6,119 matches
-
Ezechil, 2002, pp. 8-9 etc.), comunicarea interpersonală este guvernată de o serie de principii 8 teoretizate în literatura de specialitate și respectate, explicit sau implicit, intuitiv, în relaționarea interumană. De exemplu, principiul alternanței implică, atât pentru locutor, cât și pentru interlocutor, intrarea într-o disciplină a comunicării, într-un joc al asumării, recunoașterii, negocierii de roluri (în condițiile în care se vorbește despre "modul consensual sau conflictual" al realizării alternanței Rovența-Frumușani, 2005, p. 48). De asemenea, principiul cooperării presupune, în comunicarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pp. 172-173; Rovența-Frumușani, 2005, p. 37; Lohisse, 2002, pp. 179-180. Acestora li se pot adăuga principiul politeții (Brown & Levinson, 1987) implicând, în cadrul politeții pozitive și al celei negative, strategii specifice de evitare a amenințărilor la adresa feței pozitive/negative a locutorului/interlocutorului (strategii pe care le vom exemplifica în următoarele secțiuni ale cărții) și principiul ritualizării, ce poate fi explicat prin apelul la teoria lui Goffman (apud Bayon & Mignot, 2000, p. 268), care diferențiază ritualurile "de acces" (marcă a apropierii sau a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
apelul la teoria lui Goffman (apud Bayon & Mignot, 2000, p. 268), care diferențiază ritualurile "de acces" (marcă a apropierii sau a distanțării, de exemplu, prin salut) de ritualurile "de confirmare" (a imaginii de sine și a manierei de raportare la interlocutor de exemplu, prin folosirea unui apelativ care individualizează funcția sau profesia interlocutorului: "Domnule Decan", "Domnule profesor"), de cele "de reparare" (actualizate atunci când relația de comunicare riscă să devină tensionată, conflictuală vezi, de exemplu, scuzele sau formule de tipul "nu te
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
diferențiază ritualurile "de acces" (marcă a apropierii sau a distanțării, de exemplu, prin salut) de ritualurile "de confirmare" (a imaginii de sine și a manierei de raportare la interlocutor de exemplu, prin folosirea unui apelativ care individualizează funcția sau profesia interlocutorului: "Domnule Decan", "Domnule profesor"), de cele "de reparare" (actualizate atunci când relația de comunicare riscă să devină tensionată, conflictuală vezi, de exemplu, scuzele sau formule de tipul "nu te supăra, dar.../ sper să nu te superi dacă-ți spun că..."), respectiv
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nu te superi dacă-ți spun că..."), respectiv de ritualurile "cotidiene" (concretizare a normei sociale actualizate în comunicarea interpersonală de exemplu, maniera adulților cunoscuți de a se saluta, salutul copil adult, gestul de deschidere a ușii pentru a intra primul interlocutorul dintr-o anumită situație de comunicare etc.). Interesante, în acest joc al ritualurilor comunicative, sunt și elementele de specificitate pe care le aduc situații de comunicare contextualizate diferit; vezi, de exemplu, anumite perechi de replici 9 subsumate, în comunicarea interpersonală
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
disting, de altfel, pentru comunicarea interpersonală, funcții 11 precum: funcția Eu; funcția Voi; funcția Noi; funcția Ce anume; funcția Adică, funcția Imagini (Commarmond & Exiga, 2003, pp. 83-85), în condițiile în care locutorul actualizează, prin actul comunicativ, informații despre sine, despre interlocutor(i), despre sine și interlocutor(i), despre o anumită temă, sau explică, potențează prin imagini o anumită idee etc. (c) Variabile ale procesului comunicării interpersonale Comunicarea interpersonală implică o relație de coroborare între o multitudine de variabile, de unde și caracterul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interpersonală, funcții 11 precum: funcția Eu; funcția Voi; funcția Noi; funcția Ce anume; funcția Adică, funcția Imagini (Commarmond & Exiga, 2003, pp. 83-85), în condițiile în care locutorul actualizează, prin actul comunicativ, informații despre sine, despre interlocutor(i), despre sine și interlocutor(i), despre o anumită temă, sau explică, potențează prin imagini o anumită idee etc. (c) Variabile ale procesului comunicării interpersonale Comunicarea interpersonală implică o relație de coroborare între o multitudine de variabile, de unde și caracterul particular, unic, al fiecărui act
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care pot fi raportate atât la schema generală a procesului comunicării, cât și la diferitele tipuri de context implicate de derularea acestui proces. Se disting, astfel, variabile la nivel personal (în planul subiecților implicați într-o situație de comunicare: locutor, interlocutor/i), interpersonal/ relațional, cotextual (comunicativ propriu-zis pe coordonatele verbală, nonverbală și paraverbală), referențial, acțional, contextual circumstanțial, social, politic, cultural, instituțional, funcțional etc. (c1) Variabilele de ordin personal ale unei situații de comunicare interpersonală reflectă ipostaza locutorială și pe cea (a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și paraverbal într-o anumită manieră (vezi ticurile verbale "știi?" sau nonverbale "mijirea" ochilor, anumite caracteristici ale comunicării la nivel paraverbal un anumit tip de tuse, pauze, ritm al vorbirii, intensitate a vocii, particularități intonaționale etc.). Pe de altă parte, interlocutorul intră, de asemenea, într-o situație de comunicare interpersonală cu particularități de același ordin, cărora li se adaugă asumarea unui anumit tip de rol de ascultător, maniera specifică de raportare la mesaj și la locutor 14 (inclusiv la nivel de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
