113,729 matches
-
ierarhi ai Bisericii Ortodoxe care nu consideră că biserică ai cărei slujitori sînt are nevoie de titulatura națională pentru a-și face misiunea. Reprezentanții partidelor din coaliția guvernamentală sînt, din nou, divizați. Țărăniștii nu accepta ideea atît din motive de imagine internațională cît și pentru a nu-i scăpa de sub control pe greco-catolicii care l-ar putea urma pe Victor Ciorbea dacă guvernul ar urma varianta dorită de patriarh. Se pare ca PNȚCD-ul face acest joc și pentru a-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]
-
după masă. În anumite orașe ale Orientului, se pare, si astazi instituțiile, bănci, magazine, școli, se închid între aceste ore, totul ațipește, orice suflare devine simplu sforăit, ritmic și voluptuos. Totuși, cît de neverosimila și strict literară este o asemenea imagine! Ce lux inaccesibil pare, ce păcat de moarte, într-o lume grăbita, nervoasă, insomniaca, alertă pînă la ultima vlaga de dinaintea finalei epuizări, să dormi în plină zi! Pe de altă parte, știm prea bine că Oblomov e un nefericit, că
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
nu e el oare o garanție că vom însemna o excepție în mulțimea cea multă, banală, inconștiență și pasivă?". În fond, firele tuturor acestor texte converg spre un autoportret. "Spovedania" febrila, mereu reluată, retușata și completată, a romancierului, tinde la imaginea unui personaj, exprimat la persoana întîi, printr-un monolog, care, asumîndu-și confruntarea antitetica cu juna Georgetta, visează o expresie obiectivă. "Scandalul", "oroarea", "monstruozitatea" puse în joc aparțin unei tipologii luciferice. Afectînd debarasarea de literatură, Cezar Petrescu nu contenește a face
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
monden - "Cum se pitrece la noi" - al tînărului Edgar Bostandaki din High-life, pasajul în franceză ("Un journal chic") din Tema și variațiuni, aluziile la cronicarul real cu pseudonimul (din L'Indăpendance roumaine) din alte mici articole risipite prin periodice oferă imaginea unui stil al mondenității de acum un secol: prețios, elegant, artificial, eufemistic, măgulitor. an condițiile în care cel putin obiectul ("lumea bună") și publicul (cititor al magazinelor) s-au cam schimbat, ceea ce apare acum în reviste, în rubrici sau pagini
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
etc. și fiecare gest, explicând cum se conturează complex un personaj, Mariana Nicolesco a fost în acest concert-spectacol nu numai interpreta (Donna Elvira), partenera atentă, ci și regizor inspirat, reușind să adune o distribuție de debutanți în majoritate într-o imagine perfect coerentă, cu putere de sugestie infinit mai pregnanta decât multe spectacole cu recuzita bogată și regie elaborată pretențios; și mai ales dându-le șansă de a avea acces la o școală înaltă de stil mozartian, de expresie scenica în
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
apă dulce // /.../ și broscuțe, somnoroase / stau sub mese. Nu-i destul că / trec metrouri, intră-n case / printre rafturi mi se culcă // somnoroși,si peștișorii / fac sub scaune, pe mese / ghidușii locomotorii // cît și pentru ce să-mi pese?") sau imagini teribile, angoasante, întoarse imediat în derizoriu prin glose autoironice și rîme neașteptate ("... ascund în mine un prunc putred și pun pe lume / în cele din urmă puțin pămînt / nașterea lui înseamnă numai pe buze puțin noroi. // nu sună mișto? / nu
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
compuse neglijent. Că un fiu de bani gata care aruncă bancnote în dreapta și în stânga, poeta își cheltuiește uneori talentul improvizând diverse texte ușoare și imperfecte, agreabile în felul lor, dar nesemnificative. Ele cuprind personificări naive, exclamații de un sentimentalism școlaresc, imagini pur ornamentale etc., care îi divulgă... vârstă. Iată, ca exemplu, poemul S-a întâmplat: "S-a întâmplat într-o zi/ Să ningă cu soare;/ Furnicile să se transforme în fluturi,/ Codrii/ Să se lase cuprinși de gânduri.// S-a întâmplat
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
suferință transfigurata, p. 6)? Nu cumva autorul unui asemenea articolaș e un năimit al vrășmașilor seculari ai ortodoxiei străbune etc.?... Ipoteticul și bănuitorul meu interlocutor poate fi liniștit: sînt ortodox convins, am un bun duhovnic și nu atentez deloc la imaginea ortodoxiei amendînd insuficientă pregătire filologica dobîndită de cursanții unor facultăți teologice. Dacă n-ar fi fost atît de multe și de grave greșelile de limbă din această carte, aș fi fost tentat să le trec sub tăcere (în definitiv, cu
