7,156 matches
-
există traduceri de monografii de referință (dincoace de Hegel, Renan și von Harnack) în domeniul lui "Isus istoric" (cu singulara excepție a traducerii, aflate încă în curs, a "metamonografiei" lui Joseph Ratzinger!), care îl complementează astăzi pe "Isus eschatologic" al Evangheliilor sinoptice. Nu se poate accepta, însă, scoaterea din ecuație a acestei literaturi atunci când este vorba de evaluări pretențioase. Dar dincolo de alunecări de felul celor semnalate, cartea Eminescu incorect politic rămâne una dintre apărările bine argumentate ale canonicității lui Eminescu, în pofida
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Articolul 1 Se autorizează înființarea, de către Cultul Creștin după Evanghelie, a Institutului Teologic al Cultului Creștin după Evanghelie de grad universitar, cu sediul în municipiul București, începînd cu anul de învătămînt 1993-1994. Organizarea și funcționarea institutului prevăzut la alin. 1 se vor realiza cu respectarea dispozițiilor normative privind învățămîntul superior
HOTĂRÎREA nr. 756 din 20 noiembrie 1992 privind autorizarea infiintarii Institutului Teologic al Cultului Crestin după Evanghelie în municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108916_a_110245]
-
Articolul 1 Se autorizează înființarea, de către Cultul Creștin după Evanghelie, a Institutului Teologic al Cultului Creștin după Evanghelie de grad universitar, cu sediul în municipiul București, începînd cu anul de învătămînt 1993-1994. Organizarea și funcționarea institutului prevăzut la alin. 1 se vor realiza cu respectarea dispozițiilor normative privind învățămîntul superior. Articolul 2 Institutul va funcționa cu secțiile Teologie
HOTĂRÎREA nr. 756 din 20 noiembrie 1992 privind autorizarea infiintarii Institutului Teologic al Cultului Crestin după Evanghelie în municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108916_a_110245]
-
la alin. 1 se vor realiza cu respectarea dispozițiilor normative privind învățămîntul superior. Articolul 2 Institutul va funcționa cu secțiile Teologie pastorala, Teologie-litere și Teologie-asistența socială. Articolul 3 Cheltuielile de întreținere și funcționare a Institutului Teologic al Cultului Creștin după Evanghelie de grad universitar din București se asigura din fondurile proprii ale acestuia - provenite, în condițiile legii, din taxe și donații -, precum și din subvenții acordate de către Cultul Creștin după Evanghelie. Salariile personalului institutului se stabilesc în condițiile prevăzute de lege. Sumele
HOTĂRÎREA nr. 756 din 20 noiembrie 1992 privind autorizarea infiintarii Institutului Teologic al Cultului Crestin după Evanghelie în municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108916_a_110245]
-
de întreținere și funcționare a Institutului Teologic al Cultului Creștin după Evanghelie de grad universitar din București se asigura din fondurile proprii ale acestuia - provenite, în condițiile legii, din taxe și donații -, precum și din subvenții acordate de către Cultul Creștin după Evanghelie. Salariile personalului institutului se stabilesc în condițiile prevăzute de lege. Sumele necesare pentru plata salariilor se asigura din fondurile proprii ale Cultului Creștin după Evanghelie și dintr-o contribuție de la bugetul de stat, acordată prin Secretariatul de Stat pentru Culte
HOTĂRÎREA nr. 756 din 20 noiembrie 1992 privind autorizarea infiintarii Institutului Teologic al Cultului Crestin după Evanghelie în municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108916_a_110245]
-
