5,667 matches
-
a II-a, 2006. EZ = "Evenimentul zilei". FC I = Academia Română, Institutul de Lingvistică din București, Formarea cuvintelor în limba română, de F. Ciobanu, F. Hasan, [București], Editura Academiei Române, 1970. FD = "Fonetică și dialectologie", București, Editura Academiei Române, anul I: 1958. GA = Gramatica limbii române, I-II, ediția a II-a, București, Editura Academiei, 1963; al doilea tiraj: 1966. G. Liiceanu, U.I. = Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, Humanitas, 2002. GALR = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan − Al. Rosetti", V. Guțu Romalo (coord.), Gramatica
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
Gramatica limbii române, I-II, ediția a II-a, București, Editura Academiei, 1963; al doilea tiraj: 1966. G. Liiceanu, U.I. = Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, Humanitas, 2002. GALR = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan − Al. Rosetti", V. Guțu Romalo (coord.), Gramatica limbii române, I. Cuvântul, II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005; tiraj nou, revizuit: 2008. GSp = "Gazeta Sporturilor". IVLRA = L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, București, Editura Universității din București, 2002. IV = L.
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
I. Coteanu), 1959-1977. Rlib = "România liberă". Rlit = "România literară". RRL = "Revue roumaine de linguistique", București, Editura Academiei Române, anul I: 1956. SCL = "Studii și cercetări lingvistice", București, Editura Academiei Române, anul I: 1950. SG = Al. Graur, J. Byck (red. resp.), Studii de gramatică, I-III, București, Editura Academiei Române, 1956, 1957, 1961. SMFC = Al. Graur, J. Byck, M. Avram (red. resp.), Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, I-VI, București, Editura Academiei Române, 1959-1972. ȘIO = L. Șăineanu, Influența orientală asupra limbei
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
a Moldovei, T. intră în legătură cu cercurile diplomatice constantinopolitane, învață limba turcă, lucrează la scrierile filosofice Cercare împrotiva deiștilor și Zidire politicii întemeiată pe fire omului, traduce Les Ruines de Volney, sub titlul Sfărâmările sau Procetire asupra revoluțiilor împărățiilor, și o gramatică a limbii franceze de Charles Girault-Duvivier. După semnarea tratatului de la Adrianopol (1829) face demersuri pentru a candida la tronul Moldovei, dar nu i se permite întoarcerea în țară. Moare de ftizie. Ideologic, T. este un precursor al pașoptismului. Adept al
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
austrieci. SCRIERI: Scrieri social-politice, îngr. și introd. Emil Vârtosu, București, 1974. Repere bibliografice: N. Iorga, Un „Jacobin moldave” au XIX-e siècle, Vălenii de Munte, 1937; Gh. I. Georgescu-Buzău, Un vechi propovăduitor al democrației: comisul Ionică Tăutu, București, 1945; Dan Mănucă, Gramatica manuscrisă a comisului Ionică Tăutu, ALIL, t. X, 1959, fasc. 1-2; Emil Vârtosu, Les Idées politiques de I. Tăutu, candidat au trône de Moldavie en 1829, „Revue roumanie d’histoire”, 1965, 2; Ist. lit., II, 156-160; Ivașcu, Ist. lit., 347-348
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
a toată lumea, Buda, 1824; Leopold Schiemann, Pruncii cei părăsiți, Buda, 1830; J. H. Campe, Theofron sau Iscusitul sfătuitoriu pentru neiscusita tinerime, Buda, 1833; Marmontel, Adelaida sau Păstorița alpicească, Buda, 1836; Leopold Șimann, Doi prunci părăsiți..., Buda, 1850. Repere bibliografice: Primii gramatici români bănățeni, „Foaia diecezană”, 1922, 24-25; Iorga, Ist. lit., III, 321-324; Tomescu, Calendarele, 74-76, 119-121; Dicț. lit. 1900, 848; Păcurariu, Dicț. teolog., 453. C. T.
TEODOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]
-
Radu Tempea, al doilea, e cronicar și însemnările lui privind istoria bisericii șcheiene din Brașov le continuă cel de-al treilea Radu. Următorul Radu Tempea, preot, este părintele lui T. și va fi cunoscut mai ales ca autor al unei gramatici. T. învață la Brașov, în Șchei, la școala de la biserica „Sf. Nicolae”, trecând din 1783 la Gimnaziul Luteran; continuă la Sibiu, unde până în 1787 face cursuri de învățător, și la Buda, unde urmează teologia. După revenirea în țară, funcționează scurtă
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
Ardeal, în 1820 e iarăși protopop. Se înrudea cu scriitorul Ioan Barac și cu N. I. Ciurcu, editorul brașovean. Cunoscător de limbi străine, T. colaborează în 1802 la traducerea, din grecește, a Acaftistului Sf. Cruci. Lucrarea sa de căpetenie este însă Gramatică românească (1797), îndatorată lui Samuil Micu și lui Gh. Șincai, lui I. Piuariu-Molnar, dar și lui Ienăchiță Văcărescu. Într-o Cuvântare înainte, supralicitând în spirit raționalist importanța gramaticii în genere, autorul îi acordă o poziție privilegiată între alte științe. Gramatica
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
din grecește, a Acaftistului Sf. Cruci. Lucrarea sa de căpetenie este însă Gramatică românească (1797), îndatorată lui Samuil Micu și lui Gh. Șincai, lui I. Piuariu-Molnar, dar și lui Ienăchiță Văcărescu. Într-o Cuvântare înainte, supralicitând în spirit raționalist importanța gramaticii în genere, autorul îi acordă o poziție privilegiată între alte științe. Gramatica ar fi „măiestria măiestriilor”, aducând „lumina înțelepciunii” și risipind „îmbeznirea minții”. Tocmai absența unei gramatici ar fi cauza decăderii limbii române, „cea veche râmlenească”, limbă coruptă în decursul
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
Gramatică românească (1797), îndatorată lui Samuil Micu și lui Gh. Șincai, lui I. Piuariu-Molnar, dar și lui Ienăchiță Văcărescu. Într-o Cuvântare înainte, supralicitând în spirit raționalist importanța gramaticii în genere, autorul îi acordă o poziție privilegiată între alte științe. Gramatica ar fi „măiestria măiestriilor”, aducând „lumina înțelepciunii” și risipind „îmbeznirea minții”. Tocmai absența unei gramatici ar fi cauza decăderii limbii române, „cea veche râmlenească”, limbă coruptă în decursul unei istorii frământate. T. e un latinist șovăielnic și un etimologist moderat
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
și lui Ienăchiță Văcărescu. Într-o Cuvântare înainte, supralicitând în spirit raționalist importanța gramaticii în genere, autorul îi acordă o poziție privilegiată între alte științe. Gramatica ar fi „măiestria măiestriilor”, aducând „lumina înțelepciunii” și risipind „îmbeznirea minții”. Tocmai absența unei gramatici ar fi cauza decăderii limbii române, „cea veche râmlenească”, limbă coruptă în decursul unei istorii frământate. T. e un latinist șovăielnic și un etimologist moderat. Îndoiala îi vine din bun-simț, căci - presupune el - dacă limba ar fi reconstituită „în curățenia
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
decursul unei istorii frământate. T. e un latinist șovăielnic și un etimologist moderat. Îndoiala îi vine din bun-simț, căci - presupune el - dacă limba ar fi reconstituită „în curățenia și orighinalul” ei, atunci s-ar confunda cu latina sau italiana. În Gramatică românească este păstrată mai vechea terminologie, cu vocabule slavone („slovă”, „glasnică” ș.a.) sau grecești („sintaxis”, „ortographia” ș.a.). În orice caz, T. nu preconizează eliminarea oricărui cuvânt nelatinesc, ci doar a celor - îndeosebi maghiare, germane, grecești - neasimilate. Mai mult, deși tentat
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
