviden?? faptul c? religia avea pentru el doar un rol na? ional; func

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
celui mai luxos hotel din oră?. Universitatea avea s?? i schimbe radical convingerile. Ceea ce a r? mas �n Iorga din acest scurt contact cu marxismul a fost �nevoia de a fi cumsecade cu oamenii, cu to? i oamenii, f? r? excep? ie, ? i s? manifest fă?? de ei o cumsec? denie cu at�ț mai mare cu c�ț s�nt mai nenoroci? i�40. Ulterior, de? a lungul �ndelungatei lui activit?? i politice, Iorga a adoptat o atitudine antimarxist? ? i o mai �nver

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
car c? r? ile pe care le citim nu exercit? cea mai mare influen?? asupra form? rîi orizontului nostru intelectual, ci oamenii pe care �i �nt�lnim. �n cazul lui Iorga, un ț�n? r evreu dintr? o familie de intelectuali de forma? ie german?. Iorga �l descrie drept �un suflet nobil ? i curat, p? tima? interesat de filologia rom�n? ? i de orice era legat de poporul nostru, (...) vorbea rom�ne? te f? r? accentul ur�ț al coreligionarilor lui care tr? iau de genera? îi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
atmosferă Occidentului� ? i a abord? rîi disciplinate ? i metodice a studiilor. Tiktin l? a ajutat pe viitorul savant s??? i tip? reasc? primele lucr? ri. Prietenia lor a durat toat? via? a45. �n studiile lui oficiale, Iorga a dovedit calit?? i ie? ițe din comun ? i a trecut cu u? urin?? prin facultate. Dificult?? ile se iveau �n dormitoarele unde era obligat s? locuiasc?. Superioritatea lui Iorga ? i incapacitatea lui de a comunica cu colegii lui duceau la declan? area a tot felul de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga sub aripa lui. Astfel �nc�ț ceilal? i l? au l? sat �n plata Domnului 46. Iorga nu c? uta tov? r?? ia nim? nui nici �n dormitoarele studen? e?ți, nici �n s? lile de curs ? i seminarii. C?uta tov? r?? ie �n cercurile intelectuale ale Ia? ilor, �n care era acceptat datorit? articolelor pe care le scria ? i a dezbaterilor pe care le ini? ia ? i conducea. �n timpul anilor de studen? ie, Iorga l? a �nt�lnit pe A.�C.�Cuza, de care va

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu Iorga �n paginile ziarului �Lupta�, el �? i propov? duia deschis sterilul ? i patologicul s? u crez antisemit. Atunci c�nd Caragiale a fost atacat pentru ultima lui pies? , Iorga a s? riț imediat �n ap? rărea lui, stabilind astfel o rela? ie valoroas? 47. Urm�nd cursurile Universit?? îi din Ia? i timp de un an ? i ceva, Iorga ? i?a prezentat teza (sub �ndrumarea lui Xenopol) asupra politicii lui Mihai Viteazul. Doi dintre profesori s? au opus acord? rîi titlului, consider�ndu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
locuia la unchiul lui, Iancu Iorga, care a v? zut fotografia de pe mas?. Recunosc�nd? o pe făt? , acesta a luat leg? tură cu judec? torul Vasile Tasu, pe care �l cuno? tea bine (era un binecunoscut membru al Societ?? îi ie? ene �Junimea�). Tinerei fete i s? a permis peste pu? în timp s? se �nt�lneasc? cu Iorga, iar �n ianuarie�1890 schimbau inelele de logodn?. �n cele din urm? , �n aprilie 1890, s? a celebrat la Ia? i c? s?toria dintre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dintre ei citiser? deja articolele lui Iorga. Devenise cunoscut. S? spunem c�teva cuvinte despre elită rom�neasc? sau despre fruntea intelectualit?? îi. �n anii aceia (? i poate c? ? i ast? zi) acestea erau sinonime, alc? tuind un fel de institu? ie a Rom�niei. Este vorba despre o crust? at�ț de sub? ire, �nc�ț tot ceea ce se �nt�mpl? �n interiorul ei, chiar ? i opozi? ia fă?? de institu? ie, devine ceva asem? n?tor unei probleme de familie. Din momentul �n care �ai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? ? i ast? zi) acestea erau sinonime, alc? tuind un fel de institu? ie a Rom�niei. Este vorba despre o crust? at�ț de sub? ire, �nc�ț tot ceea ce se �nt�mpl? �n interiorul ei, chiar ? i opozi? ia fă?? de institu? ie, devine ceva asem? n?tor unei probleme de familie. Din momentul �n care �ai intrat�, faci parte din ea (Ai uneori impresia c? p�n? ? i Siguran? a face arest? rile �ntr? o manier? care ? ine de familie). Iorga i? a fost

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]