5,962 matches
-
în sec.XI-XII, din cărămizi române, cel mai vechi așezământ paleocreștin din țara noastră, în subsolul căreia s-au găsit patru schelete. Tot aici se gaseste Biserică Sf. Atanasie sau ”Biserică îngropată”, numită așa datorită faptului că o parte a edificiului se află sub pământ. Cu acces la șoselele Tulcea-Isaccea-Măcin și Tulcea-Topolog-Vadu Oii, prin care se face legătura cu Podișul Dobrogei de Nord cu Bucureștiul, în primul caz cu bacul spre Brăila, în al doilea pe podul Vadu Oii-Giurgeni; șoseauaTulcea-Babadag-Constanța, aeroportul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Agnia Ciuban. Cu o înălțime maximă de 78 m, biserica mânăstirii Săpânța-Peri se situează în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România, după catedrala ortodoxă din Timișoara și biserica romano-catolică Sf.Mihail din Cluj, și înaintea altor edificii impozante de zid, precum bisericile evanghelice din Bistrița sau Sibiu.
Mănăstirea Săpânța-Peri () [Corola-website/Science/306358_a_307687]
-
în posesia unor bunuri culturale clasate în tezaurul patrimoniului cultural național. Sediul "Muzeului Civilizației Dacice și Romane" se află în palatul "Magna Curia", sau castelul Bethlen, care este cea mai veche clădire monument istoric din Deva ce s-a păstrat. Edificiul, care are un pronunțat aspect baroc, a suferit ultimele transformări ce îi dau înfățișarea de astăzi în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Inițial, palatul "Magna Curia" a fost ridicat în stil renascentist în anul 1621 de Gabriel Bethlen
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
satul Ițcani era localitate de frontieră, funcționa aici un pichet de grăniceri și un punct vamal. Administrația căilor ferate austriece a construit aici o gară destul de grandioasă, la acea vreme, tocmai pentru a fi o carte de vizită a Austro-Ungariei. Edificiul Gării Ițcani (astăzi Gara Suceava Nord) a fost ridicat, în stilul neogotic al gărilor din Europa Centrală, de doi antreprenori austrieci C. Gall și F. Ronchetti, constructorii căii ferate Roman - Burdujeni - Ițcani - Cernăuți, și a fost dat în exploatare în
Gara Suceava Nord () [Corola-website/Science/305815_a_307144]
-
durat 2 minute și jumătate , a făcut 600 de victime umane (populația de atunci a Bucureștiului era de 30.000 de oameni), s-au dărîmat mai multe clădiri iar altele au crăpat puternic. Jumătate din Turnul Colței s-a dărîmat, edificiul cel mai înalt al Țării Românești, de două ori mai înalt decît edificiul cel nou construit. <br> Cutremurul din 11 ianuarie 1838 despre care ziarul „România” spune că a avut loc la ora nouă fără un sfert seara. Domnitorul Alexandru
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
atunci a Bucureștiului era de 30.000 de oameni), s-au dărîmat mai multe clădiri iar altele au crăpat puternic. Jumătate din Turnul Colței s-a dărîmat, edificiul cel mai înalt al Țării Românești, de două ori mai înalt decît edificiul cel nou construit. <br> Cutremurul din 11 ianuarie 1838 despre care ziarul „România” spune că a avut loc la ora nouă fără un sfert seara. Domnitorul Alexandru Ghica, care se afla la teatru în timpul cutremurului, a vizitat mai multe părți
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
apusean și programe artistice unitare. Bazele înfloririi din epoca brâncovenească au fost puse în timpul celor două decenii de domnie a lui Matei Basarab (1632-1654), care asigurase Țării Românești o anumită stabilitate politică și favorizase dezvoltarea artelor. Printre cele mai importante edificii ale epocii lui Matei Basarab se numără biserica Mănăstirii Arnota (1633), biserica Schitului Crasna-Gorj (1636), biserica Schitului Topolnița-Mehedinți (1646), precum și ansamblurile monastice de la Căldărușani (1638) și Brebu (1640-1650), ctitorii care continuă evoluția arhitecturii muntenești prin preluări ale formelor gotice moldovenești
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
al XVII-lea, în detrimentul urmașilor lui Matei Basarab. Conace precum cele de la Dobreni, Mironești din Gostinari (jud. Ilfov), Golești (jud. Argeș), Filipești, Măgureni (jud. Prahova) sau de la Băjești, concepute după modelul reședințelor princiare din Constantinopol, vor crea o paradigmă a edificiului reprezentativ muntenesc, caracterizată atât printr-o înaltă calitate a materialelor și prelucrării cât și prin situarea pitorească, în mijlocul unor parcuri și în apropierea râurilor și heleșteielor. Cea din urmă caracteristică va influența dezvoltarea ulterioară a arcadelor și pridvoarelor ca elemente
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
înaltă calitate a materialelor și prelucrării cât și prin situarea pitorească, în mijlocul unor parcuri și în apropierea râurilor și heleșteielor. Cea din urmă caracteristică va influența dezvoltarea ulterioară a arcadelor și pridvoarelor ca elemente ale deschiderii spre natură. Despre restul edificiilor civile ale vremii se știe din păcate prea puțin. Casele de la Măgureni, construite între 1666 și 1667 de Păuna, soția spătarului Drăghici Cantacuzino, relevă faptul că și arhitectura de dimensiuni mai restrânse se orienta după modelul dat de reședințele domnești