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
că multe clădiri vechi, neconsolidate, sunt sedii de teatre, au la parter restaurante sau magazine. Teatrul Nottara se află într-un bloc care poate cădea la cutremur, dar autoritățile au mutat ”bulina” la cealaltă scară, ca să nu se sperie spectatorii. Imagini ca acelea surprinse a doua zi după marele cutremur din 1977, pe care vi le prezentăm mai jos, vor putea fi înregistrate în București dacă nu se demarează un program susținut de consolidări. Potrivit unei hărți din 1999, în centrul
Vezi cum va arăta centrul Capitalei după un cutremur ca în 1977, dacă nu se fac consolidări () [Corola-journal/Journalistic/24749_a_26074]
-
de beton armat, aflată pe strada Austrului, construită înainte de război, demolată după cutremur. Stâlpii de beton armat au fost fracturați în timpul cutremurului. Clădiri noi, construite înainte de cutremur, după război. Prima imagina reprezintă zidăria de umplutură avariată. În a 2-a imagine apar pereți de beton armat fracturați. Blocul Carlton, cea mai înaltă clădire de beton armat din Capitală, în 1940, prabușită în urma cutremurului din același an, făcând peste 130 de victime. După dezastru s-a trecut la consolidare, însă potrivit deciziei
Vezi cum va arăta centrul Capitalei după un cutremur ca în 1977, dacă nu se fac consolidări () [Corola-journal/Journalistic/24749_a_26074]
-
cazul de față chiar și Boc are dreptul să spună asta. Problema nu este că omul a băut puțin, problema este că într-un astfel de moment, în plin scandal legat de receensământ, el apare la Tv și creeează o imagine deplorabilă. Adevărul ne spune că în curând și România riscă să ajungă la fel de rău ca Grecia, dacă va trebui să îi ținem în spate. Românii vor suporta indirect costurile pentru salvarea Greciei - creșterea ratelor, acces limitat la credite și inflație
De ce recensământul e puţin "pişcat" () [Corola-journal/Journalistic/24759_a_26084]
-
Andrei Moisoiu (Google) Primele imagini cu fotbalistul Gabi Tamaș, care pe 31 mai 2013 a fost ridicat de poliție după ce a distrus ușa unei scări de bloc, făcând scandal la sediul poliției au fost publicate de presă. Pe 31 mai 2013, Gabi Tamaș a fost
PRIMELE IMAGINI cu Gabi Tamaș, făcând scandal la poliție - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/24774_a_26099]
-
-și șteargă mâinile de sânge) și iese din scenă. Actul al III-lea este cel mai frumos realizat din întregul spectacol. Un ciobănaș copil în picioarele goale traversează cu un buchet de flori scenă, cântându- si aria. Este superbă această imagine de puritate care conferă, într-adevăr, o atmosferă specială. Țoșca vine cu permisul în mână fericită, se așază la pământ într-un extaz de bucurie a unei dorințe de libertate. Este un moment frumos și artistic. Nu am înțeles de ce
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
Imagine de coșmar pe străzile din orașul Uricani, unde mai mulți maidanezi zăceau, marți, fără suflare pe străzi și în unele scări de bloc. Unii dintre ei erau în agonie și își trăiau ultimele clipe, informează Mesagerul Hunedorean. Localnicii s-au
Masacrul câinilor de la Uricani se transformă în război politic () [Corola-journal/Journalistic/24799_a_26124]
-
eticii profesionale. Dintre subiecții supuși unei forme de hărțuire morală, 52,94% au răspuns pozitiv, durata acestei violențe fiind cuprinsă între câteva luni și mai mulți ani. Efectele identificate, prin studiul intreprins (tabel nr. 2), sunt legate de demnitatea persoanei, imaginea acesteiaîn cadrul grupului, nivelul de recunoaștere profesională, calitatea legăturilor de apartenență la grup și nivel afectivitate față de instituție și față de munca prestată. În ceea ce privește gradul de afectare personală, răspunsurile au fost cuprinse între 47,50% (de loc și foarte puțin) și
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
calitate slabă a prestațiilor profesionale; implicare insuficientă activități comune, de interes pentru instituție; deteriorarea comunicării (în sens descendent și în sens ascendent) și neangajarea în găsirea soluțiilor benefice pentru instituție și personalul ei; scăderea loialității față de instituție și domeniu; deteriorarea imaginii instituției, a reputației personalului și a calității vieții acestuia; părăsirea instituției / sistemului educațional.
