6,312 matches
-
Kosuth analizează distincția dintre estetică și artă, pe care o descrie exemplar prin intermediul distincției dintre formalism și tautologie. Critica formalistă ornamentează obiectul artistic lipsit de concept, atribuindu-i astfel o funcție estetică legitimată prin posibilitatea de exercitare a gustului. În vreme ce estetica este preocupată de enunțarea opiniilor cu privire la perceperea lumii în general, judecând arta dintr-o perspectivă morfologică, arta conceptuală chestionează natura și funcția artei. A picta presupune a accepta, și nu a chestiona, natura artei, câtă vreme pictura este recunoscută ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artei în evoluția firească a practicii spirituale umane, constituită istoric, ci o continuitate postmodernă neanticipată de Hegel, potrivit căreia auto-reflexivității i-ar urma o renaștere a artei, cu un conținut diferit celor ale fazelor simbolică, clasică și romantică. Dacă în estetica lui Hegel arta romantică se dizolvă în filosofie, Kosuth vede ieșind din filosofie o artă transfigurată, încărcată filosofic și care redeschide dosarul spiritului. Apariția în 1969 a publicației britanice Art-Language: The Journal of Conceptual Art, coordonată de grupul Art & Language
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
La rândul său, monitorizând promisiunea artei conceptuale, Blake Stimson afirmă că această tendință a provocat autoritatea aparatului instituțional de a-și găsi propriul loc în societate și a căutat alte mijloace de funcționare a artei pe fondul evaluării relațiilor dintre estetica modernistă și politica culturală a noii stângi (New Left). Consecințele acestei mișcări sunt pertinent descrise de către Ian Burn într-un articol din Flash Art163, potrivit căruia arta conceptuală a luat cu asalt spațiile instituțiilor, a intervenit asupra pieții de artă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
lor față de acele principii ale judecării care au devenit dogmatice, birocratice ori, pur și simplu, ineficiente. Harrison atrage atenția asupra a două obiective ale artei conceptuale cărora le asociază instrumentele potrivite de analiză. Astfel, pentru a stabili o critică a esteticii modernismului ar fi fost nevoie de dezvoltarea instrumentelor teoriei artei și ale istoriei artei. Cât privește stabilirea unei critici a politicii modernismului ar fi fost nevoie de aplicarea formelor de analiză socio-economică167. În pofida criticilor venite atât din afara, cât și din
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
problematici practice a criticismului. Această (in)formare critică a studiilor vizuale contemporane în practica teoriilor artei conceptuale este o încercare de eliberare de sub dictatura vulgatei estetice printr-o înțelegere a artei deschisă la texte teoretice care înfruntă tradiția dominantă. Canonul esteticii și-a pierdut eficacitatea speculativă din pricina schimbărilor radicale din domeniul practicii artistice. Apar noi probleme teoretice, de la reconfigurarea definiției artei la punerea în noi relații a artelor și de la schimbarea obiectului artei la recontextualizarea experienței artistice. Deși arta conceptuală pare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
din pricina schimbărilor radicale din domeniul practicii artistice. Apar noi probleme teoretice, de la reconfigurarea definiției artei la punerea în noi relații a artelor și de la schimbarea obiectului artei la recontextualizarea experienței artistice. Deși arta conceptuală pare a fi o împlinire a esteticii în sens hegelian, prin transformarea artei în filosofie (a artei), sfârșitul esteticii are loc pe fondul unei distanțări critice față de idealul filosofic, datorită instrumentării unor interese mai curând sociale, politice și, în general, culturale. Potrivit scenariului artei conceptuale, estetica "moare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
reconfigurarea definiției artei la punerea în noi relații a artelor și de la schimbarea obiectului artei la recontextualizarea experienței artistice. Deși arta conceptuală pare a fi o împlinire a esteticii în sens hegelian, prin transformarea artei în filosofie (a artei), sfârșitul esteticii are loc pe fondul unei distanțări critice față de idealul filosofic, datorită instrumentării unor interese mai curând sociale, politice și, în general, culturale. Potrivit scenariului artei conceptuale, estetica "moare" subit fiind îngropată sub un discurs mai responsabil aplicat, reflectând nevoile teoretice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a esteticii în sens hegelian, prin transformarea artei în filosofie (a artei), sfârșitul esteticii are loc pe fondul unei distanțări critice față de idealul filosofic, datorită instrumentării unor interese mai curând sociale, politice și, în general, culturale. Potrivit scenariului artei conceptuale, estetica "moare" subit fiind îngropată sub un discurs mai responsabil aplicat, reflectând nevoile teoretice ale unor comunități artistice. "Uitarea esteticii" are loc pe fondul transformării practicii artei contemporane în direcția unei practici sociale și culturale. Pe fondul inserției teoriei în câmpul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