în condițiile legii, din taxe și donații -, precum și din subvenții acordate de către Cultul Creștin după Evanghelie. Salariile personalului institutului se stabilesc în condițiile prevăzute de lege. Sumele necesare pentru plata salariilor se asigura din fondurile proprii ale Cultului Creștin după Evanghelie și dintr-o contribuție de la bugetul de stat, acordată prin Secretariatul de Stat pentru Culte, potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 373/1992 privind salarizarea clerului și a altor categorii de personal al cultelor. p. PRIM-MINISTRU DAN MIRCEA POPESCU Contrasemnează: ------------------- Ministrul
HOTĂRÎREA nr. 756 din 20 noiembrie 1992 privind autorizarea infiintarii Institutului Teologic al Cultului Crestin după Evanghelie în municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108916_a_110245]
-
capăt becurile, zidul roșiatic, în litere albastre vama, clădiri întîmpinate, macaze și lungul peronului. Duminică, 4 ianuarie, ora 0,00, în gara Bacău, în sala de așteptare, băncile cu călători din toate patru laturile, neamuri care n-au crezut în Evanghelie, literați și alți damnați de măsura unui discurs de trei ore, la acceleratul Vatra Dornei București, de cinci ore și trei sferturi, la personalul Bacău Galați! mă ridic și pierd de trei ori de cinci ori mai mult, convingerea paternității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de lei, limbajele solidificări, vorbiri obiecte cei care le folosim, m-am mai dus în Grecia, am o fată măritată la Pitești, la Bacău, Pașcani. Luni, 11 decembrie, ora 0,03, în sala de așteptare a gării Pașcani, creștini după evanghelie, pocăiți, nu mai făcea cruce, mă-nțelegi? bineînțeles că am fost! eu am fost la haholi șî am spus măi băiete, nu e vrednic! avem de-a face! de la Botoșani pentru București, mergi încolo? hai! cu ăsta mergem! Ploiești București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
secol VII. Sînt înălțate numeroase abații, care devin tot atîtea centre de salvare a culturii antice. Această convertire este o astfel de reușită încît de-acum înainte călugării anglo-saxoni, cărora li se alătură irlandezii, vor fi cei care vor predica Evanghelia pe continent. Cel mai activ dintre acești misionari de dincolo de Marea Mînecii a fost Wynifrid, canonizat sub numele de Sf. Bonifaciu care, începînd cu 715, va duce, dincolo de Rin, o operă intensă de convertire a barbarilor. Sprijinit de majordomii Austrasiei
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
compilație codul emancipează pe scară largă sclavii, abolește legile care limitează eliberarea, dă mai multe avantaje soției și îndulcește mult dreptul penal -, Iustinian a urmărit o politică de reformare a administrației, suprimînd venalitatea funcțiilor și cerînd funcționarilor să jure pe Evanghelie la intrarea în funcție, o politică de reorganizare a armatei și de luptă împotriva marilor proprietari funciari care au acaparat fostele bunuri ale statului și și-au constituit imense domenii pe care domnesc ca niște stăpîni absoluți. Pe de altă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
palatului din Aix-la-Chapelle, unde s-au născut capodopere precum Evangheliarul lui Godelscale sau cel al Sf. Médard din Soissons. În toate domeniile, arhitectură și decorațiuni exterioare sau interioare ale bisericilor, arta metalelor sau fildeșului, miniaturi înfrumusețînd manuscrisele, psaltirile, extrasele din Evanghelii, lucrul bijuteriilor și orfevreriei, în toate artiștii carolingieni au știut să se pătrundă de tradițiile cele mai diferite romană, bizantină, orientală, francă etc. nu pentru a copia umil modelele ce li se ofereau, ci pentru a extrage, plecînd de la ele
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
trebuință, le plătesc profesorul și le ofer orice ajutor posibil. Așa încât, atunci când Sf. Congregație va dori să decidă, conform hotărârilor luate la Roma, ei nu vor voi să ia cu dânșii bani și nimic altceva ci, ca adevărați imitatori ai Evangheliei, vor merge pe jos sine sacculo et pera et calceamentis. Așadar, nu așteaptă decât licențele și facultățile necesare misiunii în care vor fi trimiși. Celălalt eveniment, la fel de edificator, a fost scrisoarea din 28 iulie 1631 a Pr. Paolo Bonnici din
