5,930 matches
-
contextul idiomatic (idiomul însuși în care se exprimă vorbitorul); * contextul verbal (discursul în care survine un anumit enunț); * contextul extraverbal sau totalitatea circumstanțelor non-lingvistice care înconjoară discursul și care acoperă șase categorii: - contextul fizic (lucrurile direct perceptibile de către vorbitori); - contextul empiric (lucrurile neperceptibile în mod direct, dar cognoscibile în mod indirect); - contextul natural (întregul "univers empiric" cunoscut de către vorbitori, adică totalitatea contextelor empirice); - contextul practic/ocazional ("prilejul" vorbirii, care acoperă diverse detalii, de la raporturile dintre interlocutori până la circumstanțele instituționale sau atmosferice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un anumit enunț); * contextul extraverbal sau totalitatea circumstanțelor non-lingvistice care înconjoară discursul și care acoperă șase categorii: - contextul fizic (lucrurile direct perceptibile de către vorbitori); - contextul empiric (lucrurile neperceptibile în mod direct, dar cognoscibile în mod indirect); - contextul natural (întregul "univers empiric" cunoscut de către vorbitori, adică totalitatea contextelor empirice); - contextul practic/ocazional ("prilejul" vorbirii, care acoperă diverse detalii, de la raporturile dintre interlocutori până la circumstanțele instituționale sau atmosferice); - contextul istoric (particular sau universal; actual sau trecut), adică suma de date istorice cunoscute vorbitorilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
circumstanțelor non-lingvistice care înconjoară discursul și care acoperă șase categorii: - contextul fizic (lucrurile direct perceptibile de către vorbitori); - contextul empiric (lucrurile neperceptibile în mod direct, dar cognoscibile în mod indirect); - contextul natural (întregul "univers empiric" cunoscut de către vorbitori, adică totalitatea contextelor empirice); - contextul practic/ocazional ("prilejul" vorbirii, care acoperă diverse detalii, de la raporturile dintre interlocutori până la circumstanțele instituționale sau atmosferice); - contextul istoric (particular sau universal; actual sau trecut), adică suma de date istorice cunoscute vorbitorilor; - contextul cultural ("tot ceea ce aparține tradiției culturale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acord cu necesitatea internă a operei, cu realitatea care e făcută în operă; aici nu există niciun etalon exterior."297 6.2.2. În ceea ce privește emițătorul celor două tipuri de discurs, Coșeriu precizează următoarele: "Subiectul vorbitor al discursului informativ este subiectul empiric. Este, de exemplu, cutare jurnalist determinat, pentru că e vorba de fapte particulare verificate de către indivizi empirici particulari și comunicate, de asemenea, pentru astfel de indivizi. Acesta nu pretinde să fie jurnalistul prin excelență; subiectul vorbitor "sunt eu" ca jurnalist și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
niciun etalon exterior."297 6.2.2. În ceea ce privește emițătorul celor două tipuri de discurs, Coșeriu precizează următoarele: "Subiectul vorbitor al discursului informativ este subiectul empiric. Este, de exemplu, cutare jurnalist determinat, pentru că e vorba de fapte particulare verificate de către indivizi empirici particulari și comunicate, de asemenea, pentru astfel de indivizi. Acesta nu pretinde să fie jurnalistul prin excelență; subiectul vorbitor "sunt eu" ca jurnalist și eu pot să fiu mai bun sau mai rău dacă pot să adun mai multă sau
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al discursului informativ."298 6.2.3. Diferența dintre discursul "informativ" și discursul "poetic" se observă și în situația de comunicare: Situația subiectului discursului informativ este întotdeauna o situație istorică determinată; situația subiectului universal al operei literare - nu a subiectului empiric, deoarece și acestuia i-e foame, i-e frig etc. - e eternă: nu este determinată în niciun fel (deși în ceea ce privește tehnica, aceasta se întâlnește într-o situație istorică, deoarece există o tradiție determinată a limbii literare, a idiomului în care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pentru creația metaforică în limbaj"320. O sugestie importantă pe care Borcilă o oferă în această privință este că ne aflăm în "domeniul în care abordarea integrală va putea "recepta și încadra", în perspectivă proprie, cele mai importante câștiguri strict empirice ale semanticii cognitive"321. 2.5.2. Ca fenomen de natură "idiomatică" (i.e., ca semne "fixate" în planul unei limbi "istorice"), abordarea textemelor ține de ceea ce Borcilă numește metaforologia limbii: "Studiul acestui "aspect" [...] vizează [...], în primul rând, semnificații lexicali derivați
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prismatic al lui Dirk Geeraerts din perspectivă integralistă 3.0. Fără a intenționa să diminuăm acuitatea observațiilor lui Mircea Borcilă, credem, totuși, că "receptarea" și "încadrarea" câștigurilor semanticii cognitive de către lingvistica integrală nu ar trebui să se limiteze la achiziții empirice, ci poate să includă și anumite scheme sau modele teoretice, pe care integralismul să le gestioneze într-o manieră mai eficientă. Unul dintre aceste modele este, în opinia noastră, modelul prismatic pe care lingvistul belgian Dirk Geeraerts l-a elaborat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