preconizează eliminarea oricărui cuvânt nelatinesc, ci doar a celor - îndeosebi maghiare, germane, grecești - neasimilate. Mai mult, deși tentat de o ortografie etimologică, el se ocupă, ca și Dimitrie Eustatievici, de formarea unei terminologii gramaticale, încercând să creeze echivalente românești. SCRIERI: Gramatică românească, Sibiu, 1797. Repere bibliografice: Lazăr Șăineanu, Istoria filologiei române, București, 1895, 125-129; Romulus Ionașcu, Gramaticii români, Iași, 1914, 45-53; Densusianu, Lit. rom., I, 79-81; Iorga, Ist. lit., III, 160-163, 294-297; Candid C. Mușlea, O dinastie de preoți și protopopi
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
literară”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Argeș”, „Pagini bucovinene”, „Literatura și arta” ș.a. Ceea ce individualizează, de la bun început, lirica lui T. este o necontenită „foame de forme”. Dorind a capta, în toate datele ei, „viața care palpită”, încercând o raționalizare a ei în „gramatica străzii” (a orașului, a țării, a lumii întregi), poetul este în permanență dublat de un reporter deloc blazat, ba chiar frenetic și, de multe ori, patetic. Versul său, mereu la persoana întâi, are o subiectivitate țâșnind prin toți porii și
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
greci, fie de slavi, scriitorii români nici măcar nu aveau la îndemână o limbă literară în care să se poată exprima.58 Este interesant să arăt cititorilor care era limba lui „Iănăkiță“ Văcărescu. Iată cum se exprimă în cartea sa: Prima gramatică română: „Ce este gramatica? și pentru împărțeala slovelor și pentru părțile cuvântului. Gramatica este meșteșugul cuvântului care arată construcțiul sau syntaxis, adecă alcătuirea părților cuvântului și ortografia cu care să poată nescine [a] scriere bine și meșteșugește. Aceasta se împarte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scriitorii români nici măcar nu aveau la îndemână o limbă literară în care să se poată exprima.58 Este interesant să arăt cititorilor care era limba lui „Iănăkiță“ Văcărescu. Iată cum se exprimă în cartea sa: Prima gramatică română: „Ce este gramatica? și pentru împărțeala slovelor și pentru părțile cuvântului. Gramatica este meșteșugul cuvântului care arată construcțiul sau syntaxis, adecă alcătuirea părților cuvântului și ortografia cu care să poată nescine [a] scriere bine și meșteșugește. Aceasta se împarte în părțile cuvântului carele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
literară în care să se poată exprima.58 Este interesant să arăt cititorilor care era limba lui „Iănăkiță“ Văcărescu. Iată cum se exprimă în cartea sa: Prima gramatică română: „Ce este gramatica? și pentru împărțeala slovelor și pentru părțile cuvântului. Gramatica este meșteșugul cuvântului care arată construcțiul sau syntaxis, adecă alcătuirea părților cuvântului și ortografia cu care să poată nescine [a] scriere bine și meșteșugește. Aceasta se împarte în părțile cuvântului carele la noi sunt nouă. Deci până a nu arăta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
haz și de har, Muza de la Borta Rece (1873). 58. Considerațiile lui Constantin Bacalbașa privitoare la limbă și literatură sunt ale unui diletant și trebuie primite cu rezerva cuvenită. 