5,623 matches
-
autonomiei locale. Obiectivele prevăzute în tema-program sunt condiționate de realizarea captării surselor existente și prospectarea altor izvoare, asigurarea perimetrelor de protecție, ameliorarea condițiilor rutiere Târgu-Frumos - Cucuteni - Băiceni - Cotnari. Victoria La vest de satul Victoria, în dreapta râului Jijia, se află un foraj ce debitează o apă minerală puternic sulfuroasă. Forajul este dispus în câmpia Jijiei inferioare, în apropiere de dealul Stânca (187 m) și Cotu lui Ivan (185 m). Climatul local este influențat de curenții de aer ce se deplasează pe direcția
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de realizarea captării surselor existente și prospectarea altor izvoare, asigurarea perimetrelor de protecție, ameliorarea condițiilor rutiere Târgu-Frumos - Cucuteni - Băiceni - Cotnari. Victoria La vest de satul Victoria, în dreapta râului Jijia, se află un foraj ce debitează o apă minerală puternic sulfuroasă. Forajul este dispus în câmpia Jijiei inferioare, în apropiere de dealul Stânca (187 m) și Cotu lui Ivan (185 m). Climatul local este influențat de curenții de aer ce se deplasează pe direcția albiei râului, locul nefiind protejat decât de dealurile
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
185 m). Climatul local este influențat de curenții de aer ce se deplasează pe direcția albiei râului, locul nefiind protejat decât de dealurile dinspre vest, slab împădurite și cu plantații pomicole puține în jur. Factorii naturali Apa minerală provenită din foraj deversează liber având un debit de 12.000 l/24 h. Examenul chimic indică o mineralizare totală de 8,6 g la litru și 265 mg/ hidrogen sulfurat. Prin compoziția chimică și proprietățile organoleptice, izvorul de la Victoria se aseamănă cu
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de aerosoli și inhalații, în bronșita cronică astmatiformă la copii. Indicațiile terapeutice ar avea o sferă largă, cuprinzând afecțiuni digestive, boli reumatismale, afecțiuni respiratorii, ginecologice și unele boli de piele (prin analogie cu apele sulfuroase similare). Posibilități de dezvoltare Amplasarea forajului în apropierea unui obiectiv industrial și a unui drum de țară, lipsa spațiilor verzi protectoare, impun unele măsuri de gospodărire și igienizare a zonei. Există posibilitatea organizării unei plaje sezoniere, utilizându-se apa minerală, nămolul, și pot fi organizate unele
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
țară, lipsa spațiilor verzi protectoare, impun unele măsuri de gospodărire și igienizare a zonei. Există posibilitatea organizării unei plaje sezoniere, utilizându-se apa minerală, nămolul, și pot fi organizate unele activități de agrement. Plaja se poate amenaja în spațiul între foraj și râul Jijia, având o suprafață de cca. 2.000 mp, cu expunere estică și un sol nisipos, fiind necesar să se adauge un strat de nisip cu granulație mare. Oncțiuni cu nămol - pregătit pe o platformă în care se
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
să se adauge un strat de nisip cu granulație mare. Oncțiuni cu nămol - pregătit pe o platformă în care se introduc anual cantități de argilă sulfatată aflată în apropierea versantului. Peste stratul de argilă se va dirija apa provenită din foraj, pentru a se crea condiții de peloidogeneză în cantitățile estimate la consum. Dușurile cu apă minerală pot fi stocate în rezervoare așezate în partea superioară a versantului, pentru ca alimentarea și distribuția apei să se facă prin cădere. Se poate amenaja
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și asimilarea calciului în organism. Așa, deși oligominerală, are acțiune benefică în dispepsii gastrointestinale, stări de fermentație și putrefacție, în diskinezii biliare, insuficiențe renale, favorizând procesul de mineralizare. Alte surse hidrominerale de interes balnear În această categorie sunt menționate izvoare, foraje și fântâni care nu sunt utilizate în prezent și nu sunt incluse întrun plan de valorificare imediată. Nefiind protejate, unele, având o documentație săracă, amplasate în general în locuri mai greu accesibile, instituirea lucrărilor de captare, consolidare și protecție întâmpină
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
