4,995 matches
-
Această economie non-comercială unică este sprijinită financiar de donatori (cunoscuți ca Obolul Sfântului Petru), catolici din întreaga lume, din vânzarea timbrelor poștale și a suvenirurilor, taxe de intrare în muzee și vânzarea publicațiilor. Veniturile și standardele de viață pentru muncitorii laici sunt comparabili cu - sau într-un fel mai bune decât - cei care lucrează în alte părți ale Romei. Vaticanul folosește euro ca monedă de la 1 ianuarie 2002. Acesta are propria bancă, Banca Vatican. Aproape toți cetățenii Vaticanului locuiesc înăuntrul zidurilor
Vatican () [Corola-website/Science/296845_a_298174]
-
propria bancă, Banca Vatican. Aproape toți cetățenii Vaticanului locuiesc înăuntrul zidurilor vaticane. Cetățenia este acordată în principal clerului, inclusiv înalților demnitari, preoți, călugărite, precum și faimoasei Gărzi elvețiene, forță militară pe bază de voluntariat. Mai sunt aproape trei mii de muncitori laici care alcătuiesc majoritatea forței de lucru, dar aceștia rezidează în afara Vaticanului. Limba oficială este limba latină, "lingua franca" a Imperiului Roman, care a rămas în uzul Bisericii Catolice. Italiana și - cu o mai mică amploare - alte limbi sunt folosite în
Vatican () [Corola-website/Science/296845_a_298174]
-
și le oferă statut diplomatic în țările în care sunt acreditați. La sfârșitul anului 2003, 552 de persoane dețineau cetățenie vaticană din care 61 de cardinali, 346 alți clerici, 101 membri ai Gărzii pontificale elvețiene și 44 de alte persoane laice. Aproape toate aceste persoane dețin dublă cetățenie, păstrându-o și pe cea a propriilor țări cât timp se află în serviciul Vaticanului. Majoritatea italienilor angajați la Vatican nu dețin cetățenie vaticană. Oferind o identitate teritorială pentru Sfântul Scaun, statul Vatican
Vatican () [Corola-website/Science/296845_a_298174]
-
manifestat un interes pregnant pentru iudaism, deși au respectat formal riturile și sărbătorile. Având de ales între ortodoxismul iudaic izolaționist și iluminismul Haskala, care încuraja integrarea în societatea europeană, ei par să fi optat mai degrabă pentru ultimul. Această atitudine laică i-a îndepărtat oarecum de restul comunității evreiești din Praga. Inabilitatea părinților de a-l ancora pe Kafka într-un sistem cultural sau etnic a sfârșit prin a-i da tânărului scriitor un sentiment de marginalizare și dezrădăcinare. Părinții lui
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
din Albă Iulia. Episcopiile erau împărțite în arhidiaconate. Bisericile săsești erau grupate în decanate. Doar catolicii plăteau dijma bisericească, fiind strânsă de preot, care trebuia să o împartă cu arhidiaconii, episcopul și cu dijmutorii papali. Episcopul avea atribuții juridice asupra laicilor în probleme de morală și de moștenire și dădea sentința finală, însă aprobată de voievod.
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Germanii au fost cei mai entuziasmați la începerea războiului, desi s-au desfășurat și proteste anti-razboi. Bisericile protestante aveau un rol important, având un discurs mai nuanțat despre inamicii catolici. Dar și catolicii germani criticau Franța pentru că era un stat laic și anticlerical. Biserică Catolică Franceză și-a construit un discurs anti-protestant. Apare opoziția dintre cultură germano-austriaca și civilizația anglo-franceză. Germania se considera diferită prin militarismul ei față de raționalismul francez sau materialismul britanic. În discursul public portretiza lupta dintre eroul german
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
diferite dezbateri poetice ("jeux-partis") în stilul truverilor, motete și rondeluri polifonice, în stilul polifoniei liturgice timpurii și o piesă de teatru cu cântece, "Jeu de Robin et Marion" (cca. 1282-83), considerată cea mai veche piesă de teatru franceză, în stil laic, interpretată pe muzică. De altfel, Adam a fost membru în "Confrerie des jongleurs et bourgeois d`Arras". 1. Biografie Adam mai era cunoscut și ca "Adam de la Arras" sau "Cocoșatul de la Arras", nume care sugerează faptul că Adam își are
Adam de la Halle () [Corola-website/Science/298319_a_299648]
-
creație a sa. Piesele sale de teatru, de mici dimensiuni, sunt acompaniate de muzică, a cărei transcriere în notația modernă apare în ediția Coussemaker. "Jeu de Robin et Marion" este considerată cea mai veche piesă de teatru franceză, cu subiect laic, interpretată pe muzică. Firul povestirii, care spune cum Marion a rezistat împotriva ispitei cavalerului, rămânând fidelă ciobanului Robert, are la bază un vechi cântec, numit "Robin m`aime, Robin m`a". Lucrarea este construită din dialoguri care aduc refrene variate
