12,418 matches
-
absența unui personaj central (romanul lui B. fiind o frescă în care personajele sunt mai omogene ca statură), absența ideii de decădere a unei societăți tradiționale. De aceea, din critica la roman este de reținut sintagma „remake epic” (Ioan Groșan). Galeria personajelor include întreaga gamă a figurilor arhetipale ale satului (bogatul, nevolnicul, nevasta tânără și săracă ș.a.), însă nici o „personalitate” nu direcționează fluxul epic, acesta fiind condus mai degrabă de către destinul comunității în întregul ei. Originar din satul pe care îl
BAROS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285655_a_286984]
-
hieratismului, de voite disonanțe și „stângăcii”, tinde să creeze echivalențe verbale, poetice ale artei religioase bizantine: poemul-„icoană”, stilizare care își subliniază propria convenție estetică (în special refuzul perspectivei: cale a spiritualizării și a idealizării, la antipodul tratării realiste). Pitorescul galeriei de portrete ale deținuților din arghezienele Flori de mucigai (1931), de la șarlatani și escroci ca Lache sau cel din Candori la senzualele Rada și Tinca, ori „Fătălăul”, cu ambiguitatea lui anatomică, altfel, „tâlhar de drumul mare”, sau revoltatul Ion Ion
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
noapte la câteva ziare, este angajat secretar de redacție la „Azi”, redactor la „Rampa”, „România” (sub conducerea lui Cezar Petrescu) și, mai târziu, la cotidianul „Ardealul”. În timpul războiului editează în regie proprie publicațiile „Arta” (1941, transformată în „Arta nouă”, 1942-1943), „Galeria” (1941-1943) și bilunarul politic-cultural „Câmpia Libertății” (1944). Lucrează un timp ca secretar de presă la Ministerul Afacerilor Străine. După război, este redactor și șef de presă la Editura pentru Literatură și Artă, apoi consilier literar la Radiodifuziunea Română și redactor
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
narațiune la persoana întâi - mai degrabă jurnal al unui eu măcinat de incertitudini, privind dezabuzat-cinic spectacolul unei epoci dure, cuprinse de marasm (e vorba de anii ’50-’60) - ecourile romanului existențialist. Sedus de plăcerea relatării, autorul aduce în scenă o galerie grotescă, un spectacol caricatural și, interesat excesiv de atmosferă, aglomerează reportaje de călătorie (adesea fanteziste) și referințe livrești, centrifugând substanța epică. În pofida interesului coerent pentru o epocă abia încheiată, istoria e văzută tot ca simbol și parabolă, la fel ca și
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
1980; Cătălin Bursaci, Pierwsza ksiąxka, ostatnia ksiąxka [ Prima carte, ultima carte], Varșovia, 1982; Paul Cornel Chitic, Europa, aport, „Dialog” (Varșovia), 1984, 9; V. A. Gheorghiu, Rzeczywistoșć i fikcja [Realitate și ficțiune], Varșovia, 1984, Sugestia, Varșovia, 1987; Constantin Țoiu, Grzech pierworodny [Galeria cu viță sălbatică], Varșovia, 1985. Repere bibliografice: Velea, Paralelisme, 74-94; Velea, Interferențe, 49-51, 85-91; Stan Velea, Literatură polonă în România, București, 2001, 335-344. St.V.
BIEŃKOWSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
împotriva sa, de către poporul englez.» « Este o minciună! nici măcar o jumătate din ei!» a exclamat aceeași voce. «Unde este (poporul, n.n) și acordul sau? Oliver Cromwell este un trădător!» Întreaga adunare era uimită; toate privirile s-au întors către galerie.« Jos cu f--!» a țipat Axtel. « Trageți!» S-a aflat că vorbitorul era Doamna Fairfax. Acum agitația a devenit generală; soldații, desi numeroși și amenințători, a avut mari dificultăți în a-i pune capăt.“<footnote Guyzot M., History of Charles
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Eu clasificam poate mai mult decât ceilalți. Căci țara pe care o aveam de explorat nu mai exista și trebuia să reconstitui topografia locurilor ei memorabile, precum și a locurilor sfinte prin pâcla groasă a trecutului. Mă mândream îndeosebi cu o galerie de tipuri umane pe care le aveam în colecția mea. În afară de Președintele-amant, deputații din barcă și acel dandy cu ciorchinele lui de strugure, mai erau și personaje mult mai umile, deși nu mai puțin neobișnuite. De pildă, copiii aceia, minerii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
succes. Fizionomia cea mai respingătoare însă își apropriază numai rutina simplă, când se crede genialitate și-și ia spre obicei de strănut, fără respect de însemnătatea artei, imperiul tipurilor poetice, ș-apoi își alege cu mâna ei de metal o galerie pestriță de figurele cele mai strălucite și le înșiră pe figurea neîndoibilă a individualităței sale. Pentru că rutinei îi e străină orce-nrudire (Wahlverwandschaft) cu geniul poetului, de-aceea-i și va lipsi neapărat tactul sigur pentru (bara) marginea sa (nu-și va cunoaște
