13,637 matches
-
primul rând) - nu mai este un drum lung. Aceste „elite” nu aparțin nici uneia dintre cele două structuri care pot fi luate în considerare de un model de societate. Ele nu fac parte din modelul structurilor fundamentale, căci în acest model elita politică acționează unitar, iar o instituție ca Securitatea nu apare. Și nu fac parte nici din structurile cotidianului, căci cea mai mare parte a populației nu interfera, în nici un fel, în viața cotidiană nici cu unii, nici cu alții. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu unii, nici cu alții. În același timp, nu li se poate identifica un rol semnificativ nici în tranziția postcomunistă și încă și mai puțin în tranziția care urmează tranziției postcomuniste. Motivul simplu este că nu au funcționat ca o elită, chiar dacă în unele grupuri de interese au putut juca un rol important. Dar, indiferent de traseul pe care l-au urmat după 1989 mulți dintre membrii acestor grupuri, avem de a face cel mult cu o pluralitate de biografii individuale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care l-au urmat după 1989 mulți dintre membrii acestor grupuri, avem de a face cel mult cu o pluralitate de biografii individuale și nu cu grupuri sociale. Mai mult încă. Dacă o cercetare riguroasă ar dovedi că absolut toate elitele actualei societăți postcomuniste provin exclusiv dintre membrii celor două categorii definite ideologic („nomenclaturiști de nivel secundar” și foști ofițeri de Securitate) - ceea ce acum știm că nu este adevărat nici în România și nici în alte țări foste comuniste -, chiar și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acum știm că nu este adevărat nici în România și nici în alte țări foste comuniste -, chiar și acest lucru nu ar dovedi nimic, iar modelul ideologic de societate ar rămâne la fel de incorect, căci caracteristicile și practica politico-socială a noilor elite ale postcomunismului nu este în nici un fel întemeiată în biografia lor anterioară și, în loc de un transfer de elite de la o societate la alta, am avea de a face cu un simplu transfer de persoane - iar sociologia, ca și societățile, nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acest lucru nu ar dovedi nimic, iar modelul ideologic de societate ar rămâne la fel de incorect, căci caracteristicile și practica politico-socială a noilor elite ale postcomunismului nu este în nici un fel întemeiată în biografia lor anterioară și, în loc de un transfer de elite de la o societate la alta, am avea de a face cu un simplu transfer de persoane - iar sociologia, ca și societățile, nu se interesează de persoane. Concepția cotidiană cu privire la capitalismul autohton Dacă lăsăm deoparte modelul ideologic care nu ne folosește
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
le întări premisele și tezele fundamentale. Concepția cotidiană și răspândită astăzi cu privire la capitaliștii români existentă în zilele noastre este dominată de un „nucleu dur” construit în jurul câtorva afirmații cu caracter fundamental. Ele se referă la: (1) O continuitate esențială între elitele fostei societăți comuniste și elitele noii societăți capitaliste, primele fiind capabile să se transforme în ultimele, mai ales prin valorificarea a ceea ce academicii numesc „capital cultural” și „capital social” - adică, pe de o parte, datorită unei educații mai apropiate de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fundamentale. Concepția cotidiană și răspândită astăzi cu privire la capitaliștii români existentă în zilele noastre este dominată de un „nucleu dur” construit în jurul câtorva afirmații cu caracter fundamental. Ele se referă la: (1) O continuitate esențială între elitele fostei societăți comuniste și elitele noii societăți capitaliste, primele fiind capabile să se transforme în ultimele, mai ales prin valorificarea a ceea ce academicii numesc „capital cultural” și „capital social” - adică, pe de o parte, datorită unei educații mai apropiate de cea a noii lumi capitaliste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe de altă parte, datorită unor rețele de relații formale și informale extinse atât în societatea românească, cât și în societățile capitaliste. Conform acestei premise, noua clasă a capitaliștilor români este formată, ca și noua clasă politică românească, din fostele elite politice și manageriale ale societății comuniste, și, mai ales, din membri ai fostei Securități și poliții politice. (2) Un ansamblu de practici ilegale, de la contrabandă și evaziune fiscală până la escrocherie, în prezent toate cumulate sub termenul global de „corupție”, care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comunitățile locale, în mâinile unor persoane identificabile. Tabloul care rezultă din teoretizarea acestor trei premise este destul de întunecat. El dezvăluie noua clasă de capitaliști români ca fiind rezultatul unui transfer în noile condiții de mediu social al capitalismului a fostei elite a societății comuniste, transfer care s-a realizat, pe de o parte, ca urmare a faptului