6,230 matches
-
sufletului, interesantă pentru psihologie, a constat în indicarea existenței unor forme de acțiune primară, senzorială, pregătitoare pentru producerea actelor gândite, organizate logic, pe cale să devină concepte. Pregătirea terenului a fost realizată anterior de Aristotel. Este vorba de teoria sa a fanteziei sau imaginației, despre nous-ul activității mentale. Stoicii au reformulat această teorie, au reprelucrat-o, încercând să demonstreze cum are loc această transformare a imaginii senzoriale în concept. Pentru acest lucru, ei au plecat de la Socrate, de la rolul pe care acesta
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de realizare a cunoașterii conceptuale. Soluția stoicilor are o serie de avantaje chiar în raport cu cea propusă de Aristotel. La ei, deși senzația și gândirea sunt fenomene reale, subiectul activ, care cunoaște diferitele obiecte, o face prin punerea în funcțiune a fanteziei, care uneori poate să acționeze samavolnic. Cunoașterea stoică reprezintă astfel o acțiune cu o notă distinctă, autentică. Imaginea rezultată, deși pleacă de la datele nemijlocite și verificabile ale senzațiilor, în final poate atinge nivele superioare de autenticitate, cu excepția au spus ei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
În sine, soluția este speculativă, realizată prin introducerea cu abilitate a unui fetiș, a unui substitut de realitate, una imaginativă în locul celei reale, dar cu legătură între ele. Soluția scolastică contează deci pe intervenția activă și decisivă a imaginației, a fanteziei omului, liber dar naiv, lipsit de carte, de a putea să trăiască și într-o lume imaginară. În acord cu acest fetiș se acceptă ca faptelor reale să li se să poată substitui cuvinte, ca prin jonglarea cu aceste cuvinte
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
războaiele purtate. Roma devenise o capitală înfloritoare prin bogăție și spirit în jurul împăratului Marcus Aurelius. Era leagănul potrivit în care să se nască un Ovidiu cu poemele sale. Lumina radiată de versurile sale era înălțătoare, îi cucerea pe tineri, stimula fantezia acestora, erau ode de iubire, care se raportau la creatorul lor Ovidius, îl făceau nemuritor. Poziția sa socială era favorabilă, inclusiv ca membru al corpului judecătorilor cum a fost propus; mai puțin agreat de preoți, refractari la o asemenea deschidere
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Octavian Augustus, Imperatorul. A intuit pericolul care îl amenința dar deznodământul surghiunului nu l-a prevăzut. Este opera în care își exprimă versificat concepția asupra lumii, care a fost rezultatul unor transformări instantanee, dictate de zei, într-un câmp al fanteziei, populat cu eroi și legende, cu supranaturalul. Metamorfozele rămâne cea mai valoroasă lucrare a lui Ovidiu, în care el a anticipat crearea lumii, a admis ideea existenței unui haos primar, o idee cosmologică împrumutată de la gânditorii greci Anaxagora și Empedocle
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
naturii dezlănțuite: "Râuri ieșite din matcă, s-aruncă pe câmpuri întinse Și laolaltă duc holde și arbori, și vite și oameni Case și temple cu sfinte valoare" (Metamorfoze, I, p.287) Se succed apoi legendele pedepselor mitice, eroii evocați de fantezia colectivă a lumii antice, care sunt preschimbați în pietre, plante și animale, unde Daphne devine copac, Narcis floare, Echo ecou, Acteon cerb etc. În tot tragismul acestor fenomene cosmice și naturale Ovidiu a înserat câte un crâmpei de iubire, ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
produse noi, originale. Pentru a dezvolta cu eficiență acest potențial creativ al omului trebuie mai Întâi Înlăturate o serie de bariere, de blocaje, cum ar fi: a. Blocajele culturale: conformismul (atât la nivelul subiectului cât și al educatorului; neîncrederea În fantezie și prețuirea exagerată a gândirii logice. În primul rând, sunt amintite blocajele culturale. Conformismul se manifestă prin dorința oamenilor ca toți cetățenii să gândească și să se poarte la fel. Cei cu idei sau comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
oamenilor ca toți cetățenii să gândească și să se poarte la fel. Cei cu idei sau comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există În general o neîncredere În fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a raționamentelor. Dar, s-a constatat că gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginare. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a raționamentelor. Dar, s-a constatat că gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginare. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Aceasta atitudine sceptică, observată atât la oamenii simpli, cât și la cei cultivați, și-ar putea avea originea În existenta unor indivizi cu imaginație bogată, dar comozi, leneși, care nici nu-și fac cum trebuie obligațiile serviciului, darămite să creeze