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asupra responsabililor de la Beirut s-a dovedit, cum era de așteptat, suficient de puternică: postul Hezbollah a primit o licență oficială în octombrie 1996, pentru a transmite ,,știri despre rezistența națională". Unul dintre clipurile propagandistice prezentate pe post înfățișa o galerie de portrete ale soldaților israelieni căzuți în luptă, la capătul căreia un uriaș semn de întrebare se suprapunea peste silueta desenată a unui militar, deasupra căruia era scris: ,,Cine este următorul?". Sub influența ,,Al Manar", militanții Hezbollah au devenit foarte
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
-l” și „călărindu-l” în cer (dacă înțelegem astfel rolul jucat de preoții „călători prin nori”, amintiți de Strabon, Geografia, VII, 3, 3). Dacă privim superficial relația dintre balaur și solomonar, acesta din urmă nu pare a face parte din galeria atât de amplă a învingătorilor de balauri. Adversitatea și lupta dintre ei (elemente comune și aproape obligatorii în mito-folclorul românesc și de aiurea) nu apar în mod explicit, ceea ce nu înseamnă că ele nu au supraviețuit și nu pot fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la părerea... - Că trebuie să continuăm să ne ascundem, nu-i așa? Că, deși am sub comandă cei mai buni piloți din galaxie și niște infanteriști practic invincibili, trebuie să stau ca un șobolan și să-mi duc traiul printre galerii subterane? Nu, prietene. O să lăsăm aici femeile și copii și o să plecăm să atacăm cu toate forțele ca să recucerim ceea ce este de drept al nostru. - E posibil să se aștepte la asta, spuse N'Gai Loon încercînd să se țină
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
scădere a dinamicii narative este probabil legată și de schimbarea obiectivului autorului în cea de-a doua parte a romanului. Aici Dickens nu-și mai concentrează energiile asupra poveștii vieții lui David, ci oferă un fel de tur printr-o galerie de personaje. Pe lîngă natura cvasiautobiografică a situației narative la persoana întîi, apropierea gradată în timp a eului narator de cel care trăiește pare să întărească acest efect. Totuși, astfel de motive abia dacă pot explica nivelarea evidentă a profilului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de exemple concrete pentru o parte a ipotezei sale interesante și îndrăznețe. Unele dintre afirmațiile sale trebuie totuși să fie analizate și discutate detaliat. Acesta susține, de plidă, că "personajele și întîmplările din ficțiune ar putea să se asemene îndeaproape galeriei de tipuri predicative și tipuri nominale [ca elemente ale limbajului din structura de profunzime]"189. Folosirea conceptului de opoziție, care a fost acceptat la scară largă în lingvistică de la Saussure încoace, reflectă de asemenea o înțelegere a funcționării limbajului comună
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o consecință a situației narative auctoriale. O comparație cu o descriere spațială în aceeași măsură auctorială din romanul Casa Buddenbrook al lui Thomas Mann susține această opinie: Prin ușa cu geamuri, aflată față-n față cu ferestrele, se zărea o galerie cu coloane, cufundată în penumbră, iar la stînga intrării se deschidea, spre sufragerie, o ușă înaltă, cu canaturi. Lîngă peretele celălalt într-o firidă semicirculară [...] focul pîlpîia în sobă284. În ciuda situației narative auctoriale, poate fi observată aici o anumită tendință
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
care continuă să formeze organismul uman.89" Filiația Cărnii triumfă atît pe scenă, cît și în biserică, de la mic la mare, de la sărbătorile muzicii de la Paris la nopțile de rugăciune de la Taizé. Atît la curte, cît și la oraș, unde galeriile de pictură sînt onorate să nu mai atîrne tablourile, acele reprezentări triste, ci să execute "performance"-uri, "happening"-uri; unde regizorul de teatru fac trupul actorului să înghită corpul textului. Bucla buclată. "Comunicarea" care s-a născut din fisurarea comunicărilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
puțin relevante. Termenul "comunitate" (ncepe să se impună odată cu celebra lucrare a lui Ferdinand T(nnies Comunitate ș( societate. Modalitatea de abordare a demersului, izomorfismul gemeinschaft gesellschaft căruia (( corespunde cel referitor la voință organică voință reflectată, (nscriu lucrarea respectivă (n galeria celor clasice. (nt(lnim, de asemenea, termeni cum ar fi community, communaut( ș.a. care sunt utilizați, la r(ndul lor, foarte diferit (n studiile filosofice, sociologice sau politologice. Spre deosebire de situația din alte state, termenul "comunitate" nu a avut, până nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
considerăm că ea trebuie privită mai (ndeaproape: 1. este dificil de acceptat ideea că Maiorescu putea să creadă că exclusiv prin cultură se poate "salva" un popor; ș( 2. implicarea sa activă (n viața politică, aspect ce (l (nscrie (n galeria acelor personalități ce (ntrupează modelul acțiunii ș( creației. Absența unor reflecții de natură sociologică (n opera sa, poate explica omisiunea amintită, dar nu este licit să o ș( impună. Maiorescu recomanda "...insistent prozatorilor să scrie despre popor ș( (ndeosebi despre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