că s-au sprjinit reciproc, iar pe de altă parte, pentru că au complotat împreună la jefuirea atât a statului, cât și a populației. Mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românesc”. Pentru celelalte țări foste comuniste, mai ales din Europa Centrală, o anumită ofensivă academică orientată împotriva convingerilor cotidiene sau politice asemănătoare cu cele din România a avut loc în ultima parte a secolului trecut. Un studiu referitor la noua elită conducătoare din Ungaria, Cehia și Polonia argumentează că: (1) transformarea elitelor comuniste în elite capitaliste nu este confirmată de datele empirice existente în 1993, iar (2) menținerea fostei tehnocrații socialiste în poziția de elită managerială capitalistă nu a fost însoțită
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o anumită ofensivă academică orientată împotriva convingerilor cotidiene sau politice asemănătoare cu cele din România a avut loc în ultima parte a secolului trecut. Un studiu referitor la noua elită conducătoare din Ungaria, Cehia și Polonia argumentează că: (1) transformarea elitelor comuniste în elite capitaliste nu este confirmată de datele empirice existente în 1993, iar (2) menținerea fostei tehnocrații socialiste în poziția de elită managerială capitalistă nu a fost însoțită de un transfer de proprietate semnificativ. În 1993, adică aproape imediat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
academică orientată împotriva convingerilor cotidiene sau politice asemănătoare cu cele din România a avut loc în ultima parte a secolului trecut. Un studiu referitor la noua elită conducătoare din Ungaria, Cehia și Polonia argumentează că: (1) transformarea elitelor comuniste în elite capitaliste nu este confirmată de datele empirice existente în 1993, iar (2) menținerea fostei tehnocrații socialiste în poziția de elită managerială capitalistă nu a fost însoțită de un transfer de proprietate semnificativ. În 1993, adică aproape imediat după prăbușirea comunismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
trecut. Un studiu referitor la noua elită conducătoare din Ungaria, Cehia și Polonia argumentează că: (1) transformarea elitelor comuniste în elite capitaliste nu este confirmată de datele empirice existente în 1993, iar (2) menținerea fostei tehnocrații socialiste în poziția de elită managerială capitalistă nu a fost însoțită de un transfer de proprietate semnificativ. În 1993, adică aproape imediat după prăbușirea comunismului, în cele trei țări studiate, forma dominantă de proprietatea era cea publică, iar în sectorul privatizat, pentru firmele cu mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
schimb Lenin, care crede și el că societatea comunistă o va înlocui inevitabil pe cea capitalistă, este hotărât să facă o asemenea schimbare cu mijloace exclusiv politice și, dacă nu se poate altfel, chiar împotriva întregii societăți, utilizând doar o elită restrânsă de activiști politici capabilă să preia controlul asupra statului. În viziunea lui Marx, capitalismul este „rău” pentru că este condamnat de evoluția istorică, dar există cel puțin o perioadă, cea a dezvoltării sale, în care el este un „rău necesar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populației - de aici provine ideologia „reformelor dureroase” și „nepopulare” -, inclusiv prin marginalizarea politică a unor categorii de populație (comuniștii și neocomuniștii, „nostalgicii” și „inadaptații”). În buna tradiție a modelului leninist, intelectualitatea din România nu există să considere că o mică elită „reformistă” și cu calități antreprenoriale este destinată și legitimată să acționeze politic și represiv împotriva unei populații care, precum culacii deportați în Siberia, are mentalitatea înapoiată de a-și susține propriile interese (pensionarii, salariații, micii agricultori) chiar împotriva interesului politic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
anticomuniste din Europa de Est la noua construcție capitalistă a fost masiv analizat, pentru că a reprezentat o dezamăgire, infirmând mitul atât de confortabil al victoriei rațiunii (adică al intelectualilor) asupra forței brute (adică a comunismului). Importanța care i-a fost acordată acestei elite intelectuale în perioada de după prăbușirea comunismului este disproporționată în raport cu rolul ei real în edificarea noii societăți, dar să nu uităm că marea majoritate a cărților sunt, totuși, scrise de intelectuali. În România, anticomunismul intelectualității „umaniste” a fost cu atât mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
real în edificarea noii societăți, dar să nu uităm că marea majoritate a cărților sunt, totuși, scrise de intelectuali. În România, anticomunismul intelectualității „umaniste” a fost cu atât mai străin de cerințele ideologice ale unei societăți organizate capitalist cu cât elita intelectuală românească activă politic a fost mai străină nu numai de economie (Pasti, 1995) - și organizarea sa socială -, dar și de populație. Ilustrările izolării intelectualilor „reprezentativi” în raport cu viața socială și economică reală a țării pot fi extrem de spectaculoase. Ele merg
