4,829 matches
-
care consideră că una din sursele de inspirație ale celebrului poem Luceafărul este prologul Evangheliei după Ioan. Hyperion este o entitate increată, coexistând din eternitate cu Părintele său, părtaș cu acesta la crearea lumii, întrupat cu menirea de a lumina făpturile și în imposibilitatea ontologică de a părăsi condiția lui divină. În el se concentrează atât Logosul primordial, cât și cel întrupat, Eminescu găsind în universul creștin un filon de aur pentru poezia sa. (Arhim. B. V. Anania, Drama divină a
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
dezvăluie, în cîteva propoziții, dublul statut al personajului literar: acesta există doar ca ficțiune creată de un autor, dar odată plăsmuit, lansat în lumea largă întocmai ca un vapor definitiv desprins de țărm, personajul are consistența aproape materială a unei făpturi reale. Poartă un nume, are trăsături distinctive, o istorie personală, și ne trezește sentimente la fel de vii ca și oamenii pe care îi întîlnim în carne și oase. Teza lui Amie Thomasson, autoarea unui studiu interesant consacrat relației dintre ficțional și
O lume încăpătoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16653_a_17978]
-
Cei doi termeni ai sintagmei Omul diferit sînt însă importanți în egală măsură: „ființă omenească, însă diferită; diferită, însă ființă omenească“. Lucian Boia îl invită pe cititor în cel mai vast panoptic din cîte au existat vreodată. Ochiul descoperă aici făpturi uluitoare pe care istoricul le așază cu acribie în ordine cronologică și le disecă atent, urmărindu-le metamorfozele, intrările și ieșirile din scenă: cinocefali, căpcîni, neanderthalieni, sălbatici... „Imaginarul este mai puternic și mai persistent decît lumea concretă, cu structuri subtile
Chipurile omului diferit by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13082_a_14407]
-
frig limpezit dacă le-ai ridica spre lumina răsfrîntă alături în pahare - căci s-a făcut seară. și liniile obiectelor încet se schimbă de jur împrejur, după gustul acesta sunător ca arginții” (XXXI) „Frigul limpezit”, conservant al vieții economice, al făpturii omenești ghemuite-n ea însăși, constituie o atracție a poetului, de unde predilecția sa pentru iarnă. Sub condeiul d-sale, peisajele hivernale abundă. Zăpada și lumina printr-însa filtrată capătă un aspect funebral, dar cu aceeași sugestie a perpetuării vieții sublimate
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
cu același nume”, id. ib., s.n.), dicționarul citat prezintă ipoteze neverificabile ca și când ar fi adevăruri absolute. În Mitologia română (din 1985) a lui Romulus Vulcănescu, voința de a constitui un „panteon autohton” exista deja, dar discursul rămînea mai ponderat: Dragobete, „făptură mitică”, fiind în primul rînd „tînăr, voinic, frumos și bun”. Mai puțin entuziasm mitologic găsim în cercetările vechi de folclor; în ciuda tonului nu întru totul științific, acestea ne apar ca mai puțin atinse de ideologii naționale și comandamente politice, mai
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
esența ființei românești, cosmicitatea („Ușoară, maică, ușoară,/ C-ai putea să mergi călcând/ Pe semințele ce zboară/ Între ceruri și pământ./ În priviri c-un fel de teamă,/ Fericită totuși ești/ Iarba știe cum te cheamă,/ Steaua știe ce gândești.” - Făptura mamei ), cu iubirea absolută („Le-am chemat la mine/pe toate:/ pe Maria, pe Ana, / Pe Alexandra, pe Ioana.../ Care întâi va ajunge,/ Pe-aceea- n perete o voi zidi./ Dar din toate femeile/ A venit una singură:/ Mama./ Tu nu
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
întregului pământ. Cum va fi viața lui de acum înainte? L-a vindecat de lepră, dar câte bogății, ce binecuvântări îl mai așteaptă, ce fericire să trăiești zi de zi împreună cu Stăpânul universului! „Dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă” 2 Corint. 5:17. Cât de deosebiți trebuie să fie copiii lui Dumnezeu, visează Naaman... și dă peste Ghehazi, o sare care și-a pierdut gustul, un întuneric care întunecă Lumina lumii. Cine era Ghehazi? Un credincios de multe
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
cu Hristos? Care este legătura mea zilnică cu Hristos? Asta cere Sfânta Scriptură. Preotul care nu și-a pus problema pentru el personal, acela nu poate conduce pe alții la mântuire. E medicul care dă rețeta, pe când Hristos cere o făptură nouă. Tu, personal, ești convertit la Hristos? Aceasta este problema preoției. Convertirea. Așa mi-am pus eu problema pentru mine și Biserica mea, după Unirea națională, când toți tremurau de situația grea a Bisericii. Prin ce poți sluji Biserica când