distanțări critice față de idealul filosofic, datorită instrumentării unor interese mai curând sociale, politice și, în general, culturale. Potrivit scenariului artei conceptuale, estetica "moare" subit fiind îngropată sub un discurs mai responsabil aplicat, reflectând nevoile teoretice ale unor comunități artistice. "Uitarea esteticii" are loc pe fondul transformării practicii artei contemporane în direcția unei practici sociale și culturale. Pe fondul inserției teoriei în câmpul social, al infuziei politice de context și al instrumentalizării artei în scopuri extraestetice, estetica este eficient înlocuită de critică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ale unor comunități artistice. "Uitarea esteticii" are loc pe fondul transformării practicii artei contemporane în direcția unei practici sociale și culturale. Pe fondul inserției teoriei în câmpul social, al infuziei politice de context și al instrumentalizării artei în scopuri extraestetice, estetica este eficient înlocuită de critică, câtă vreme, în majoritatea cazurilor definirii ei, estetica devine un accesoriu prin care se relatează felul în care se poate impresiona atenția și se păstrează ca discurs autonom doar în anumite medii academice, fără a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
contemporane în direcția unei practici sociale și culturale. Pe fondul inserției teoriei în câmpul social, al infuziei politice de context și al instrumentalizării artei în scopuri extraestetice, estetica este eficient înlocuită de critică, câtă vreme, în majoritatea cazurilor definirii ei, estetica devine un accesoriu prin care se relatează felul în care se poate impresiona atenția și se păstrează ca discurs autonom doar în anumite medii academice, fără a mai reflecta experiența critică concretă a practicii artistice contemporane. Acest tip de critică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
se relatează felul în care se poate impresiona atenția și se păstrează ca discurs autonom doar în anumite medii academice, fără a mai reflecta experiența critică concretă a practicii artistice contemporane. Acest tip de critică, care substituie discursul auto-suficient al esteticii, funcționează după modelul emiterii și susținerii unei teorii. El nu mai are valoare normativă, e relativ descriptiv și vag evaluativ, propunând în schimb o abordare constructivă. Avantajul criticii și, tocmai de aceea, prevalența sa asupra esteticii, constă în referirea sa
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
substituie discursul auto-suficient al esteticii, funcționează după modelul emiterii și susținerii unei teorii. El nu mai are valoare normativă, e relativ descriptiv și vag evaluativ, propunând în schimb o abordare constructivă. Avantajul criticii și, tocmai de aceea, prevalența sa asupra esteticii, constă în referirea sa concretă la evenimente și opere de artă contemporană. Opera / evenimentul de artă este analizat(ă) în matricea unei teorii construită circumstanțial pornind de la datele concrete ale mesajului său. Sunt identificate (adică create) anumite concepte cheie care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
perspectiva practicii artistice și nu a analizei estetice, referitor la cea de-a doua (ipo)teză de lucru, se constată că reconsiderarea conceptului de artă în exercitarea actului artistic se diferențiază de încercările de redefinire a artei atât din perspectiva esteticii analitice anglo-saxone, cât și din perspectiva esteticii fenomenologice ori social-critice continentale, frecventate cu predilecție în mediile academice la data apariției artei conceptuale. În mediul artistic al acestei mișcări se chestiona însuși actul teoretic ca modalitate de investigare decisivă a activității
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
estetice, referitor la cea de-a doua (ipo)teză de lucru, se constată că reconsiderarea conceptului de artă în exercitarea actului artistic se diferențiază de încercările de redefinire a artei atât din perspectiva esteticii analitice anglo-saxone, cât și din perspectiva esteticii fenomenologice ori social-critice continentale, frecventate cu predilecție în mediile academice la data apariției artei conceptuale. În mediul artistic al acestei mișcări se chestiona însuși actul teoretic ca modalitate de investigare decisivă a activității artiștilor. Provocarea teoretică a artei conceptuale constă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
frecventate cu predilecție în mediile academice la data apariției artei conceptuale. În mediul artistic al acestei mișcări se chestiona însuși actul teoretic ca modalitate de investigare decisivă a activității artiștilor. Provocarea teoretică a artei conceptuale constă în prezumția că nicio estetică nu ar trebui să aibă întâietate în evaluarea critică a unui demers artistic. Ceea ce contrariază este faptul că o operă de artă conceptuală își poate emite propriile judecăți (non-estetice), sfidând astfel orice încercare exterioară de a simplifica actul artistic la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ale culturii vizuale. Observațiile critice cu privire la relațiile dintre arta conceptuală și teoria estetică ar putea să se întindă de la sesizarea unei ignorări reciproce a practicii acestui tip de artă care nu ține cont de asumpțiile academice ale teoriei și a esteticii care uzează doar de indicii stereotip exemplare de genul "Fântânii" lui Duchamp și a "Cutiei Brillo" a lui Warhol până la sesizarea unei vagi intersectări formale, prin recunoașterea unor valențe secundar ori accidental estetice ale încercărilor conceptuale. Pentru a evita locurile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unul din astfel de texte, Ian Burn afirmă că natura artei conceptuale este pusă în evidență prin înlocuirea obiectului vizual cu argumente despre artă. Nici pictura, nici sculptura nu sunt sinonime cu arta, deși ele pot fi întrebuințate ca artă. Estetica își avea importanța sa în arta formalistă, câtă vreme una dintre funcțiile principale ale operei era aceea de a avea impact estetic. Contextul în care se propune arta conceptuală este "suportul lingvistic" care permite investigarea limbajului ca atare, în condițiile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
rândul său, Joseph Kosuth accentuează asupra importanței regândirii responsabilității artistului cu privire la producerea semnificației, fiind contrariat de faptul că majoritatea artiștilor se complac în acceptarea enunțării bazelor teoretice ale operelor lor de către istoricii și criticii artei care instrumentează instituțional sentințele unei "estetici a administrării" ori se înscriu din inerție pe direcția "misiunii polemice" a scriitorilor. Apariția unei "arte a intenției" (artistului) trebuie să țină cont de producerea unui text de întâmpinare care ar organiza felul în care este văzută opera, semnificarea acțiunii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
material de bază al operei este Dan Graham, care introduce termenul de "in-formație" pentru a accentua caracterul invizibil al procedurilor formale și al conținutului material al procesului propunerii unei lucrări de artă. Graham analizează critic moștenirea formală și materială a esteticii minimale care, perpetuând etosul măiestriei constructiviste, restaurează statutul de marfă al operei, condiționată astfel de valoarea de schimb. Intervențiile realizate de Graham în diferite reviste surprind atitudinea sa față de materialitatea artei. Astfel, în Other Observations (scris în 1969)173, propus
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mai puțin 179. La o lună de la publicarea acestui articol, Terry Atkinson trimite autorilor lui o scrisoare-eseu în care constată întrebuințarea metaforică a "dematerializării", ceea ce permite o înțelegere a criticii de artă ca fiind o ficțiune artistică. Instrumentele filosofice ale esteticii au fost concepute în funcție de capacitatea lor de a aprecia conținutul artei identificat la nivelul unor entități aflate în stare materială. Cu toate acestea, ideile sunt "citite" ("read about"), mai curând decât "privite" ("looked at"). Materialul ar putea fi doar un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și nici sensibilitatea, ci premisa generală și impersonală cu privire la sensibilitate. Preluând o afirmație a lui Bernar Venet, potrivit căruia de vreme ce nu ar mai fi interesat de probleme legate de formă, culoare și materiale, evoluția sa nu ar mai fi una estetică, Kozloff sesizează faptul că dialogul dintre intențiile și semnificațiile artei nu este atât depășit, cât subminat de abandonarea pretenției senzoriale. Estetica (în accepțiunea ei generală de reflecție liberă asupra artei) ar fi fost astfel supusă unei modificări, lăsând la o
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ar mai fi interesat de probleme legate de formă, culoare și materiale, evoluția sa nu ar mai fi una estetică, Kozloff sesizează faptul că dialogul dintre intențiile și semnificațiile artei nu este atât depășit, cât subminat de abandonarea pretenției senzoriale. Estetica (în accepțiunea ei generală de reflecție liberă asupra artei) ar fi fost astfel supusă unei modificări, lăsând la o parte aluziile stimulate de obiectele artistice și focalizându-se asupra iluziilor ideologiei artei, niciunele dintre ele nefiind scutite de procesul istoric
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prin solicitarea abordării lor diferite, par a scinda radical operatorii culturali de retorii estetici. Capitolul 3 Arta critică Situația criticii • Dimensiunea politică a studiilor vizuale • Ideea de politică aplicată în artă • Producerea conceptului de politică în artă • Relațiile politicii cu estetica și arta • Politica proiectelor critice 3.1. Situația criticii Aplicat diferitelor obiecte, momente și situații culturale, termenul de critică a căpătat diferite semnificații în funcție de întrebuințarea sa în raport cu domeniul angajat ori cu comunitățile de abordare și cercetare a unei problematici specifice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
conflict, colaborare, cooperare, protocol, alianță. Firește, la aceste modele se mai pot adăuga modelul social, cel istoric, cel religios, cel epistemologic (fizic, chimic, biologic, antropologic, psihologic, sociologic) și cel tehnologic. O ultimă observație ar fi aceea că, în virtutea acestei interdisciplinarități, estetica, teoria artei, critica de artă și istoria artei apar sub forma unor discursuri complementare, completându-se reciproc prin intersectarea discursurilor lor. Discuția asupra politicilor de integrare a studiilor vizuale contemporane în câmpul teoriilor artei actuale nu are în vedere articularea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]