raportare la mesaj și la locutor 14 (inclusiv la nivel de receptare/percepție), un anumit orizont de așteptare etc. (c2) Variabilele de ordin interpersonal/relațional implică actualizarea, într-o situație de comunicare interpersonală, a unui anumit tip de relație locutor interlocutor, atât pe linia caracteristicilor de ordin personal/profesional (vezi, de exemplu, cum se nuanțează actul comunicativ într-o relație de tipul mamă fiu, mamă fiică, frate soră mult mai mică; frate soră mult mai mare; profesor elev, profesor părinte, profesor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicativ într-o relație de tipul mamă fiu, mamă fiică, frate soră mult mai mică; frate soră mult mai mare; profesor elev, profesor părinte, profesor director al instituției, coleg coleg etc.), cât și pe cea a rolurilor propriu-zise de locutor/ interlocutor (vezi exemple de relații de tipul: locutor dominator interlocutor supus, locutor dominator interlocutor revoltat, locutor umil interlocutor dominator etc.). (c3) Variabilele de ordin cotextual trimit către sfera comportamentului comunicativ 15 propriu-zis manifestat (verbal, nonverbal, paraverbal) într-o anumită situație de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fiică, frate soră mult mai mică; frate soră mult mai mare; profesor elev, profesor părinte, profesor director al instituției, coleg coleg etc.), cât și pe cea a rolurilor propriu-zise de locutor/ interlocutor (vezi exemple de relații de tipul: locutor dominator interlocutor supus, locutor dominator interlocutor revoltat, locutor umil interlocutor dominator etc.). (c3) Variabilele de ordin cotextual trimit către sfera comportamentului comunicativ 15 propriu-zis manifestat (verbal, nonverbal, paraverbal) într-o anumită situație de comunicare (în relație și cu ceea ce am prezentat supra
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mai mică; frate soră mult mai mare; profesor elev, profesor părinte, profesor director al instituției, coleg coleg etc.), cât și pe cea a rolurilor propriu-zise de locutor/ interlocutor (vezi exemple de relații de tipul: locutor dominator interlocutor supus, locutor dominator interlocutor revoltat, locutor umil interlocutor dominator etc.). (c3) Variabilele de ordin cotextual trimit către sfera comportamentului comunicativ 15 propriu-zis manifestat (verbal, nonverbal, paraverbal) într-o anumită situație de comunicare (în relație și cu ceea ce am prezentat supra în planul principiilor, finalităților
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mult mai mare; profesor elev, profesor părinte, profesor director al instituției, coleg coleg etc.), cât și pe cea a rolurilor propriu-zise de locutor/ interlocutor (vezi exemple de relații de tipul: locutor dominator interlocutor supus, locutor dominator interlocutor revoltat, locutor umil interlocutor dominator etc.). (c3) Variabilele de ordin cotextual trimit către sfera comportamentului comunicativ 15 propriu-zis manifestat (verbal, nonverbal, paraverbal) într-o anumită situație de comunicare (în relație și cu ceea ce am prezentat supra în planul principiilor, finalităților și al funcțiilor comunicării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
planul principiilor, finalităților și al funcțiilor comunicării interpersonale). Relevante sunt, în acest sens: comportamentul comunicativ euristic centrat pe perechea întrebare/răspuns; comportamentul ranforsant/de întărire ca "răspuns valorizant pozitiv sau negativ al vorbitorului la o acțiune; verbală sau nonverbală a interlocutorului"; comportamentul de susținere concretizat în "semnale pe care vorbitorul le trimite ascultătorului în legătură cu modul în care îl percepe, îl acceptă, îl susține, oferindu-i sprijin informațional, relațional și emoțional"; comportamentul reflexiv încurajând continuarea conversației, inducând o schimbare în ea sau
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acțiuni etc. (c6) Variabilele de ordin contextual circumstanțial locul, momentul etc. în care se realizează un act comunicativ implică alegeri în planul canalului de transmitere a mesajului (de exemplu, dacă sunt lângă bibliotecă, pot să și arăt o anumită carte interlocutorului, nu doar să o prezint verbal; dacă este o oră târzie, aleg să nu transmit foarte multe informații noi interlocutorului etc.), în planul relaționării cu interlocutorul (relaționare din perspectiva distanței fizice locutor interlocutor; dacă este aglomerat în lift, nu se
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în planul canalului de transmitere a mesajului (de exemplu, dacă sunt lângă bibliotecă, pot să și arăt o anumită carte interlocutorului, nu doar să o prezint verbal; dacă este o oră târzie, aleg să nu transmit foarte multe informații noi interlocutorului etc.), în planul relaționării cu interlocutorul (relaționare din perspectiva distanței fizice locutor interlocutor; dacă este aglomerat în lift, nu se mai respectă distanța socială și comunicarea interpersonală se înscrie pe alte coordonate decât într-o situație care nu ar presupune