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
secol: ea sosește la mănăstire într-o seară furtunoasa, adusă de un bărbat căruia nimeni nu îi vede față. Sosirea ei e învăluita în mister, la fel și identitatea ei. Ceea ce știm cu certitudine despre Andrea este că e o făptura supradotata (vorbește nenumărate limbi, are o stranie înțelegere adîncă a oamenilor, chiar dacă nu e defel atrasă sau interesată de ei, ci mai degrabă singuratica), care atrage irezistibil în jurul ei pe toți ceilalți, declanșînd o navală de sentimente în ei, de la
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
mentalitatea autoarei - dupa chipul și asemănarea Demonului. Omul zoologic apare dublat de cel mecanomorf. Derivație a motivului "omului-masină", a homunculului, care a evoluat de la Golem la personajele hoffmannesti și la cinematograficul Frankenstein, cunoscînd un moment notabil în Secolul luminilor, aceasta făptura făcută prin excelență, parodie a naturii prin mijloacele antinaturii, e o culminație a antiumanismului. Poezia în discuție include frecvent asemenea pseudooameni: "Tatăl Dostoievski avea creier albastru,/ era o dihanie căreia nu-i plăcea orice sînge,/ ci numai cel al sufletului
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
-i pe părinți. umple amintirea ta cu duh. sălășluiește-L în tine pe cel necuprins. chiar pe aici, mireasa trecu lăsând unde neliniștite de voaluri. ciupind pleoapa noastră la vreme de iarnă. chiar printre aceste fire de iarbă, roza ei făptură, încoronată, dintre spumele mării ieși. vestind prima zăpadă, vântul răbufnind printre pociumbi. degrabă intra-vom cu tălpi sfiite în dulcea ei căsuță de ceară. degrabă, ca niște văcari veniți din zloata câmpului, ne vom desfăta pe lângă foc. oprită în cer
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
frunzarele foșnind ca niște zdrențe. Obrajii păpușilor se spălăcesc în memorie. Împleticindu-se trece furnizorul de doctrine vechi. Unul dintre noi adoarme. Pajiștea permite ierburilor să-și expună tulpina galbenă. Se produce o imensă confuzie printre îngeri. Cu grația unor făpturi Cu grația unor făpturi visate trec cerbii. Poteca lor bătucită e plină de brusturi și ambuscade. Un început de Martie se-anunță în vârful plopilor, dreaptă răsplată pentru sticleți și rândunele. Anotimpul deschide o incredibilă poartă spre fapte mari. Dar
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
zdrențe. Obrajii păpușilor se spălăcesc în memorie. Împleticindu-se trece furnizorul de doctrine vechi. Unul dintre noi adoarme. Pajiștea permite ierburilor să-și expună tulpina galbenă. Se produce o imensă confuzie printre îngeri. Cu grația unor făpturi Cu grația unor făpturi visate trec cerbii. Poteca lor bătucită e plină de brusturi și ambuscade. Un început de Martie se-anunță în vârful plopilor, dreaptă răsplată pentru sticleți și rândunele. Anotimpul deschide o incredibilă poartă spre fapte mari. Dar organele lumii își trădează
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
îi ține calea, îl tot împiedică să vină către mine mă vede ca prin ceață , îi fac tot felul de semne disperate implorându-l să-l evite pe netrebnicul de lângă el e bai de intră-n cârdășie cu-o asemenea făptură, nu-i decât masca vie a dezamăgirii ce-o să-i îmbrace chipul peste vreo cincizeci de ani de pribegie prin lumea vie a închipuirii e un joc anapoda de trist și nu-i deloc luat în seamă de conștiința lui
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
voi fi apă și lut. Un bătrân, un nou născut? Cuvinte fragede, ca pământul din plaur, mi se-nghesuie-n gură, dar tac, liniștea-i toată lumină, strălucitoare, vibrândă, ca-ntr-o icoană foița de aur. Chipul slavei, imprimat în făptură, Atunci va țâșni, veșnica mea dimineață, dar totul nu va mai fi în oglindă, și nici în enigmatica ghicitură, Ci Față de foc către față. Dincolo, unde totul cu totul se-mbină, Totul în toate, Cristos în lumină, costumul sau trupul
Costumul negru by Adrian Popescu () [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
Cu-albastrul de neliniște sfințit? Se tânguie salcâmul înflorit Al inimii și floarea-i scuturată Troiene-așterne peste viața-mi toată, Ca nourii pe-un soare-n asfințit. Lipsit de vremi de orice năzuință, Cei ce mă știu îmi vor uita făptura Și cântu-n care gândul mi-l clădii... în urma mea nu las nicio credință Cu anii în paragină, pustii, Mă va-ngropa în taina ei natura. 1956 De-o fi să mor De-o fi să mor pe-o stradă brăileană
Poezie by Nicolae Ungurean () [Corola-website/Imaginative/7109_a_8434]
-
