5,421 matches
-
vicepreședinte al Consiliului Popular al județului Dolj (1968-1977), ministru al Finanțelor (1981-1986), guvernator al României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială (1981-1986), ambasador al României la Paris și la UNESCO (1986-1989). A debutat la revista „Contemporanul” în 1955 și editorial, cu volumul Pentru dreptate se aprinse focul, apărut în 1977. A mai folosit pseudonimul Petre Gigea-Gorun. A colaborat la „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Săptămâna”, „Rațiunea”, „Historica” (Dolj), „Mozaicul” ș.a. G. actualizează sonetul în volumele Pentru dreptate se aprinse focul
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
străinătate. Revenind la discriminare, ne oprim la analiza unor reacții ale mass media din Italia. După cum relatează presa română, presa italiană publică zilnic articole despre infracțiuni comise de români, de exemplu ziarele Il Messaggero, Il Giornale sau Il Giorno. În editorialul ,,Invazia nomazilor” publicat în Corriere della Sera din 29 septembrie 2007, Alberto Ronchey afirmă fără echivoc: ,,Din România este în curs un adevărat exod” (Alberto Ronchey L'invasione dei nomadi. L'allarme di Amato e la nuova immigrazione, Corriere della
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
bănățeană” (din 1991). A primit Premiul pentru excelență pe anul 1995 al Asociației Scriitorilor din Timișoara. A colaborat la cele mai importante publicații din țară și la unele din străinătate. A debutat în „Scrisul bănățean” (1962) cu o schiță, și editorial cu volumul de povestiri Sunt dator cu o durere (1970). Acțiunea prozei lui A. este plasată în două zone predilecte: satul de munte al copilăriei, văzut ca un inepuizabil rezervor de energii umane, dirijate de o străveche și, deci, verificată
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
toate revistele românești și iugoslave. A obținut numeroase premii literare: Premiul „Lumina” pentru poezie (1969) și pentru roman (1970), Marele Premiu pentru Poezie la Festivalul Internațional de Poezie, Cluj-Napoca (1996) ș.a. A debutat cu poezii în revista „Lumina” (1957) și editorial cu un volum de versuri, Pantomimă pentru o după-amiază de duminică, tradus în limba sârbă (1968). Ceea ce a urmat pune în lumină vocația de scriitor total a lui A. Poezia, cea mai întinsă parte a operei sale, relevă o nelimitată
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
însăși într-un obiect artistic modern. 4.3. Magnifica New Worlds Primul număr din noua formulă, apărut în martie-iunie 1964, include The Crystal World ⁄ Lumea de cristal de J. G. Ballard, nuvele de Brian W. Aldiss și de Barrington Bayley. Editorialul lui M. Moorcock, intitulat " O nouă literatură pentru epoca spațială", dă tonul: "Cititorii s-au săturat de literatura tradițională, își îndreaptă atenția spre literatura speculativă. Este un semn, printre altele, că ne pândește o renaștere populară a literaturii. Împreună vom
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
publicate în perioada 1938-1940, s-au înscris în tabloul general al vremii și demonstrează faptul că publicațiile catolice din România au fost afectate și influențate de evoluția politică din țară. Ziarul era redactat pe patru coloane și avea întotdeauna un editorial pe prima pagină, ce făcea referire de obicei la evenimentele importante din săptămâna respectivă și în care se enunța părerea Bisericii cu privire la acele fapte. Editorialele vizau o gamă largă de domenii:practic, tot ce era important și care influența într-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de evoluția politică din țară. Ziarul era redactat pe patru coloane și avea întotdeauna un editorial pe prima pagină, ce făcea referire de obicei la evenimentele importante din săptămâna respectivă și în care se enunța părerea Bisericii cu privire la acele fapte. Editorialele vizau o gamă largă de domenii:practic, tot ce era important și care influența într-o manieră sau alta evoluția politică, culturală sau socială din România, putea fi subiectul editorialului din Farul nou.Acest lucru a demonstrat implicarea activă a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și în care se enunța părerea Bisericii cu privire la acele fapte. Editorialele vizau o gamă largă de domenii:practic, tot ce era important și care influența într-o manieră sau alta evoluția politică, culturală sau socială din România, putea fi subiectul editorialului din Farul nou.Acest lucru a demonstrat implicarea activă a Bisericii în evoluția societății. Prin presă, ea și-a exprimat opiniile referitoare la problemele lumii contemporane (de morală, etică, știință, politică, educație). Titlurile editorialelor arătau în mod direct raportarea la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