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
un părinte slavon (slav balcanic), el însuși preot: are soție fără copii și multe rude prin lumea aceea; a fost hirotonit de un eretic în Transilvania; e foarte ignorant; se îmbată toată ziua și nu celebrează Liturghia, citește numai câteva Evanghelii în limba slavonă, după unele cărți pe care i le-a lăsat tatăl lui; nu spovedește, dar împărtășește lumea cu ostii binecuvântate; face căsătoriile după obiceiul valahilor, înmormântează morții; nu este predicator prin necunoaștere, ci un simplu slujitor în maniera
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
multă râvnă. Intenționa să trimită în Italia trei tineri destoinici să studieze pentru preoție. Ulterior, în scrisoarea din 15 februarie 1641 dădea vestea că: A venit o tiparniță la Iași, cu care schismaticii își tipăresc diferite lucruri, și mai ales Evanghelia în această limbă valahă; în aceiași limbă voi tipări și un Catehism pentru acești catolici, care nu știu nimic despre credință și sacramente și alte lucruri trebuincioase necesare oricărui catolic. În sfârșit - așa cum am amintit - la 19 aprilie 1641 sosea
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
unde se găsesc catolicii sunt 27; biserici în ele sunt 24; preoți diocezani 6; religioși misionari 4; fiecare biserică are un slujitor laic, care în fiecare zi de sărbătoare, unde nu este preot, anunță sărbătorile și ajunurile și citește Sfânta Evanghelie. Case de catolici circa o mie cinci sute; suflete cinci mii. Numele locurilor și orașelor unde se află catolicii vizitați de el erau: Bacău, Jasi, Husi, Vaslui, Bârlad, Galati, Cotnar, Amăgei, Hârlău, Suceava, Baia, Siret, Neamt, Piatra, Săbăoani, Tămăseni, Lecuseni
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
reluată, un deceniu mai târziu, de ministrul învățământului din 1885, Dimitrie A. Sturdza, întărită de spusele colegului său liberal, Mihail Kogălniceanu, care stăruia pe lângă învățători încercând să îi convingă de "misiunea apostolică" pe care o au de îndeplinit în propovăduirea evangheliei naționale (Costescu, 1937, p. 97, cf. Drace-Drancis, 2006, p. 156). Mișcarea secularizantă ale cărei efecte perforează inclusiv în materia informațională a literaturii didactice este observabilă mai întâi afirmându-se plenar în câmpul producției literare al culturii românești, relevându-se cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al romantismului istoriografic. Punctul de inflexiune în care este detectabilă detașarea de paradigma Școlii Ardelene constă în condamnarea "romanomaniei", instalată în cultura română ca teză istoriografică sacrosanctă. Deși îl elogiază pe Petru Maior, pe care, într-un limbaj specific unei evanghelii a naționalismului, îl asemuiește cu "un Mois [care] a deșteptat duhul național, mort de mai mult de un veac", repudiază identificarea românilor cu romanii. Respinsă ca o "manie ridicolă", echivalarea românilor cu romanii exprimă, pentru Kogălniceanu, simptomatica falimentului politic actual
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
același creuzet alături de aspirații politice și sociale radicale, al cărui rezultat va fi un mesianism național îmbibat cu revoluționarism romantic. În special magnum opus-ul nefinalizat al lui Bălcescu, Istoria Românilor sub Mihaiu Vodă Voievod, poate fi lecturat ca o evanghelie a naționalismului românesc, iar Bălcescu poate fi privit ca un apostol propovăduitor al radicalismelor politice și sociale (naționalismul politic combinat cu revendicările democratice și de egalizare socială au constituit mixul ideologic care a explodat în Revoluțiile române de la 1848). Nutrindu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