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
general se acordă acum și în arta românească mai multă atenție reprezentării figurii umane. În același timp se produce o reevaluare a statutului artistului, meșterii autohtoni ies pentru prima oară din anonimat. După urcarea pe tron a liniei familiei Cantacuzino edificiul reprezentativ a continuat să fie palatul. Domnitorii Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu s-au remarcat însă și prin numeroase ctitorii de biserici și mănăstiri. Inițial arhitectura sacrală s-a orientat după modelul dat de biserica Mănăstirii Dealu, având drept caracteristici
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
Constantin Brâncoveanu s-au remarcat însă și prin numeroase ctitorii de biserici și mănăstiri. Inițial arhitectura sacrală s-a orientat după modelul dat de biserica Mănăstirii Dealu, având drept caracteristici planul triconc și sistemul decorării fațadelor cu arcaturi. Deja acel edificiu de la începutul secolului al XVI-lea denotă predilecția pentru siluete elansate care va caracteriza apoi arta brâncovenească. Gustul mai rafinat al epocii a dus la înlocuirea treptată a stâlpilor voluminoși de cărămidă cu elegante colonade de piatră. În timpul domniei lui
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
a fost numită de locuitorii orașului ""biserica Fundenii Doamnei"". Biserica este monument istoric, . Deși construită în epoca de înflorire a stilului brâncovenesc, ctitoria spătarului Mihai Cantacuzino, terminată la 1 mai 1699, prezintă alte trăsături decât monumentele epocii. În primul rând, edificiul este mai puțin lung ca de obicei, iar turla de pe naos, lipsită de postament, pare scundă. <br> Biserica de plan triconc are pronaosul încununat de un turn-clopotniță. Pridvorul de proporții zvelte este susținut de coloane de piatră decorate cu vrejuri
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
primului curs românesc de drept constituțional, fost totodată - pentru scurt timp - ministru de justiție, i-a solicitat pe arhitecții Grigore Cerchez și Alexandru Clavel să transforme clădirea, fără a-i modifica structura. Lucrările s-au desfășurat în anii 1910 - 1912. Edificiul se impune atenției prin echilibrul proporțiilor sale și, mai ales, prin elemente tradiționale de arhitectură românească. În fațada dinspre Calea Victoriei este inclusă o loggie în spiritul arhitecturii brâncovenești. Interesant tratată este și fațada dinspre strada Lt. Dumitru Lemnea. Aici se
Casa Dissescu () [Corola-website/Science/305913_a_307242]
-
până în 1956, devenind apoi Cămin al Institutului Politehnic, apoi sediu pentru Direcția Stufului din Ministerul Industriei Chimice. Datorită diverselor schimbări funcționale, clădirea a suferit o serie de modificări și amenajări, o parte din ele alterând monumentul. La începutul anilor 2000 edificiul a fost renovat. Spațiile interioare, care păstrează încă elemente din decorația imaginată de Grigore Cerchez, adăpostesc patrimoniul "Institutului de Istorie a Artei “George Oprescu” "al Academiei Române, amenajat aici din 1967. Institutul, care poartă numele celui care i-a pus bazele
Casa Dissescu () [Corola-website/Science/305913_a_307242]
-
sfert al secolului al XIX-lea. La început, clădirea i-a aparținut boierului Filip Lenș, vornic, mare vistiernic și logofăt al dreptății, pentru ca după moartea lui să se instaleze aici o unitate militară, apoi "Ministerul de război". În anul 1886 edificiul a devenit proprietatea unui politician al vremii, Gună Vernescu, la solicitarea căruia arhitectul Ion Mincu a efectuat o restaurare (1887 -1889) iar pictorul George Demetrescu Mirea i-a împodobit interioarele. Edificiul are două nivele - parter și etaj - iar centrul său
Casa Vernescu () [Corola-website/Science/305911_a_307240]
-
unitate militară, apoi "Ministerul de război". În anul 1886 edificiul a devenit proprietatea unui politician al vremii, Gună Vernescu, la solicitarea căruia arhitectul Ion Mincu a efectuat o restaurare (1887 -1889) iar pictorul George Demetrescu Mirea i-a împodobit interioarele. Edificiul are două nivele - parter și etaj - iar centrul său este ocupat de un vast hol de formă eliptică. În anul 1990, Petre Roman, prim-ministrul de atunci, a dat în proprietatea Uniunii Scriitorilor din România, însă printr-o Hotarâre de
Casa Vernescu () [Corola-website/Science/305911_a_307240]
-
a reluat apariția, încetându-și publicarea în aprilie 1905. Pasajul a devenit în scurtă vreme un loc de întâlnire și de plimbare. Eric Winterhalder, primul director al Casei de Economii și Consemnațiuni (CEC) descria în 1866 pasajul ca fiind "“un edificiu construit cu cea mai mare eleganță arhitectonică, acoperit peste tot cu sticlă, pardosit cu asfalt, rivalizând cu cele mai renumite și mai frumoase pasaje din Paris”". Micile prăvălii inițiale au fost înlocuite de alte spații comerciale cares să atragă protipendada