trecem cu vederea anumite procese caracteristice textemelor, dar nerealizate și în cazul unității vizate); pe de altă parte, ar fi existat pericolul să identificăm în fiecare ocurență a textemului respectiv un procedeu distinct și să ne rătăcim astfel pe terenul empiric. Scopul nostru nu a fost, însă, să realizăm un inventar al diferitelor ocurențe ale textemelor caragialiene în presa actuală (perspectivă întâlnită, de exemplu, la Rodica Zafiu 383 și Liviu Groza 384), ci să sistematizăm tipurile de transformări pe care le
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
specifică fizicii, folosirea instrumentelor matematice, experimentul și realizarea de instrumente necesare acestuia. El este cel care a sintetizat totalitatea posibilităților imaginarului rațional din perioada sa. Dialogurile asupra științelor noi184 dezvoltă mecanismele de rezolvare a problemelor folosindu-ne atât de observațiile empirice, de experimente realizate în mod riguros, cât și de capacitățile de sintetizare și abstractizare specifice matematicii. El aduce noutăți și în ceea ce privește viziunea asupra cosmosului, prin aducerea de noi argumente la teoria copernicană asupra universului 185 și prin inventarea telescopului. Împlinirea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
creând o imagine asupra lumii. Dar teoretizarea naturii duce la transformarea lumii reale într-o plăsmuire. Prin acești idoli, Bacon încearcă să respingă erorile înrădăcinate datorită tradițiilor filosofice. El clasifică lumea științei în trei, corespunzând cu trei școli filosofice: sofistică, empirică si superstițioasă. Filosofia sofistică pornește de la cuvinte, construind teorii care au drept scop persuasiunea și nu aflarea adevărului. Bacon elimină filosofia sofistică și atunci când vorbește despre idolii forului pentru că limbajul este forma în care sofistica se manifestă. El introduce la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Renașterii au părăsit definitiv experimentul. Trebuie remarcat că școala sofistică cuprinde și acele elemente ale raționalismului moderat, ceea ce arată că pentru Bacon orice teorie este una greșită și nu trebuie acceptată, orice mod de a raționa este un sofism. Școala empirică de filosofie dă naștere la păreri mai deformate, mai monstruoase decât școala sofistică sau rațională, pentru că trage concluzii false dintr-un număr redus de experimente. Pentru că își bazează teoriile pe experimente/experiențe, oamenii le dau o mai mare crezare, dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
privind lumea, dar și o parte a metodelor sunt marginale în relație cu filosofia aristotelică. Aici trebuie amintite direcții cum ar fi cea a lui Roger Bacon care punând accentul pe experiență dezvoltă o filosofie a naturii pornind de la principii empirice, gândirea lui Duns Scotus, unde găsim primele elemente ale unei inducții incomplete, nominalismul lui Occam, direcția lui Raimund Lullus, și nu în cele din urmă gândirea modernă a lui Nicolaus Cussanus. Cenzura aristotelismului este continuată de către platonismul Renașterii, dar și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
precedat metoda inductivă baconiană. Toți aceștia încercau să pună ordine în mental și nu în științe, deoarece omul era considerat centrul universului, iar cunoașterea rațională ca fiind singura eficientă. Erau metode care țineau numai de rațiune, fără consecințe asupra științelor empirice. Nici încercările empiriste, consideră Bacon, nu au avut un real succes. El critică toate aceste direcții pentru ineficiență: "Căci empiricii, după exemplul furnicilor, adună doar faptele și nu se folosesc decât de experiența dobândită; raționaliștii, dimpotrivă, după exemplul păianjenilor, țes
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
centrul universului, iar cunoașterea rațională ca fiind singura eficientă. Erau metode care țineau numai de rațiune, fără consecințe asupra științelor empirice. Nici încercările empiriste, consideră Bacon, nu au avut un real succes. El critică toate aceste direcții pentru ineficiență: "Căci empiricii, după exemplul furnicilor, adună doar faptele și nu se folosesc decât de experiența dobândită; raționaliștii, dimpotrivă, după exemplul păianjenilor, țes pânze după propria lor închipuire"74. Metoda pe care o propune trebuia să depășească limitările celor două tradiții. El vrea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vedere teoretic Galilei în lucrarea sa Dialog despre cele două sisteme ale lumii 140 nu aduce nimic nou. În schimb făcând o comparație științifică a acelor două sisteme el scoate în evidență incoerența din punct de vedere logic, matematic și empiric a sistemului aristotelic. Nu mai putem vorbi despre o susținere ex supositiones a ideii ci despre o susținere cu argumente a unei realități și de aceea dorința bisericii de a retracta ideile susținute în dialoguri. Descoperirea ulterioară a lunetei, a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cititorului, cu care corespondează prin idei și sugestii; caută să Ț l facă pe cititor să participe afectiv la viața, fenomenul descris etc.; - își propune o anumită schemă artistică (pe care o reușește mai mult sau mai puțin); refuză realitatea empirică, în numele unui vis personal pe care-l crede realizabil prin „minciună” și seducție. 2. Biografia - opera literară poate reprezenta o mască a artistului, o convenționalizare dramatizată; (!!) dar ea este adesea o convenționalitate a propriilor experiențe, a propriei lui vieți; - raportarea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