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
public de rang prezidențial, care și-a asumat, chipurile, rolul de bilanț al epocii, în spatele căruia se aflau și foști propagandiști comuniști, deveniți apologeți ai capitalismului. Dar documentul, ca și o mulțime de contribuții publicistice individuale, ce oferă românilor? O imagine cât de cât veridică a aproape o jumătate de secol de experiment social, practicat după model sovietic, întâi sub cizma dominatorului, apoi în opoziție cu acesta, dar sub amenințarea sa neîncetată? Lasă aceste lucrări viitorimii portretul adevărat al fragmentului de
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
am spune), și care nu plătiseră o datorie valutară externă pentru a fi nevoite să strângă cureaua, au împărtășit soarta noastră. Prăbușirea comunismului nu a fost determinată până la urmă de vreun specific național, de vreun coeficient special de erori, de imaginea mai carismatică sau antipatică a liderilor, ci efectiv de contradicția antagonică fundamentală dintre cele două sisteme aflate în concurență, de dezechilibrul ivit la un moment dat în înfruntarea (pe viață și pe moarte) dintre capitalism și socialism, în favoarea primului. Cine
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
n-a mai surprins la noi improvizațiile staliniste ale raporturilor societate - om, colectivitate - individ. Acele experimente nu mai existau decât în amintirea vârstnicilor, a celor ce și-au trăit tinerețea sub semnul „roboților de fier“. În memoria tuturor dăinuie acum imaginea unei școli românești temeinice, avansate, de înaltă ținută pedagogică și științifică. Un dezagreabil defect al regimului instaurat în România după război de URSS a fost infatuarea apologetică, pretenția de a fi apreciat nu numai pentru lucruri bune, ci și pentru
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
existență asigurate, muncind și trăind în țara lor, asigurau României o ținută de civilizație în incontestabilă ascensiune. Toate aveau frumusețea lor intrinsecă, în stare să le susțină chiar în competiții. Ambalajul de staniol, cu sclipiri artificiale, le scădea însă în imagine. Și dacă acumulările materiale își puteau etala singure valoarea, anumite valențe sociale ținând de statistică - standardele de viață, nivelul de cultură, factura morală ș.a.m.d. - suportau greu reclama bombastică. Apologia unei cauze, unui sistem, unei formațiuni sociale aflate în
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
analiză cognitivă a sarcinilor; • exersarea și asimilarea operațiilor de prelucrare primară a informațiilor, la nivel senzorio-perceptive, de formare a schemelor perceptive, de aplicare a analizei, de utilizare a diferitelor modele în identificarea și analiza obiectelor, informațiilor; • formarea corectă, conștientă, a imaginilor mentale, ca organizări ale diferitelor reprezentri, câștigate anterior, prin cunoaștere simplă, diversificarea modurilor și operațiilor de reprezentare, de sistematizare cognitivă, ca imagistică mentală; • stăpânirea și utilizarea conștientă, adecvată, a procesării cunoștințelor în memorie, a caracteristicilor și instrumentelor sistemelor mnezice, a
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
cereințele viitoare ale educației, dar și privind propria formare prin perspectiva capacităților și posibilităților personale. Alegerea temei de cercetare a plecat de la premisa că o cunoaștere a unor aspecte ce țin de particularitățile personale ale studentului ne poate furniza o imagine asupra modului de abordare a studenților în activitățile formative viitoare. Materiale și metode Pornind de la premisa că formarea profesională trebuie să urmărească îmbunătățirea caracteristicilor personalității umane am plecat în realizarea prezentului studiu de la ipoteza conform căreia cunoașterea reacției predominant rațională
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
Ipoteza de lucru În realizarea studiului am plecat de la următoarea ipoteză de lucru: O analiză comparativă riguroasă a obiectivelor generale ale activității de educație fizică, la nivelul ciclului gimnazial, între țări membre ale Uniunii Europene, ar conduce la formarea unei imagini mult mai clare referitoare la idealurile spre care specialiștii domeniului vor trebui să-și îndrepte atenția. Metodele de cercetare Principala metodă de cercetare folosită a fost metoda documentării, respectiv a studierii publicațiilor existente, fără a avea pretenția că le-am
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
gimnazial, elevii trec de la preadolescență la adolescență și cunosc transformările corporale, fizice și sociale importante. Educația fizică are datoria de a ajuta toți elevii la însușirea noilor repere asupra sinelui, asupra altora, asupra mediului, noilor posibilități motorii pentru constituirea unei imagini pozitive. Elevii confruntați cu bogăția și diversitatea câmpului cultural sunt conduși spre câștiguri de eficiență, prin utilizarea potențialului în identificarea problemelor și stabilirea răspunsurilor. Paralel cu înțelegerea și integrarea progresivă a regulilor, ei învață să se angajeze într-un demers
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
inocente și nuduri pasionale, de pretexte mitologice, de nuduri timide și nuduri scene biblice, de alegorii. Au îndrăznețe... De la nașterea pătruns și în pictura imaculată a Afroditei lui religioasă, nuditatea Botticelli la nudurile senzuale Nud este denumit genul de reprezentând imaginea pictate de Titian și Giorgione, pictură care reprezintă un purității. la nudul total al lui Tintoreto și corp uman gol. De cele mai cel robust al lui Rubens, la cel multe ori este un omagiu În pictura laică, nudul familial
Nudul Omagiul frumuseţii feminine. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/87_a_82]