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
produse noi, originale. Pentru a dezvolta cu eficiență acest potențial creativ al omului trebuie mai Întâi Înlăturate o serie de bariere, de blocaje, cum ar fi: a. Blocajele culturale: conformismul (atât la nivelul subiectului cât și al educatorului; neîncrederea În fantezie și prețuirea exagerată a gândirii logice. În primul rând, sunt amintite blocajele culturale. Conformismul se manifestă prin dorința oamenilor ca toți cetățenii să gândească și să se poarte la fel. Cei cu idei sau comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
oamenilor ca toți cetățenii să gândească și să se poarte la fel. Cei cu idei sau comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există În general o neîncredere În fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a raționamentelor. Dar, s-a constatat că gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginare. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a raționamentelor. Dar, s-a constatat că gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginare. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Aceasta atitudine sceptică, observată atât la oamenii simpli, cât și la cei cultivați, și-ar putea avea originea În existenta unor indivizi cu imaginație bogată, dar comozi, leneși, care nici nu-și fac cum trebuie obligațiile serviciului, darămite să creeze
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și atrăgătoare și se face într-o atmosferă de bună dispoziție. Există numeroase tipuri de jocuri utilizate la orele de limbă română, care se pot clasifica astfel: - după conținutul și obiectivele urmărite - jocuri de dezvoltare a vorbirii; de creație; de fantezie; de memorie; - după materialul folosit: jocuri cu material; jocuri fără materiale; jocuri orale; jocuri de cuvinte încrucișate etc.; - după procesele psihologice implicate: jocuri de memorie; jocuri de atenție; jocuri de inteligență etc. Indiferent de tipul său, jocul didactic trebuie să
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
anticipat, omogen în cadrul unor mecanisme și sisteme precis elaborate. Apărarea presupune o organizare riguroasă cu principii și reguli clare și exacte în care mecanismul de funcționare al sistemelor este foarte bine stabilit și respectat. În apărare nu este loc pentru fantezie și nici pentru o luptă oarbă și disperată. Jocul trebuie să fie rațional, gândit, astfel ca aportul fiecărui jucător, în fiecare fază să fie concret și definitiv cu urmări clare și eficiente. Acțiunile colective de joc în apărare, se referă
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
care au ieșit mitologia naturistă, fetișismul, animismul și magia, decât confundarea supranaturalului cu făpturile? E un proces de degradare a ideii divine din transcendent în imanent, fragmentând-o și localizând-o în diferite lucruri, personificate și simbolizate apoi de puterea fanteziei, cu nimb divin. La temelia tuturor formelor de politeism stă un substrat de panteism, pe care apostolul Pavel îl numește cu expresia: „au confundat pe Creator cu creatura”. Istoria tuturor acestor forme de religie este totdeodată istoria culturilor corespunzătoare, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
semne? Explicația ipotetică e următoarea: troglodiții, desemnând sau modelând aceste chipuri, le credeau identice cu animalele, pe care doreau să le vâneze, și țintindu-le cu săgeata, erau siguri că au ucis în același timp sălbăticiunile reprezentate. Ca multe alte fantezii debitate în numele științei, aceste explicații sunt neverificabile. Toate aceste așa-zise științe, ca paleontologia și preistoria, ce trec dincolo de documentul exact sau de experimentul științific propriu-zis, reprezintă astăzi vaste domenii de refugiu al închipuirii, care fabulează miraculos în numele științei, tocmai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau de lege naturală numai dacă rezistă la o verificare experimentală, adică la o dovadă că materia anorganică se transformă sua sponte în materie vie. Dar cum lucrul acesta e imposibil de demonstrat științific, ipoteza generației spontanee rămâne o simplă fantezie. Și tot astfel, dacă ni s-ar demonstra cazul unei maimuțe transformată în om care vorbește, cugetă și creează cultură, atunci ipoteza transformismului ar deveni un adevăr științific. Cum lucrul acesta e o imposibilitate, transformismul rămâne o simplă fantezie. Relativ la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