experimentale obținute atât de autor, cât și de alți cercetători". George Manu subliniază cu îndreptățire că "atât timp cât razele nu sunt prea mult încetinite, curbele experimentale ale încetinirii urmăresc cu precizie ecuația lui Bethe-Bloch, cu condiția de a alege o valoare empirică convenabilă pentru energia medie de excitație E, figurând în această ecuație"2. Ultimul capitol sintetizează principalele rezultate obținute 3. George Manu este și autorul unei lucrări importante pentru cercetarea științifică, un fel de Prolegomena la fizica nucleară, ce reliefează fundamentul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
jertfei sale pentru Hristos, la care se adaugă un consistent dosar de mărturii despre personalitatea savantului român, un model din elita creștină interbelică. 3 Gheorghe Jijie, George Manu. Monografie, București, Fundația Profesor George Manu, Editura Elisavaros, f.a., p. 60: "Valorile empirice ale lui E pentru H2 și He diferă puțin de valorile teoretice ale lui Bethe. Pentru corpurile grele aceste valori empirice sunt mult superioare celor ale lui Bethe, dar par, în schimb, de acord cu calculul lui Bloch după care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
creștină interbelică. 3 Gheorghe Jijie, George Manu. Monografie, București, Fundația Profesor George Manu, Editura Elisavaros, f.a., p. 60: "Valorile empirice ale lui E pentru H2 și He diferă puțin de valorile teoretice ale lui Bethe. Pentru corpurile grele aceste valori empirice sunt mult superioare celor ale lui Bethe, dar par, în schimb, de acord cu calculul lui Bloch după care E este proporțional cu ponderea atomică. Curbele lui Bragg, parcursurile și puterile de frânare experimentale sunt comparabile cu teoria". 4 Ibidem
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
3. ARGUMENTE PENTRU CONDIȚIONAREA GENETICĂ A DZ TIP 1 Mai multe argumente vin în sprijinul afirmației că DZ tip 1 (OMIM 222100) apare pe un fond de susceptibilitate genetică moștenită. În primul rând, este vorba de observația empirică că DZ de tip 1 prezintă o agregare familială semnificativă (Wolf et al., 1983), adică frecvența bolii este mult mai mare în unele familii spre deosebire de altele. O măsură standard a gradului de agregabilitate intrafamilială a bolilor cu componentă genetică este
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91979_a_92474]
-
instituționalizarea sunt două funcții care orientează acțiunea. Iar modul de îndeplinire al acțiunii se realizează prin controlul social care acționează ca sistem normativ instituit de gestionarii puterii. Ce se întâmplă dacă contextul se schimbă? Observațiile analiștilor politici și unele cercetări empirice dovedesc că actorii sociali, “impregnați” de un anumit context, au tendința de a proteja cunoașterea realizată acolo, se nutresc din “idealurile” incorporate în etapa formării și conservă practicile sociale învățate, care le marchează în continuare interacțiunile. Chiar dacă contextul social global
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Instaurarea democratică: dimensiunile schimbării / 126 4. Instaurarea democratică: factori explicativi / 133 5. Există o teorie a tranziției sau a instaurării? / 139 Capitolul 5. Între consolidare și criză / 147 1. Definiție / 147 2. Legitimarea / 149 3. "Ancorele" consolidării / 156 4. Analiza empirică: Europa de Sud / 163 5. Dezancorare și criză / 176 6. "Exportarea" teoriei "ancorării"? / 183 7. Concluzie / 192 Capitolul 6. În căutare de explicații / 195 1. Întrebările / 195 2. Cum se explică prima democratizare? / 196 3. Cum se explică extinderea democrației
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de prezența unor culturi profund diferite, ceea ce poate duce la apariția unor presiuni și cereri de autoprotecție care limitează drepturile non-cetățenilor, atacând astfel chiar și dimensiunile de bază ale calității democratice 4. În lucrarea Democrație și democratizări sunt evidențiate analize empirice fără de care nu putem accepta existența unei democrații de calitate; aceste elemente, surprinse de profesorul Leonardo Morlino ne permit să examinăm aspectele funcționale pentru exercitarea unei democrații dincolo de elementele ce apar în prima analiză (atunci când ne referim la democrație). Recomandăm
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
definiția regimurilor care fac obiectul analizei, pentru a se trece la studiul proceselor de schimbare, inclusiv al schimbărilor, precizându-se ce anume înseamnă, astăzi, "aprofundare democratică", în condițiile unei calități crescute a democrației și în afara granițelor statale. O primă analiză, empirică, ajută la demarcarea momentului nașterii macro-fenomenului pe care îl analizăm. La începutul secolului XXI, oficial, în lume, numărul țărilor independente este de aproximativ 200, mai exact 192, cu 52 de teritorii conexe. Dintre acestea, aproximativ 80 de țări puteau să
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]