VIII). Iar școlile normale, cele menite să formeze viitorii învățători, au rostul de a fi "pepiniere profesorale" de "sacerdoți culturali" (Michailescu, 1888, pp. 158, 157). Ei vor fi cei care vor "aprinde lumina în lanternă" și vor împrăștia cuvântul noii evanghelii naționale. Educația, chiar dacă trebuie păstrată pe fundațiile moralității ortodoxe, nu mai poate rămâne în apanajul bisericii și al clericilor. Este nevoie de profesioniști în pedagogia națiunii: "popa nu maĭ póte fi dascăl, pentru acelaș cuvênt care face că în biserică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
parte a secolului al XIX-lea. În paralel cu aceste evoluții politice, autoritatea statală, devenită unitară și centralizată, a continuat procesul de transformare a școlii într-o "a doua biserică" (Melidon, 1874, p. VIII) din amvonul căreia s-a predicat "Evanghelia națională" (Ghibu, 1975, p. 118). Cărturari militanți ai ideii naționale ca Simion Bărnuțiu au elaborat, prin scrierea de tratate de specialitate, o nouă viziune asupra naționalității care a fost rapid pusă în circulație în literatura școlară. S-a produs astfel
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nimeni din cei prezenți la misa celebrată în Catedrala din incinta Complexului Invalizilor din Paris, care a fost pentru mine prima ceremonie religioasă catolică la care asistam în Franța. Am urmărit de aceea cu interes textele recitate pe lângă acelea din Evanghelie, două capitole din profetul Isaia și s cântările psalmodiate melodic, plăcute până și urechilor obișnuite să se delecteze cu sunete muzicale de altă natură. La un moment dat, asistența a fost invitată să se așeze în genunchi, dar cum eu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
urmărește întrebarea: De când mănăstirea Galata de Gios se cheamă Frumoasa? - Apoi nu ți-oi putea spune taman ziua când i s-a spus așa, dragule, dar un călugăr a zis că-i bine să însemneze numele de Frumoasa pe o Evanghelie a bisericii și sub însemnare să pună și anul: 1723. - Acel călugăr a făcut această însemnare auzind în jur - probabil - spunându-se mereu că totul este foarte frumos. - Cam așa gândesc și eu iscoditorule și mult iubitorule de istorie... - Cum
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a frigului, el induce, de pildă, inexistența lui Dum nezeu sau lipsa de sens a vieții. Omul care speră ia frigul drept frig. Și socotește că ceea ce e esențial în alcătuirea sa omenească nu atârnă de această „rece“ constatare... Potrivit Evangheliilor, salvatorul lumii, speranța ei ultimă, și-a făcut apariția iarna, într-o iesle încălzită numai de răsuflarea vitelor. Așa se strecoară, uneori, soluția în istorie: în chip discret și mizer. Frigul nu e, în cazul acesta, frig pur și simplu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de neputințe al morții: frică, durere, tristețe, disperare. Nici urmă de romantism, de noblețe romană, de abnegație ostășească, gata de sacrificiu. Pentru mine, sărbătorile de Paști nu se pot disocia de lecția morții asumate în toată scandaloasa ei indigență. Citești Evanghelia și simți că, de vreme ce Iisus și-a trăit moartea astfel, îți este și ție îngăduit să te temi, să suferi, să te amă răști, să te lași cuprins de deznădejde. Moartea omului, în varianta lui post-ede nică, nu poate fi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fi ea trăită în limitele condiției umane. Cel ce crede e, fără încetare, într-un riscant dialog cu necredința, tot astfel cum cel ce nu crede e mereu cuplat la orizontul credinței. Ca în versetul 24 din capitolul 9 al Evangheliei după Marcu: „Cred, Doamne, ajută necredinței mele!“ Drumul spre sine În Antichitatea târzie, când filozofii erau mai nume roși decât profesorii de filozofie, iubitorul de înțelepciune era definit ca un truditor al modelării de sine. Nu ți se cerea să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]