7,197 matches
-
ai imaginarului care îi stau alături conciliază două metode afirmate în ultimele decenii în studiul imaginii, respectiv semiotica narativă și mito-critica propusă de Durand. Imaginea, fie literară, fie iconografică, are o "gramatică", o "declinare", un "stil" propriu. Figurile care polarizează imaginarul sunt: pe de o parte, metonimia și metafora − prima, prin deplasarea sensului în interiorul aceleiași rețele semantice (fiecare imagine este parte a unei structuri, dar rezumă și întregul sistem); a doua, prin condensarea semnificaților aparținând unor rețele tematice diferite −; pe de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aceleiași rețele semantice (fiecare imagine este parte a unei structuri, dar rezumă și întregul sistem); a doua, prin condensarea semnificaților aparținând unor rețele tematice diferite −; pe de altă parte, oximoronul (când semnificații sunt contradictorii; definește principiul coincidentia oppositorium) (Thomas 19). Imaginarul însuși este sistemic, liber să primească și să ofere noi unități semnificante; este riguros și dinamic în același timp; este "tiranic" și prolific, ordonat și eterogen, alternând schema și libertatea, fiind pulsatil între memorie și ceea ce este nou, descompunând și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rigide, variază fără limite în ce privește conținutul. Singurul lor punct comun, al acestor epifanii multiple din cadrul culturilor, îl reprezintă capacitatea gândirii colective de a le pune în relație pe unele cu altele, indiferent de context, de limbaj sau de "gramatica" folosită. Imaginarul ne apare ca o forță capabilă să unifice și să concilieze, pentru a putea fi reținute de memoria colectivă toate imaginile pe care, în realitatea imediată, socio-culturile par a le separa și diferenția. Studiile asupra imaginarului, la această nouă școală
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau de "gramatica" folosită. Imaginarul ne apare ca o forță capabilă să unifice și să concilieze, pentru a putea fi reținute de memoria colectivă toate imaginile pe care, în realitatea imediată, socio-culturile par a le separa și diferenția. Studiile asupra imaginarului, la această nouă școală franceză, sunt interesate de intersecția proceselor de realizare de imagine (pe schema reprezentării) și de realizare de sens (pe cea a semnificării). Imaginea stă în raport direct cu toate activitățile de redare: duplicarea, dedublarea și redublarea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reprezentabil sau imaginabil. Cele două procese numite anterior (de realizare a imaginii și de realizare a sensului) sunt însă diferite de tehnicile de reprezentare specifice artelor plastice sau de analiza modurilor de semnificare, specifice științelor limbajului. Ele se "traduc" pentru imaginar prin activitatea de simbolizare, care ține în același timp de mímēsis și de sēmeiōsis. Ca să închidă cercul conceptualizării acestei structuri, Thomas adaugă o accepțiune a simbolului ce servește afirmației anterioare: el este, în funcție de "limbaj", imagine sau cuvânt, derivat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
consecință, o mare capacitate de "modelizare", conformându-se naturii obiectului și dorinței subiectului (Thomas 22), însă în absența unui suport material. Ea e o dedublare, dar, ca impresie senzitivă, este condiționată de calitatea receptării, a memorării și a reamintirii. În cadrul imaginarului, când intră în structuri simbolice, ea dă naștere "complexelor", stări corelate unor acțiuni fundamentale pentru o situație-limită: complexul lui Pygmalion (frustrarea creatorului - provine din faptul că imaginea în sine nu poate reface sau cuceri starea de a-fi-în-real, starea ființei; antrenează
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
armonioasă a dublului, a fratelui geamăn, a alter-ego-ului sau a celuilalt-asemănător. Reprezentarea, schemă de reproducere a unei informații senzoriale sau intelective, posibilă cu ajutorul funcției imaginative mimetice, subiectivează referentul (obiectul), reinvestit cu semnificații chiar prin procesul de de-materializare. Studiile asupra imaginarului, subliniază Thomas, caută să identifice modalitățile operatorii prin care modelul ajunge să se confunde cu imaginea sa, iar subiectul cu universul său obiectual (23). Are loc în continuare o nouă glisare metodologică, înspre problematica semnului − structură elementară, care poate deveni
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
structură elementară, care poate deveni complexă în funcție de context. Demersul lui Thomas depășește însă lingvistica saussuriană prin preluarea funcțiilor limbajului de la Roman Jakobson, pentru că cercetătorul este de fapt interesat de codurile procesului de comunicare, necesare memorării, imaginării, dar și actualizării structurilor imaginarului. Util pentru teoria acestuia este că, spre diferență de semnul lingvistic, încadrat de o convenție absolută, imaginea se bazează pe analogii formale, ceea ce o face mai ușor de memorat și, în același timp, un suport mai eficient pentru informația care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este că, spre diferență de semnul lingvistic, încadrat de o convenție absolută, imaginea se bazează pe analogii formale, ceea ce o face mai ușor de memorat și, în același timp, un