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mesajului (de exemplu, dacă sunt lângă bibliotecă, pot să și arăt o anumită carte interlocutorului, nu doar să o prezint verbal; dacă este o oră târzie, aleg să nu transmit foarte multe informații noi interlocutorului etc.), în planul relaționării cu interlocutorul (relaționare din perspectiva distanței fizice locutor interlocutor; dacă este aglomerat în lift, nu se mai respectă distanța socială și comunicarea interpersonală se înscrie pe alte coordonate decât într-o situație care nu ar presupune astfel de condiții fizice), chiar în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pot să și arăt o anumită carte interlocutorului, nu doar să o prezint verbal; dacă este o oră târzie, aleg să nu transmit foarte multe informații noi interlocutorului etc.), în planul relaționării cu interlocutorul (relaționare din perspectiva distanței fizice locutor interlocutor; dacă este aglomerat în lift, nu se mai respectă distanța socială și comunicarea interpersonală se înscrie pe alte coordonate decât într-o situație care nu ar presupune astfel de condiții fizice), chiar în planul construirii mesajului, care trebuie să fie
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc.: "Excelența Voastră", "Prea Sfințite" etc., plasarea mesajului într-o anumită paradigmă/ideologie, temele de discuție cu sau fără referire la probleme "sensibile" de ordin social, politic, religios etc.; de exemplu, "Mai bine nu discutăm politică...", spune locutorul atunci când reacția interlocutorului este mai vehementă decât și-ar fi dorit). (c8) Variabilele de ordin instituțional sunt relevante, în contextul lucrării de față, cu precădere prin prisma particularizărilor pe care le implică, în general, comunicarea didactică/educațională. Pentru comunicarea interpersonală, contextul instituțional devine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin rolurile pe care și le asumă la un moment dat subiecții actului comunicativ (de exemplu, locutorul poate vorbi în calitatea sa de director al unei instituții, în numele acesteia, deși intrase în situația de comunicare respectivă doar în calitate de coleg al interlocutorilor săi) și prin regulile pe care subordonarea față de o instituție le poate implica (de exemplu, comunicarea între militari, între preoți etc., uneori chiar în familiile acestora de exemplu, folosirea, de către soție, a apelativului "părinte" la adresa soțului preot). (c9) Variabilele de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
telefonic, prin SMS, pe Messenger, prin e-mail, pe Facebook, printr-o prezentare Power Point etc.). (d) Stiluri de comunicare Comportamentului comunicativ invocat supra i se subsumează, în teoria și în realitatea comunicațională interpersonală, anumite stiluri de comunicare proprii locutorului, respectiv interlocutorului grupate pe categorii (în funcție de perspectiva considerată dominantă de un cercetător sau altul): * stil directiv vs. egalitarist vs. structurativ 18 vs. dinamic vs. de abandon vs. de evitare (Jamț, Ștefănescu & Samson, 2006, p. 37 ș.u.); * stil direct vs. indirect, elaborat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Schulz von Thun, apud Watzke-Otte, 2009, p. 17); * stil direct vs. analitic vs. sociabil vs. expresiv (Erickson, 2009, p. 91); * cu accent pe ipostaza interlocutorială (a receptorului/ascultătorului, mai ales în cazul în care un locutor se adresează mai multor interlocutori, fiecare cu stilul său): stil ostil în mod activ vs. ostil vs. neutru vs. indecis vs. neinformat vs. susținător vs. susținător activ (Nothstine, 1998, pp. 20-21). După cum se observă și din seriile opozitive de mai sus, același stil de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicative), interesant este jocul relaționării; un exercițiu util de (auto)analiză a manifestărilor diferitelor stiluri de comunicare în interacțiune poate fi cel de rememorare sau de anticipare a formelor verbale/nonverbale/paraverbale de concretizare a acestora în dinamica relaționării locutor interlocutor vezi, de exemplu, Tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1. Interacțiunea/"jocul" stilurilor de comunicare Locutor 1 stil de comunicare Comportament comunicativ Interlocutor (locutor 2) stil de comunicare Comportament comunicativ Stil egalitarist Este mai înțelept să ne raportăm la ambele puncte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de rememorare sau de anticipare a formelor verbale/nonverbale/paraverbale de concretizare a acestora în dinamica relaționării locutor interlocutor vezi, de exemplu, Tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1. Interacțiunea/"jocul" stilurilor de comunicare Locutor 1 stil de comunicare Comportament comunicativ Interlocutor (locutor 2) stil de comunicare Comportament comunicativ Stil egalitarist Este mai înțelept să ne raportăm la ambele puncte de vedere. Stil ostil [interlocutorul citește un articol pe laptop-ul pe care îl are în față, ignorând ceea ce spune locutorul] Stil
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]