diminuat, s-a schimbat compoziția chimică sau au dispărut complet, existența lor ajungând până la noi doar prin literatura balneologică (Picioru Lupului, Tomești, Galta - Bejan, Țesătura). Adesea, denumirea lor inițială se atribuie în prezent altor surse aduse la zi pe calea forajelor. Legătura cu toponimicul inițial este dată de considerente geografice și nu de realități hidrologice sau balneologice. Numele de împrumut nu mai corespunde caracteristicilor fizico-chimice relevate în primele studii, astfel că o apreciere a evoluției în timp este derutantă (Văiluța - Zahorna
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
minerală sulfatată, sodicomagneziană, cu o mineralizare de 3,9 g/l. conținutul în mEq de Mg2+ fiind de șase ori mai mare decât al ionilor de Ca2+. Atât a mai rămas din vestitele ape minerale de la Breazu - Iași. Pe baza forajelor executate de Institutul de balneologie, rezultă că primul strat acvifer este situat la adâncimea de 8,70 - 10,60 m fiind format din nisipuri fine, cenușii, iar al doilea orizont acvifer are o adâncime de 40 m având un nivel
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
apele de infiltrație și apele stratului freatic. Autorii mai menționează că această stare de lucruri este favorizată de existența pe versantul NE al dealului Copou, a unor alunecări de teren. Propuneri de valorificare nu se pot formula în acest context; foraje exploratorii în alte amplasamente ar putea releva poate situații mai favorabile și în orice caz ar definitiva preocupările față de mult apreciatele ape minerale de la Breazu. Crivești - Gura Văii. Au fost evidențiate trei surse, caracterizate astfel: Fântâna Mihăilă - clorurată, bicarbonatată, sulfatată
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
acțiunea farmacodinamică. A fost exploatată puțină vreme prin îmbuteliere. Apa acestei fântâni avea în 1965 (ultima analiză efectuată) mineralizarea de 7,42 g/litru și era caracterizată ca fiind sulfatată-sodicomagneziană, indicată în afecțiunile biliare și gastrointestinale. În anul 1970, câteva foraje de mică adâncime aduc la zi o sursă (sub formă de fântână) numită “Victor”, ce conținea 6,124 g/litru mineralizare totală. Apa este similară cu cea din fântâna Mircea în ceea ce privește dominanta chimică și acțiunea farmacologică. Actualmente, fântâna este părăsită
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
conținea 6,124 g/litru mineralizare totală. Apa este similară cu cea din fântâna Mircea în ceea ce privește dominanta chimică și acțiunea farmacologică. Actualmente, fântâna este părăsită. Cele două fântâni constituie astăzi elemente de decor ale Grădinii Botanice Iași. De asemenea, patru foraje de mică adâncime, 2 - 10 m, efectuate în 1985, au pus în evidență existența unor pânze subțiri de apă, cu debite reduse, dar cu o mineralizare interesantă, cuprinsă între 0,85 și 13,5 g/litru, caracterizate ca ape sulfatate-magnezienesodice
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
SO4 2-). Cercetările efectuate și-au propus depistarea și prezentarea unor surse de ape minerale, hipoși hipertonice, în scopul utilizării lor ca ape curative sau de masă sau a valorificării lor sub formă de concentrate minerale. Au fost executate patru foraje de mică adâncime în Grădina Botanică Iași, la mijlocul versantului nord-estic al acesteia, pe o întindere de 500 m. Forajele au fost executate de ICPROM Iași, cu sape de 8 țoli (Ф = 20 cm) până la stratul impermeabil de argilă (argilă grasă
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
utilizării lor ca ape curative sau de masă sau a valorificării lor sub formă de concentrate minerale. Au fost executate patru foraje de mică adâncime în Grădina Botanică Iași, la mijlocul versantului nord-estic al acesteia, pe o întindere de 500 m. Forajele au fost executate de ICPROM Iași, cu sape de 8 țoli (Ф = 20 cm) până la stratul impermeabil de argilă (argilă grasă), respectiv până la adâncimea maximă de 9,5 m. Forajele sunt dispuse în apropierea fântânii “Mircea”. Apa acestei fântâni este
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
versantului nord-estic al acesteia, pe o întindere de 500 m. Forajele au fost executate de ICPROM Iași, cu sape de 8 țoli (Ф = 20 cm) până la stratul impermeabil de argilă (argilă grasă), respectiv până la adâncimea maximă de 9,5 m. Forajele sunt dispuse în apropierea fântânii “Mircea”. Apa acestei fântâni este recunoscută la noi în țară ca apă curativă sulfatato-magneziană. Mineralizarea ei s-a modificat de-a lungul anilor astfel: în anul 1894 era de 22,05 g%o, în 1959
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