socială din România, putea fi subiectul editorialului din Farul nou.Acest lucru a demonstrat implicarea activă a Bisericii în evoluția societății. Prin presă, ea și-a exprimat opiniile referitoare la problemele lumii contemporane (de morală, etică, știință, politică, educație). Titlurile editorialelor arătau în mod direct raportarea la problemele cotidiene ale societății românești: Să nu ucizi asasinarea lui I.G. Duca, primul ministru 397, Patriotism și creștinism 398, 24 ianuarie comemorarea unirii ne trebuie un ideal 399, Educația morală în școală 400. Din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lumea întreagă, unde erau oferite tot felul de informații despre activități și evenimente desfășurate în arhidieceză, în țară, dar și în străinătate. Exista și rubrica "Mica publicitate", unde apăreau diverse anunțuri. În fiecare număr al Buletinului parohial era publicat un editorial care prezenta o anumită temă reprezentativă pentru respectiva lună, în funcție de evenimentele religioase care se comemorau: Adventul, Crăciunul, Timpul Pascal etc. Revista nu și-a schimbat tematica, stilul sau structura; ea a continuat să apară pe linia trasată încă de la început
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se deosebea față de majoritatea publicațiilor catolice, unde redactorii și autorii erau preoți ce aveau și alte responsabilități și care nu erau plătiți pentru munca depusă la respectiva revistă 959. Referitor la structura ziarului, remarcăm existența unor rubrici constante, a unor editoriale, diverselor anunțuri publicitare, știri din țară dar și din străinătate și informații utile din domeniul economic, bancar, cultural etc. Pe prima pagină, înaintea editorialului (care avea ca temă un subiect foarte disputat al zilei respective sau al perioadei în cauză
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
depusă la respectiva revistă 959. Referitor la structura ziarului, remarcăm existența unor rubrici constante, a unor editoriale, diverselor anunțuri publicitare, știri din țară dar și din străinătate și informații utile din domeniul economic, bancar, cultural etc. Pe prima pagină, înaintea editorialului (care avea ca temă un subiect foarte disputat al zilei respective sau al perioadei în cauză), erau prezentate, ca într-un cuprins, principalele titluri ale materialelor conținute de acel număr. De exemplu, în primul număr au apărut următoarele subiecte: "Domnul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la 6 centime/ Adunarea națională maghiară a votat legea de detronare a Habsburgilor"960. Articolele nu tratau niciun subiect religios, fapt ce demonstra că acest cotidian s-a dorit a fi diferit față de publicațiile religioase clasice. Dintre rubricile constante, menționăm: "Editorialul" (câteva titluri de editoriale ce au apărut pe prima pagină au fost: Ideea dinastică 961, Un simbol 962, Leacuri financiare 963, Quo Vadis 964, Partidul țărănist 965, Cazul de la Cluj966, Schimbarea de Guvern 967, Administrațiune bună968, Problema comunicațiilor 969), "Fără
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
națională maghiară a votat legea de detronare a Habsburgilor"960. Articolele nu tratau niciun subiect religios, fapt ce demonstra că acest cotidian s-a dorit a fi diferit față de publicațiile religioase clasice. Dintre rubricile constante, menționăm: "Editorialul" (câteva titluri de editoriale ce au apărut pe prima pagină au fost: Ideea dinastică 961, Un simbol 962, Leacuri financiare 963, Quo Vadis 964, Partidul țărănist 965, Cazul de la Cluj966, Schimbarea de Guvern 967, Administrațiune bună968, Problema comunicațiilor 969), "Fără titlu" (câteva cuvinte din partea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Santa Sede dopo la guerra, Milano, 1937. Sanchez Aranda, J.J., Barrera, C., Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992. Seoane, M.C., Saiz, M.D., Historia del periodismo en Espana, vol. 3, El siglo XX: 1898-1936, Alianza editorial, Madrid, 1996. Soulet, Jean Francois, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, Editura Polirom, Iași, 1998. Stehle, H., Eastern Politics of the Vatican, 1917-1979, tradusă în engleză de Sanda Smith, Ohio University Press, 1981. Sykes, N., La
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Andalucia en la Sevilla de comienzos X", en Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999, pp. 229-240. 182 Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 77. 183 M.C. Seoane, M.D. Saiz, Historia del periodismo en Espana, vol. 3, El siglo XX: 1898-1936, Alianza editorial, Madrid, 1996, p. 120. 184 Ibidem, p. 439. 185 J., Andres-Gallego, A.M., Pazos, op. cit., p. 215. 186 Redondo a sintetizat programul publicației : "pe scurt, programul propus de El Debate era următorul: apărarea libertăților locale și pe cele ale organizațiilor sociale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Schlesinger Professor of Strategic Studies, Edmund A. Walsh School of Foreign Service, Intercultural Center, Georgetown University, Washington, D.C., United States • Dl. Sami Moubayed - Editor-in-chief of Forward Magazine în Syria, writer, political analyst, and historian, based în Damascus, member of the editorial board of al-Mashreq Journal (published by the University of Melbourne), Research Fellow at St Andrews University în Scotland, co-founder of the Syrian Studies Center • Dl. S. C.1013 - MĂ Research fellow, European Integration Department, Institute for Internațional Relations - IMO, Zagreb, Croația