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitaliști români”, ci cu un partid al clasei mijlocii. Măsurile politice luate de guvernul liberal instalat la sfârșitul lui 2004 defavorizează marele capital, prin impozitarea suplimentară a principalelor sale surse - dobânda, câștigul de capital pe bursă și dividentele -, și avantajează elita salariaților cu salarii mari (reducerea impozitelor cu 25%, facilități etc.). Reorganizarea spectrului politic românesc în perioada 2000-2004 are, printre alte consecințe, și transformarea PNL într-un partid al micii burghezii române. Cu aceeași ocazie, partidele „dreptei” sunt integrate cu succes
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale reconstrucției. În Germania, rezultatul a constat în dezvoltarea așa-numitului „capitalism renan”, iar în Japonia, în construirea unor uriașe corporații financiar-economice și sociale care aveau în centru o mare bancă. În România de după comunism, însă, lucrurile au evoluat diferit. Elita bancară românească - instituții și oameni deopotrivă - nu s-a lăsat angrenată într-un proces de reconstrucție economică și socială coordonat politic, ci s-a decis să joace un rol autonom, care a oscilat între simpla deservire a intereselor instituțiilor bancare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politicienii depindeau de voturile muncitorilor din economia reală -, dar îl puteau evita. Iar modul cel mai la îndemână de a face acest lucru era de a refuza să-și vândă marfa, adică banii. Pe scurt, primul instrument de presiune al elitei bancar-financiare românești asupra politicilor tranziției și a evoluțiilor economice ale acesteia a fost acela pe care îl are orice sindicat - greva. „Greva” bancară nu ia forma închiderii ghișeelor, ci pe cea a refuzului de a-și vinde marfa. Pentru băncile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a creditelor erau acordate de băncile de stat - nerambursabile către sectorul privat. Acest transfer se făcea preferențial, nu în funcție de caracteristicile de piață sau de rentabilitate ale proiectelor de afaceri finanțate, ci în funcție de rețelele de relații interpersonale și de conexiunile dintre elitele sistemului bancar de stat, ale politicii și administrației și noii întreprinzători români. Faptul că, pe ansamblu, volumul total al acestor transferuri nu era prea mare - creditul acordat de bănci sectorului privat nu reprezenta, în 2002, decât 8,4% din PIB
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
conducători ai administrației și, nu în ultimul rând, noi conducători ai principalelor instituții aflate sub coordonarea directă sau indirectă a guvernării - inclusiv bănci, regii autonome și societăților comerciale de stat etc. Fiecare nou guvern înlocuia cea mai mare parte a elitei administrative, financiare și economice susținută de guvernul anterior cu proprii săi reprezentanți. Or, ceea ce merită observat este faptul că nici una dintre aceste schimbări radicale la nivelul elitei nu a condus la vreo schimbare a tendințelor referitoare la evoluția caracteristicilor creditului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comerciale de stat etc. Fiecare nou guvern înlocuia cea mai mare parte a elitei administrative, financiare și economice susținută de guvernul anterior cu proprii săi reprezentanți. Or, ceea ce merită observat este faptul că nici una dintre aceste schimbări radicale la nivelul elitei nu a condus la vreo schimbare a tendințelor referitoare la evoluția caracteristicilor creditului bancar acordat sectorului privat. În perioada 1991-2000 au avut loc nu mai puțin de patru rotații la putere a elitelor politice, fără a lua în considerare și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nici una dintre aceste schimbări radicale la nivelul elitei nu a condus la vreo schimbare a tendințelor referitoare la evoluția caracteristicilor creditului bancar acordat sectorului privat. În perioada 1991-2000 au avut loc nu mai puțin de patru rotații la putere a elitelor politice, fără a lua în considerare și schimbările de guvern produse în cadrul aceleiași majorități parlamentare. Nici una dintre acestea nu a determinat vreo modificare de tendință în evoluția creditului bancar. Dimpotrivă, creșterea rapidă a creditului acordat sectorului privat a început în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la -2,2% în 1998 (Doltu, 1999, p. 327). Oricât de divizată și antagonistă ar fi fost clasa politică românească pe temele politice sau ideologice ale guvernării, oricât de grave ar fi fost adversitățile din sistemul administrativ și din interiorul elitelor financiar-bancare, oricât de radicale ar fi fost măsurile pe care fiecare guvernare nouă le lua împotriva reprezentanților de vârf ale elitei economico-administrative ale guvernării anterioare - iar ele s-au soldat cu arestări și condamnări -, toate aceste „schimbări” nu au afectat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]