numără printre cele mai citite. GEOGE TOBIAS SMOLLET (1721-1771) Romanul "Aventurile lui Roderick Random" este marele succes, în multe privințe autobiografic, conceput după modelul picaresc a lui Gil Blas (Lesage). Acest roman îi va permite să ocupe un loc în galeria clasicilor literaturii engleze. Împreună cu "Aventurile lui Peregrine Pickle" constituie argumentarea operei lui Smollet ca precursor al marilor realiști englezi Dickens și Thackeray. Contemporan lui Smollet, irlandezul OLIVER GOLDSMITH (1728-1774) face parte din preromanticii sfârșitului de secol XVIII. Cariera sa medicală
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
înregistrate în numeroase locuri și perioade: * perioada următoare revoluției franceze și căderii napoleoniene; * ruinele și instabilitatea economică de după primul Război Mondial; * goana după aur de la mijlocul secolului al XIX-lea american; * prohibiția și recesiunea economică (1920-1930). Există și o adevărată galerie a personajelor vestite prin hedonismul lor impus până la satisfacerea deplină a poftelor: Cleopatra (69-30 î.e.n.), Tiberiu (42 î.e.n. - 37 e.n.), Caligula (12-41 e.n.), Ludovic al XIV-lea "Regele Soare" (1638-1715), Ecaterina cea Mare (1762-1796), George al IV-lea (1762-1830), Ludovic
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
un inepuizabil izvor de noi și noi proceduri metodice. De exemplu, cercetării Îi datorează apariția instruirea programată; cercetării și experienței practice; numeroasele metode interactive, de Învățare prin cooperare sau colaborare, cunoscute sub denumiri de tipul: tehnica focus-grup, metoda acvariului, turul galeriilor, metoda mozaicului, metoda piramidei, metoda Phillips-66, conversația creativă, portofoliul de grup, conversația academică și Încă multe altele. (Unele dintre acestea sunt prezentate În partea a doua a lucrării.) În concluzie, se poate spune că În Învățământ, ca și În alte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inovator. Deși numai la nivel tehnic, acest spirit este încurajat prin recunoașterea oficială, dar și prin bonificarea elementelor mai valoroase. Climatul acesta s-a păstrat ca un element cultural permanent, chiar și după ce „moda inovațiilor socialiste” s-a estompat. Din galeria inventatorilor, care nu se suprapunea celei politice a fruntașilor în producție, s-au selectat persoane interesante cu rol de eroi. Deși nu erau recunoscuți cu această etichetă, apăreau în această postură din semnalări aparent banale. De exemplu, după o „rupere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de labirinte: cutii mari de lemn așezate pe podea și în care o serie de șipci formau culoare care unele se închideau, altele duceau mai departe, până la mijlocul cutiei, unde se afla brânza al cărei miros atrăgea pe șoareci. Cum galeriile nu erau acoperite, psihologul putea urmări traseul urmat de animale. E. Thorndike a stabilit că învățarea implică o succesiune de încercări și erori. Tentativele încununate de succes sunt reținute, cele ce duc la eșec sunt inhibate. Aceasta a constituit legea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
interacțiunea personalității, domeniului și spațiului. Individul extrage informații dintr-un domeniu și le transformă sau le dezvoltă prin intermediul proceselor cognitive, al trăsăturilor de personalitate și al motivației. Spațiul, alcătuit din oameni care influențează domeniul (critici de artă și proprietari de galerii, de exemplu), evaluează și selectează noile idei. Domeniul, un sistem simbolic definit cultural, conservă și contribuțiile creative le transmite celorlalți indivizi și generațiilor următoare. Gardner (1993) a efectuat studii de caz care sugerează că dezvoltarea inițiativelor creative poate izvorî dintr-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cum să-și comunice ideile în mod eficient și cum să-i convingă pe ceilalți de valoarea ideilor lor. În esență, capacitatea de concretizare este implicată în „vânzarea” ideii, indiferent dacă ideea e din domeniul artei (unde se vinde unei galerii, unor cumpărători potențiali sau criticilor), al literaturii (unde se vinde unui editor sau cititorilor), al științei (unde se vinde altor oameni de știință relativ conservatori) sau al afacerilor (unde se vinde unor specialiști în investiții riscante, care sunt dispuși să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu le cunoștea decât pe cele ale pântecului și cele de dedesubt. De altfel, ca să-l scuzăm, cine filosofează altfel decât făcând din cazul său o generalitate? VII MARCU și „femeile elegante” De la pahar până la gură. Cu o trecere prin galeria cu portrete gnostice la fel de rapidă ca ale lui Carpocrat și Epifanie, Marcu lasă puține urme acolo și niciuna în câmpul ideilor. în afară, poate, a unei opțiuni feministe - deși interesul lui pentru femei pare să țină mai mult de plăcere
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]