simplă fantezie. Și tot astfel, dacă ni s-ar demonstra cazul unei maimuțe transformată în om care vorbește, cugetă și creează cultură, atunci ipoteza transformismului ar deveni un adevăr științific. Cum lucrul acesta e o imposibilitate, transformismul rămâne o simplă fantezie. Relativ la originea lumii și a vieții, știința nu va putea spune niciodată vreo afirmație exactă, de vreme ce nu există nici un testimoniu omenesc pe care să se sprijine. După Biblie, omul n-a asistat la crearea lumii. Că și el și lumea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o frumusețe de ordin ideal, de ordin inteligibil? Pentru a da răspunsul cuvenit, să ne referim la exemplul clasic al arhitectului. Casa, pe care o clădește el, există mai întâi ca realitate materială în spațiu sau ca formă ideală în fantezia lui? Incontestabil, există mai întâi această formă ideală, această viziune în fantezia creatoare a arhitectului și numai după ce el a coborât-o pe hârtie, ca plan arhitectonic, se poate proceda la construirea casei. Odată desăvârșită în forme materiale, această casă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cuvenit, să ne referim la exemplul clasic al arhitectului. Casa, pe care o clădește el, există mai întâi ca realitate materială în spațiu sau ca formă ideală în fantezia lui? Incontestabil, există mai întâi această formă ideală, această viziune în fantezia creatoare a arhitectului și numai după ce el a coborât-o pe hârtie, ca plan arhitectonic, se poate proceda la construirea casei. Odată desăvârșită în forme materiale, această casă ni se impune vederii cu frumusețea ei sensibilă. Dar nu e mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poate proceda la construirea casei. Odată desăvârșită în forme materiale, această casă ni se impune vederii cu frumusețea ei sensibilă. Dar nu e mai puțin adevărat că, înainte de exteriorizarea ei în spațiu, arhitectul o vedea în formă ideală, conturată de fantezia lui creatoare. Și o vedea, poate, într-un chip mai frumos decât cel care s-a zidit în spațiu. în acest exemplu, avem o frumusețe sensibilă cu care ochiul nostru ia contact în spațiu și o frumusețe ideală, pe care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
emoția organizată în imagini, pe care i-a pricinuit-o întunericul, ar fi rămas adică în marginile contemplației sensibile. La George Coșbuc însă sentimentul religios înalță contemplația sensibilă cu un grad în plus, la contemplație imaginativă: senzația întunericului îi stimulează fantezia la un act de participare la crearea lumii. Căci aceasta e caracteristica acestei contemplații: stimulată de un obiect sensibil icoană, crucifix, lectura unui pasaj biblic imaginația depășește obiectul pentru a participa în mod afectiv la episodul istoric sau la momentul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vede totdeodată lăuntric opera ce se va naște. În realitate, ea s-a și născut în momentul când el a văzut-o în spirit. Acest moment culminant, de bucurie extatică, al revelației interne, când forma viitoarei opere îi strălucește în fantezie cu toată uimitoarea ei noutate, constituie intuiția genială a operei de artă. Nu e greu însă să înțelegem marea diferență dintre acest fel de intuiție și dintre intuiția sensibilă a amatorului. În artist, opera e o anticipație de formă ideală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cuvinte, contemplația creatorului e de alt ordin decât contemplația amatorului. Intuiția sau contemplația amatorului e de ordin sensibil. Intuiția sau contemplația creatorului e de ordin imaginativ, înzestrat cu o sensibilitate excesivă, cu o emotivitate profundă și cu puterea excepțională a fanteziei creatoare, care e distincția lui între muritori, geniul are capacitatea originală de a vedea mintal forme noi și neasemănate, de frumusețe, pe care noi, ceilalți, nu suntem în stare să le bănuim. Și chiar dacă am fi în stare să le
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumusețe, prin care ne ridică la întrezărirea idealităților posibile, văzute de el. După cum am spus, contemplația sensibilă e forma cea mai rudimentară de cunoaștere și se găsește la îndemâna tuturor. Contemplația imaginativă însă, ca dar estetic, ca putere de viziune a fanteziei creatoare, e o însușire a geniului. Căci dacă ar fi o proprietate comună, oricine ar fi în stare să făurească artă. Ce e oare mai comun omenesc decât cuvântul și cu toate acestea, știind să-l vorbim și să-l
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]