suport mai eficient pentru informația care trebuie să rămână în imaginarul colectiv. Un aspect specific culturilor cu o bază scriptică restrânsă, precum cea medievală românească, este acela că imaginarul lor colectiv se menține relativ omogen, schematic, dar are în mod necesar și forță de reprezentare în planul discursului identitar. El ar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ceea ce o face mai ușor de memorat și, în același timp, un suport mai eficient pentru informația care trebuie să rămână în imaginarul colectiv. Un aspect specific culturilor cu o bază scriptică restrânsă, precum cea medievală românească, este acela că imaginarul lor colectiv se menține relativ omogen, schematic, dar are în mod necesar și forță de reprezentare în planul discursului identitar. El ar intra în ceea ce semioticienii numesc "iluzia semiologică", pentru că semnul, încărcat simbolic, s-ar confunda cu referentul său. "Efectul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dar are în mod necesar și forță de reprezentare în planul discursului identitar. El ar intra în ceea ce semioticienii numesc "iluzia semiologică", pentru că semnul, încărcat simbolic, s-ar confunda cu referentul său. "Efectul de real" pe care îl creează structurile imaginarului s-ar datora "retoricii realității", pe de o parte, dar și credinței că semnul este dotat cu capacitatea de a fi ceea ce indică; de fapt, că el nu există ca semn, ci ca obiect. Este dificil, dacă nu imposibil să
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o parte, dar și credinței că semnul este dotat cu capacitatea de a fi ceea ce indică; de fapt, că el nu există ca semn, ci ca obiect. Este dificil, dacă nu imposibil să aderăm la acest punct de vedere în ce privește imaginarul în ansamblu sau doar unitățile create de cele două funcții ale imaginației, care îi și determină componentele fundamentale. Limbajul sau reprezentarea, mitul sau simbolul sunt în mod deliberat construcții bazate pe convenții sau pe analogii formale, interfețe, așadar nu dedublări
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
determină componentele fundamentale. Limbajul sau reprezentarea, mitul sau simbolul sunt în mod deliberat construcții bazate pe convenții sau pe analogii formale, interfețe, așadar nu dedublări naturale ale referentului. Spre diferență de funcția imaginației onirice sau fantastice, atât de exploatată în imaginarul popular creștin (ne referim în continuare la evul mediu) și care poate crea în spiritul receptorului iluzia speculativă și iluzia semiologică inductivă - datorită unui fond de credință bazat pe senzorialitate și pe fantasmatică -, ideologia, reprezentarea sau simbolismul sunt produse de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
că ar transcende convenția, cum consideră Thomas; chiar analogia, pe care simbolul se bazează, sau metonimia, sau metafora au până la un punct o încadrare convențională, pentru că implică direct codurile culturale, contextul etc.). În perspectiva pe care o va deschide asupra imaginarului medieval capitolul Speculum speculorum, precizările despre simbol și relația lui cu retorica sunt foarte utile, pentru că vom reveni la texte și la aceste mecanisme "figurale" care dau naștere atât imaginilor literare, cât și celor vizuale. Orice figură poate dezvolta un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau a apologului (panegiricul lui Constantin I) acționează atât de persuasiv asupra receptorului, încât poate constitui o poveste sau un mit fundamental (al întemeietorului de civilizație creștină), reprezentat printr-o structură simbolică definitorie identitar și cu rol principal în structurarea imaginarului puterii (vulturul bicefal al Cantacuzinilor). În continuarea demonstrației teoretice a lui Thomas, câțiva dintre cercetătorii semnatari în volumul dedicat metodologiilor imaginarului se opresc asupra unor perioade și momente-cheie din istoria europeană a imaginii în occident, asupra cărora poposim în continuare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fundamental (al întemeietorului de civilizație creștină), reprezentat printr-o structură simbolică definitorie identitar și cu rol principal în structurarea imaginarului puterii (vulturul bicefal al Cantacuzinilor). În continuarea demonstrației teoretice a lui Thomas, câțiva dintre cercetătorii semnatari în volumul dedicat metodologiilor imaginarului se opresc asupra unor perioade și momente-cheie din istoria europeană a imaginii în occident, asupra cărora poposim în continuare, cu interes pentru imaginarul medieval.12 Pentru evul mediu, Philippe Walter stabilește limitele altfel decât istoricul Le Goff: mai exact, între
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al Cantacuzinilor). În continuarea demonstrației teoretice a lui Thomas, câțiva dintre cercetătorii semnatari în volumul dedicat metodologiilor imaginarului se opresc asupra unor perioade și momente-cheie din istoria europeană a imaginii în occident, asupra cărora poposim în continuare, cu interes pentru imaginarul medieval.12 Pentru evul mediu, Philippe Walter stabilește limitele altfel decât istoricul Le Goff: mai exact, între 476 (urcarea lui Zenon pe tronul Constantinopolului și recunoașterea de către Odoacru a împăratului oriental drept guvernator suprem, în timp ce delegatul său în partea occidentală