1894 era de 22,05 g%o, în 1959 era de 8,13 g%o, iar în 1965, de 7,42 g%o, probabil datorită faptului că fântâna a fost părăsită în timp și apa stagnează în zăcământ. Distanța dintre foraje a fost stabilită, în funcție de condițiile de teren, astfel: între forajul 1 și 2 - 160 m; între forajul 2 și 3 - 30 m și între forajul 3 și 4 - 250 m. Pânzele de apă au fost întâlnite la următoarele adâncimi: - forajul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de 8,13 g%o, iar în 1965, de 7,42 g%o, probabil datorită faptului că fântâna a fost părăsită în timp și apa stagnează în zăcământ. Distanța dintre foraje a fost stabilită, în funcție de condițiile de teren, astfel: între forajul 1 și 2 - 160 m; între forajul 2 și 3 - 30 m și între forajul 3 și 4 - 250 m. Pânzele de apă au fost întâlnite la următoarele adâncimi: - forajul 1: 1,9m; 5,2m și 7 m;forajul 2
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
1965, de 7,42 g%o, probabil datorită faptului că fântâna a fost părăsită în timp și apa stagnează în zăcământ. Distanța dintre foraje a fost stabilită, în funcție de condițiile de teren, astfel: între forajul 1 și 2 - 160 m; între forajul 2 și 3 - 30 m și între forajul 3 și 4 - 250 m. Pânzele de apă au fost întâlnite la următoarele adâncimi: - forajul 1: 1,9m; 5,2m și 7 m;forajul 2: 7,3 m și 9,5 m
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
faptului că fântâna a fost părăsită în timp și apa stagnează în zăcământ. Distanța dintre foraje a fost stabilită, în funcție de condițiile de teren, astfel: între forajul 1 și 2 - 160 m; între forajul 2 și 3 - 30 m și între forajul 3 și 4 - 250 m. Pânzele de apă au fost întâlnite la următoarele adâncimi: - forajul 1: 1,9m; 5,2m și 7 m;forajul 2: 7,3 m și 9,5 m; - forajul 3: 4,6 m și 7,6
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
foraje a fost stabilită, în funcție de condițiile de teren, astfel: între forajul 1 și 2 - 160 m; între forajul 2 și 3 - 30 m și între forajul 3 și 4 - 250 m. Pânzele de apă au fost întâlnite la următoarele adâncimi: - forajul 1: 1,9m; 5,2m și 7 m;forajul 2: 7,3 m și 9,5 m; - forajul 3: 4,6 m și 7,6 m; - forajul 4: a întâlnit numai o singură pânză de apă, la o adâncime de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
între forajul 1 și 2 - 160 m; între forajul 2 și 3 - 30 m și între forajul 3 și 4 - 250 m. Pânzele de apă au fost întâlnite la următoarele adâncimi: - forajul 1: 1,9m; 5,2m și 7 m;forajul 2: 7,3 m și 9,5 m; - forajul 3: 4,6 m și 7,6 m; - forajul 4: a întâlnit numai o singură pânză de apă, la o adâncime de 5,7 m. Datele analitice ale probelor prelevate pe
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
2 și 3 - 30 m și între forajul 3 și 4 - 250 m. Pânzele de apă au fost întâlnite la următoarele adâncimi: - forajul 1: 1,9m; 5,2m și 7 m;forajul 2: 7,3 m și 9,5 m; - forajul 3: 4,6 m și 7,6 m; - forajul 4: a întâlnit numai o singură pânză de apă, la o adâncime de 5,7 m. Datele analitice ale probelor prelevate pe foraje și adâncimi sunt prezentate în tabelul de mai
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și 4 - 250 m. Pânzele de apă au fost întâlnite la următoarele adâncimi: - forajul 1: 1,9m; 5,2m și 7 m;forajul 2: 7,3 m și 9,5 m; - forajul 3: 4,6 m și 7,6 m; - forajul 4: a întâlnit numai o singură pânză de apă, la o adâncime de 5,7 m. Datele analitice ale probelor prelevate pe foraje și adâncimi sunt prezentate în tabelul de mai sus, din care se constată: - forajul 1 a întâlnit
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
2: 7,3 m și 9,5 m; - forajul 3: 4,6 m și 7,6 m; - forajul 4: a întâlnit numai o singură pânză de apă, la o adâncime de 5,7 m. Datele analitice ale probelor prelevate pe foraje și adâncimi sunt prezentate în tabelul de mai sus, din care se constată: - forajul 1 a întâlnit trei straturi acvifere, cu o mineralizare de 978 mg/l, 1.350,97 mg/l și 1.542 mg/l, caracterizate ca fiind
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
7,6 m; - forajul 4: a întâlnit numai o singură pânză de apă, la o adâncime de 5,7 m. Datele analitice ale probelor prelevate pe foraje și adâncimi sunt prezentate în tabelul de mai sus, din care se constată: - forajul 1 a întâlnit trei straturi acvifere, cu o mineralizare de 978 mg/l, 1.350,97 mg/l și 1.542 mg/l, caracterizate ca fiind ape bicarbonatate, sulfatatesodicomagneziene. Se observă că o dată cu adâncimea crește și mineralizarea apei, predominând ionii
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]