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
frustration of the two peoples. A binational tragedy would ensue which, în the course of time, would force Israel to stay armed against the Palestinians, whose bitterness could lead once more to terrorism". 1063 Ibidem; în 27 aprilie, 2004, în Editorialul Open Democracy, în articolul: "Sharon's Gază Disengagement: Roadmap to a Palestinian State?", Shlomo Ben-Ami aprecia: "I am afraid that the recent debate that seeks salvation for the Palestinians through a bi-national, onestate solution is based on totally far-fetched and
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ANUARUL INSTITUTULUI ROMÂN DE ISTORIE RECENTĂ CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE Alexandru Barnea Dennis Deletant Anca Oroveanu Coen Stork (Fondator, Președintele Consiliului) CONSILIUL ȘTIINȚIFIC Sorin Antohi Hans Blom Dennis Deletant Jürgen Kocka, Henry Rousso Alexandru Zub COLEGIUL EDITORIAL Ioana Boca (Academia Civică) Dennis Deletant (University of London) Dorin Dobrincu (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”) Marius Oprea (IRIR), Andrei Pippidi (Universitatea București) Armand Goșu (editor; Universitatea București) EDITOR: ARMAND GOȘU Adresa: Institutul Român de Istorie Recentă, Str. Matei Voevod
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prosovietism (panslavism rusesc). O simplă privire asupra tabelelor organizării personalului Institutului de Istorie și Filosofie al Academiei RPR (ianuarie 1949 - decembrie 1951) ne dă imaginea exactă a dimensiunii oportunismului istoricilor români. Centralizarea și planificarea activității științifice istorice reies clar din editorialele revistelor Studii și Buletin științific, seria C., „Științe istorice, filosofice și economico-juridice. Știința limbii, literatura și arta” din anii 1948-1949. Iată, de exemplu, planul pe 1949, prezentat concomitent cu Hotărârea ședinței plenare a CC al PMR asupra stimulării activității științifice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în presa românească apăreau unul după altul articole care apărau ideea unei poziții puternice a Chinei în rezolvarea conflictelor internaționale. în 1958, România și-a proclamat dezacordul față de „imperialismul Statelor Unite” în ocuparea Taiwanului, considerat teritoriu chinez. La 2 aprilie 1958, editorialul ziarului Scânteia scotea în evidență că, “în prezent, Republica Populară Chineză joacă un rol important în dezvoltarea acțiunilor de relaxare a situațiilor internaționale tensionate și de realizare a negocierilor dintre Est și Vest. Sub acest aspect, decizia guvernelor chinez și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
însă foarte mare. La Snagov fusese adoptată Rezoluția Cominformului din 1948 prin care era condamnată Iugoslavia. Acum, conform lui Veljko Mićunović, „Snagov 1957” amenda „Snagov 1948”. La scurt timp după întâlnirea de la București, în ziarele iugoslave Borba și Politika apăreau editoriale conținând cuvinte de prețuire față de politica externă românească. 7. Aniversarea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie la București în paralel cu manifestările de la Moscova, la București se făceau pregătiri intense în vederea sărbătoririi celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluții
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dec`t sovieticii (1956. Explozia..., ed. cit., p. 359). Un raport cu privire la stadiul relațiilor americano-iugoslave, realizat `n cadrul Departamentului de Stat al SUA și datat 24 aprilie 1957, menționa presiunile exercitate asupra Iugoslaviei de blocul sovietic, inițial prin discursuri și editoriale, apoi la nivel de stat, exemplific`ndu-se cu refuzul URSS și al RDG de a da curs creditelor acordate anterior Belgradului (Foreign Relations of the United States, 1955-1957, vol. XXVI, ed. cit., p. 769). AMAE, Fond URSS, Problema 20/1957
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sculptură în piatră "Poiana cu Schit", interzisă de autoritățile comuniste în 1988, pentru că "eram prea mulți oameni acolo în pădure, de capul nostru, fără radio, fără televizor, si se bănuia că o s-o luăm razna"... În anul 1991 a debutat editorial, cu volumul Piatră Șoimului (apărut la Editură Porus din București). Ulterior i-au fost publicate volumele Cântecul ciocârliei (1997), Răpirea de la Mănăstirea Căpriana (1998), Primarul din Poartă Țărnii (2001), Lupul alb (2002), Hanul răzeșilor (2004) o evocare a istoriei Moldovei
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
luni am semnat un contract normal. Profit de prilej ca să susțin intervenția lui Cezar-Paul Bădescu de la recenta întâlnire cu conducerea Institutului Cultural Român: este un demers util ca editurile și Centrul Cărții să sprijine autorii să aibă lecturi și contacte editoriale străine. Mi se pare mai util să ajungă și autorul și cel ce îl prezintă, decât un catalog. Centrul Cărții are nevoie să răspundă prompt la emailuri, să țină legătura cu cei interesați, să alcătuiască dosarele rapid, să urgenteze plățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]