cum se împurpurează a dramatică dintâie prevestire pascală de neevitat... Cândva ...când eram foarte tânăr și eram un cimitir de poeme nenăscute... Mai mult Miezi de noapte când ne întoarcem sub duble umbrare. Ni se dizolvă și ultimul semn al făpturii de o zi ce trece un alt prag nictemer. Obișnuința asasinează sentimentul tragic fără-de-ieșirea închide și alte porți liberă-i doar poteca spre Poarta Supremă Când ne e foame ne gândim și la mana de faguri de spirit ai mitului
Leo Butnaru by Leo Butnaru () [Corola-website/Imaginative/10368_a_11693]
-
nu pot fi sintetizate decât dintr-o perspectivă sociologică, H.H. Stahl susține că nu trebuie să ne limităm la înțelegerea satului ca o "așezare umană pe un anume fel de teritoriu". După Stahl satul este o "unitate socială, adică o făptură socială, o ființă vie de natură specifică, organic închegată, având darul de a determina și apoi a topi laolaltă, într-un singur fapt de viață, toate aspectele particulare" El a dat o definiție multilaterală satului devălmaș românesc, care "este o
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Împlinind cincisprezece ani, Elena s-a stabilit la Iași unde a fost introdusă în înalta societate. Aici îl cunoaște pe Alexandru Ioan Cuza cu care se va căsători la Iași în ziua de 30 aprilie 1844. Rar se întâlnesc două făpturi mai deosebite. Crescută de o mamă aprigă și autoritară, Elena avea o fire cu totul opusă soțului ei: domoală, retrasă, cumpătată, cam stângace și puțin timidă, lipsită de încredere în forțele proprii era stăpânită în societate de puternice complexe de
Elena Cuza () [Corola-website/Science/300138_a_301467]
-
din zbor, ca după ce și-a tăiat lemnele trebuincioase, să o înapoieze fratelui pe aceeași cale. Nimilica cea frumoasă (Nimilica în limba traco-daca ar fi însemnat Nimicuța, Micuța), culegând hribe prin pădure, ajunse la marginea unei poenițe unde vede niște făpturi mici - de acolo de sus le vede ca pe niște furnici - scormonind pământul cu un cârlig tras de boi, și aceștia mici, după măsura făpturilor. Și-a zis frumoasa Nimilica: Ce bine m-aș juca cu acele mici jucării, hai
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
însemnat Nimicuța, Micuța), culegând hribe prin pădure, ajunse la marginea unei poenițe unde vede niște făpturi mici - de acolo de sus le vede ca pe niște furnici - scormonind pământul cu un cârlig tras de boi, și aceștia mici, după măsura făpturilor. Și-a zis frumoasa Nimilica: Ce bine m-aș juca cu acele mici jucării, hai să le iau acasă... Se coborî în vale, luă jucăriile în zadie, și le duse acasă și se jucă cu ele. Sosește tatăl și vede
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
zis frumoasa Nimilica: Ce bine m-aș juca cu acele mici jucării, hai să le iau acasă... Se coborî în vale, luă jucăriile în zadie, și le duse acasă și se jucă cu ele. Sosește tatăl și vede acele mici făpturi cu care se juca frumoasa Nimilica și o întrebă: De unde le ai fetica mea?... De jos de lângă râul mare, acolo scormonesc pământul cu un cârlig. Și mai sunt și altele, toate scormonesc pământul și șesul de lângă râu... Fetica mea, nu
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
cârlig. Și mai sunt și altele, toate scormonesc pământul și șesul de lângă râu... Fetica mea, nu ai făcut bine că le-ai luat de la rostul lor, du-le-n grabă și le așează frumușel de unde le-ai luat. Aceste mici făpturi sunt urmașii noștri pe aceste plaiuri. Noi suntem trecători pe aici dar ei vor moșteni dealurile, pădurile, văile și râurile care acum sunt ale noastre... du-le fiica mea acolo de unde le-ai luat... Nimilica adânc s-a întristat, a
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
s-a întristat, a ascultat însă povața tatălui și le-a pus din nou în zadie și le-a dus la locul lor. Frumoasa Nimilica ieșea deseori pe culmea dealului și privea spre valea râului cel mare și admira micile făpturi. A trecut vremea zi de zi... Dar într-o zi uriașii și-au strâns lucrurile și au plecat... Unde? Nu se știe... Cine nu crede povestea, spune Moș Dănilă povestitorul nostru, să ia un băț, să urce pe Hagău (toponimic
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
o slugă credincioasă, "credința către Stăpânul său, s-a arătat adevărata căpetenie peste cetele celor fără de trupuri". Că, văzând cum a căzut vicleanul Lucifer, a lăudat cu glas pe Domnul tuturor și a zis: "Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum întuneric s-a făcut. Că cine este ca Dumnezeu?" Mi-ca-El? Că, numele de Mihail asta înseamnează: "Cine este ca Dumnezeu". Și așa s-a întocmit soborul
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]