59. Lucrarea Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orânduielilor gramaticii rumânești, adunate și alcătuite acum întâi dă dumnealui Ianache Văcărescul a apărut în două ediții, în 1787, prima la Râmnicu Vâlcea, iar a doua „în Vienna Austriei“. Bacalbașa nu a avut acces la textul acestor ediții, ci a reprodus citatul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a apărut în două ediții, în 1787, prima la Râmnicu Vâlcea, iar a doua „în Vienna Austriei“. Bacalbașa nu a avut acces la textul acestor ediții, ci a reprodus citatul din Trompeta Carpaților, gazetă în care Dimitrie Bolintineanu începuse retipărirea gramaticii lui Ienăchiță Văcărescu în mai 1872 (fără a o termina). Am confruntat, așadar, textul reprodus de Bacalbașa cu: Gramatica română de Ienăchiță Văcărescu (Prima gramatică română) (Urmare). Cartea d-întâi. Partea d-întâi. „Ce este gramatica“, TRC., an. X, nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a avut acces la textul acestor ediții, ci a reprodus citatul din Trompeta Carpaților, gazetă în care Dimitrie Bolintineanu începuse retipărirea gramaticii lui Ienăchiță Văcărescu în mai 1872 (fără a o termina). Am confruntat, așadar, textul reprodus de Bacalbașa cu: Gramatica română de Ienăchiță Văcărescu (Prima gramatică română) (Urmare). Cartea d-întâi. Partea d-întâi. „Ce este gramatica“, TRC., an. X, nr. 994, 4/16 iunie 1872, p. 3. bucureștiul în 1871 95 tutulor evreilor, adversarii acestor drepturi au răsculat Bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ediții, ci a reprodus citatul din Trompeta Carpaților, gazetă în care Dimitrie Bolintineanu începuse retipărirea gramaticii lui Ienăchiță Văcărescu în mai 1872 (fără a o termina). Am confruntat, așadar, textul reprodus de Bacalbașa cu: Gramatica română de Ienăchiță Văcărescu (Prima gramatică română) (Urmare). Cartea d-întâi. Partea d-întâi. „Ce este gramatica“, TRC., an. X, nr. 994, 4/16 iunie 1872, p. 3. bucureștiul în 1871 95 tutulor evreilor, adversarii acestor drepturi au răsculat Bucureștii. Poporul din mahalale s-a sculat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dimitrie Bolintineanu începuse retipărirea gramaticii lui Ienăchiță Văcărescu în mai 1872 (fără a o termina). Am confruntat, așadar, textul reprodus de Bacalbașa cu: Gramatica română de Ienăchiță Văcărescu (Prima gramatică română) (Urmare). Cartea d-întâi. Partea d-întâi. „Ce este gramatica“, TRC., an. X, nr. 994, 4/16 iunie 1872, p. 3. bucureștiul în 1871 95 tutulor evreilor, adversarii acestor drepturi au răsculat Bucureștii. Poporul din mahalale s-a sculat cu mic cu mare, a înconjurat Camera și, prin atitudinea lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Discutînd problema percepției și a relatării corecte a evenimentelor, îndeosebi a celor de politică externă, el spune următoarea frază memorabilă: „Totul este însă important, tovarăși, deseori chiar și o virgulă”. Cu alte cuvinte, ziaristul are nevoie de cultură și de gramatică, de documentare și de măiestrie: „O chestiune se poate spune și într-un alt mod mai frumos, comunicîndu-se totuși ceea ce s-a dorit”. Deși m-am oprit asupra lor, nu textele lui Tito le căutam în acest număr din „Lumina
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un pieptene și mai des în text, aș putea să arăt că autorul Conversației în oglindă nu stăpînește uneori prea bine nici acordul gramatical: „Tatăl tău n-a simțit esențialul: prezentul și viitorul devine propriul trecut”. Filosofie „grea”, într-o gramatică așijderea! Ca să închei în rimă. * În timp ce îi certam în gînd pe cei gata să achiziționeze cu suprapreț Shogun-ul lui James Clavell și, la fel, Eseurile lui Cioran, mi-am dat seama cît de prost e alcătuit, uneori, propriul meu menu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul”, semnând și cu pseudonimul D. Gustibus. A debutat la „Luceafărul” în 1978, poemele publicate fiind însoțite de o prezentare făcută de Nichita Stănescu și Nicolae Breban. Debutul editorial îl constituie volumul Gramatica morții (1995), distins cu Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor. A tradus din engleză câteva legende și povești. Gramatica morții se află sub auspiciile poeziei moderniste a anilor ’60: un lirism patetic, metafizic-vizionar, al suferinței sub semnul Poeziei (cu majusculă
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]