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
exact, între 476 (urcarea lui Zenon pe tronul Constantinopolului și recunoașterea de către Odoacru a împăratului oriental drept guvernator suprem, în timp ce delegatul său în partea occidentală a Europei era magister militum per Italia) și 1453 (finalul tragic al imperiului ortodox). Discutarea imaginarului medieval în cadrul unei durate lungi îi apare însă și acestui autor ca fiind singura posibilitate de a cuprinde specificul fenomenelor. Dincolo de mitul modern legat de perioada în discuție - care o consideră obscurantistă și decadentă, influențând implicit și perspectiva asupra imaginarului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarului medieval în cadrul unei durate lungi îi apare însă și acestui autor ca fiind singura posibilitate de a cuprinde specificul fenomenelor. Dincolo de mitul modern legat de perioada în discuție - care o consideră obscurantistă și decadentă, influențând implicit și perspectiva asupra imaginarului medieval -, Walter anunță o lectură structurată după legea unei memorii colective atent controlate. El caută în textele istorice și de filosofie doar imaginile sau motivele mitologice ce alcătuiesc un limbaj mito-poetic, considerat mai interesant decât ideologicul sau simbolicul (la care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
urmele lui Durand, putem identifica în textul medieval și încadrări specifice, precum o "geografie istoricizată sau un timp geografic" (Walter, "L'Imaginaire médiéval". Thomas 53-54). Interesante sunt de asemenea observațiile asupra mitului (în cadrul mito-dologiei propuse de Walter), care organizează câmpul imaginarului medieval. Numele proprii ce vin din tradiție, spre exemplu, sunt trecute din imaginarul activ cotidian înspre legendă (orală sau scrisă), sunt deformate sau chiar adaptate la limbile locale; ele devin jaloane în traseul istoric al comunității, fiind susținute de memoria
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
geografie istoricizată sau un timp geografic" (Walter, "L'Imaginaire médiéval". Thomas 53-54). Interesante sunt de asemenea observațiile asupra mitului (în cadrul mito-dologiei propuse de Walter), care organizează câmpul imaginarului medieval. Numele proprii ce vin din tradiție, spre exemplu, sunt trecute din imaginarul activ cotidian înspre legendă (orală sau scrisă), sunt deformate sau chiar adaptate la limbile locale; ele devin jaloane în traseul istoric al comunității, fiind susținute de memoria arhetipală. Se impune aici a fi discutată diferența dintre miturile moștenite și cele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cum ar fi renașterea ulterioară sau Reforma) este tradus efortul de depășire a dualității imagine-model (în termeni medievali: creator-creatură), dar și "eșecul" acestui efort, ce duce tot către raportarea imaginii la o "realitate", transcendentă sau imanentă. Pasul următor duce către imaginarul european al secolelor XVI-XVII (discutat de Claude-Gilbert Dubois), în care transformările acestuia sunt puse pe seama ritmului faptelor; ele intervin ca un motor principal în proiectarea reprezentărilor în mentalul colectiv ("Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 72). Imaginarul renascentist
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
către imaginarul european al secolelor XVI-XVII (discutat de Claude-Gilbert Dubois), în care transformările acestuia sunt puse pe seama ritmului faptelor; ele intervin ca un motor principal în proiectarea reprezentărilor în mentalul colectiv ("Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 72). Imaginarul renascentist, "fototropic", conferă miturilor pe care le dezvoltă câteva noi aspecte, esențiale pentru schimbarea radicală din orizontul mentalităților și al proiecțiilor creative. Structurile mitice novatoare reies din temele inaugurate de civilizația perioadei (în mod particular în cultura italiană): varietas - denumind
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de aur" a armoniei naturale renascentiste. Noua viziune este sceptică și dubitativă în legătură cu identitatea - contradictorie, conflictuală, melancolică și halucinatorie. Temele literare predominante sunt legate de iluzie, de inconstanță și de miraj, ce contribuie, prin estetismul exagerat, la artificializarea imaginii. În imaginar, fracturile psihismului colectiv și individual se reflectă precum războaiele civile ale vremii în istoria materială. Sentimentul tragic al existenței bulversează complet ordinea anterioară, regulile și echilibrul sistemului imaginarului, care acum se (auto)dizlocă și devine foarte dramatic, teatral (Dubois, "Les
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de miraj, ce contribuie, prin estetismul exagerat, la artificializarea imaginii. În imaginar, fracturile psihismului colectiv și individual se reflectă precum războaiele civile ale vremii în istoria materială. Sentimentul tragic al existenței bulversează complet ordinea anterioară, regulile și echilibrul sistemului imaginarului, care acum se (auto)dizlocă și devine foarte dramatic, teatral (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 74). Ultima mișcare de idei la care trimitem, pe urmele lui Dubois, dat fiind că și ea a marcat istoria imaginarului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]