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
a monta utilajul de iluminat. Instituțiile publice sunt dotate cu sisteme de încălzire autonome, care utilizează combustibil solid. Gimnaziul este dotat cu un sistem de încălzire centralizat care a fost reconstruit în anul 2005, prin reamplasarea centralei termice în subsolul edificiului. Anterior centrala termică era amplasată la o distanță de 50 m de edificiului, ce era un factor a pierderilor de energie. Pentru anul 2009 sunt planificate 90 mii lei din bugetul local de nivelul I pentru proiectarea centralei termice, care
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
autonome, care utilizează combustibil solid. Gimnaziul este dotat cu un sistem de încălzire centralizat care a fost reconstruit în anul 2005, prin reamplasarea centralei termice în subsolul edificiului. Anterior centrala termică era amplasată la o distanță de 50 m de edificiului, ce era un factor a pierderilor de energie. Pentru anul 2009 sunt planificate 90 mii lei din bugetul local de nivelul I pentru proiectarea centralei termice, care va utiliza în calitate de combustibil gazul natural. Primăria, grădinița, punctul medical se încăzesc cu
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
alte localități este organizată ruta Salcia -Șoldănești deservită de întreprinderea de transport „Șoldănești”, care circulă numai de 4 ori pe săptămînă. În sat există filiala “Banca de economii”, care prestează toată gama de servicii bancare. Instituția este amplasată în acelaș edificiu cu unitatea „Poșta Moldovei”. Suprafața totală a terenurilor în satul Salcia constituie 744.62 ha. Pe parcursul ultimilor trei ani structura terenurilor nu s-a modificat.În structura terenurilor, ponderea terenurilor cu destinație agricolă este de 70%, după care urmează intravilanul
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
care le prezentase. Dupa revoluție, deoarece Casa Poporului era vazută ca un simbol al comunismului, a devenit obiectul agresiunii poporului, materializată prin furturi. Printre singurii care mai veneau pe șantier se număra Anca Petrescu, muncitorii renunțând să mai lucreze la edificiu. Anca Petrescu devine și ea subiectul urii populare în 1989. Hulită în țară, Anca Petrescu este silită sa plece peste granițe. Ziaristul o invită în 1990 la Paris, ajutând-o să se lanseze internațional în meseria care aici îi adusese
Anca Petrescu () [Corola-website/Science/305381_a_306710]
-
Basarabia), fiind ridicat la rangul de egumen al acestei mănăstiri la 18 octombrie 1990 de către episcopul Vichentie Moraru de Bender. A deținut funcția de stareț al Mănăstirii Noul Neamț din Chițcani timp de 8 ani, timp în care a reabilitat edificiul monahal care fusese închis în anul 1962. În perioada stăreției sale, s-a reparat Biserica "Sf. Nicolae" (resfințită în 1991), s-a deschis un Seminar Teologic în mănăstire (în 1991), s-a reparat corpul de chilii pentru ieromonahi și ierodiaconi
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
și gotică, așa cum este văzută astăzi în Stephansplatz, a fost în mare măsură inițiată de Ducele Rudolf al IV-lea și se află pe ruinele a două biserici anterioare, prima fiind o biserică parohială sfințită în 1147. Cel mai important edificiu religios din capitala Austriei, Catedrala Sf. Ștefan a fost martorul mai multor evenimente importante din istoria acestei țări și a devenit, cu acoperișul său din țigle multi-colorate, unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale orașului. Pe la mijlocul secolului al XII-lea
Catedrala Sfântul Ștefan din Viena () [Corola-website/Science/303418_a_304747]
-
de la început administrația arată un vădit interes pentru dezvoltarea urbană, acordând mare atenție acțiunilor edilitare. Probabil, prima acțiune întreprinsă de autorități după cucerire, a fost repararea zidurilor și clădirilor din incinta cetății, distruse parțial în timpul asediului. În 1717, nu existau edificii necesare administrației, garnizoanelor militare, iar fortificațiile nu mai făceau față noilor tehnici de luptă. Pentru că fortareața existentă nu mai corespundea noilor tehnologii de război, câteva variante posibile ale fortificațiilor de tip Vauban o fortificatie bastionara de formă stelata) au fost
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
adus unele facilități la plata diverselor dări către domnie astfel putând să rotunjească semnificativ averea familiei. De altfel, această stare materială bună, precum și urcarea în ierarhia socială a familiei Magheru, se evidențiază prin ctitorirea bisericii din Bârzeiu la anul 1800. Edificiul de dimensiuni modeste, este ctitorit, așa cum rezultă din fotografiile pisaniei și a tabloului votiv al ctitorilor, de către Șerban Măgheriu împreună cu prima sa soție Sanda, popa Ion, fratele căpitanului și mama lor, protopopița Stanca. Din nefericire, astăzi, biserica nu mai există
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]