Adam de la Halle () [Corola-website/Science/298319_a_299648]
-
Book of the Duchesse"", 1369), o elegie concepută în cadrul unei viziuni alegorice cu prilejul morții lui Blanche, soția lui John of Gaunt. Opera literară a lui Chaucer din anii 1372-1385 este strâns legată de însușirea concepției umaniste și a culturii laice cu ocazia călătoriilor sale în Italia. În "Parlamentul păsărilor" (""The Parlament of Foules"", 1377-1382), scris cu prilejul nunții unor persoane de la curtea regală, Chaucer se folosește de cadrul formal al visului, al alegoriei și al temei tradiționale pentru literatura de
Geoffrey Chaucer () [Corola-website/Science/298321_a_299650]
-
nordice a peninsulei: aceasta era zona cea mai citadină și secularizată a Europei în epocă. În această arie puternic urbanizată, clerul creștin era mai puțin probabil să domine guvernul și educația, până și bisericile fiind construite și administrate aici de laici. Spitalele și organizațiile caritative care țineau de biserică fuseseră reorganizate și centralizate sub control guvernamental. În contrast cu Europa nordică, unde educația avea menirea de a pregăti preoți pentru biserici, în orașele Italiei educația era mult mai probabil să fie supravegheată de
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
feri de frig, aceștia având și ei un pod plin cu manuscrise aflate în toate gradele de descompunere, iar relatarea împrejurărilor în care von Tischendorf găsește "codex Sinaiticus" (anume în coșul pregătit cu material de ars în sobă) e binecunoscută. Laicii iubitori de literatură care au donat continuu colecții personale de cărți, în ciuda notoriului dezinteres al călugărilor pentru literatura nereligioasă, știau că în timpuri de război mânăstirile sunt unul dintre puținele locuri protejate. Sistemul de drept din societatea modernă își are
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
-lea și al IX-lea. Renașterea carolingiană reprezintă evoluția culturală cu implicații politice, economice și sociale din primele secole ale evului mediu. Aceasta a luat naștere prin regenerarea esenței formelor culturale din antichitatea timpurie și prin funcționarea unor centre culturale laice și religioase, care au permis crearea condițiilor necesare pentru înviorarea culturii. Între anii 794 (moment în care Carol cel Mare începe construcția palatului de la Aachen) și 877 (anul morții lui Carol Pleșuvul) se poate remarca faptul că atât Carol cel
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
a funcției sale religioase și nu numai, deoarece se poate sesiza cum oamenii Bisericii au devenit cei mai buni colaboratori ai regelui în conducerea treburilor publice. Paginile capitularului despre cultivarea studiilor literare ("capitulare de litteris colendis") ne arată că și laicii erau îndemnați să nu neglijeze studiul literelor, căci numai așa vor reuși să cunoască mai ușor și mai exact misterele Sfintei Scripturi. De asemenea capitularul îl evidențiază și pe Theodulf, episcopul de Orléans, cel care i-a îndemnat pe clericii
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
strânse raporturi cu oficiile și cu spectacolele liturgice au fost puse mai de mult în lumină, după cum tipul de "platium" romano-bizantin avea să fie copiat în reședințele epocii lui Carol cel Mare de la Aachen și Ingelheim. Asemenea monumente eclesiastice și laice, ctitorii imperiale și ale unor demnitari erau împodobite cu piese de artă concepute și ele după moda antică-"ad iustar antiquorum operum", spre a relua expresia cronicarului vremii Eginhard,-sau înrâurite de modele ale Răsăritului bizantin și islamic cu care
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
treptat în două grupuri: presbiterienii și independenții. Primii, grupând elemente mai conservatoare, se pronunțau pentru păstrarea unității organizatorice a Bisericii Anglicane, după principii calvine; conducerea parohiilor și fostelor episcopate urma să fie atribuită unor consilii mixte, compuse din pastori și laici, numite presbiterium (de la grecescul presbyteros care înseamnă "mai bătrân"). Independenții se manifestau împotriva oricărei forme de organizări a bisericii, singurul element de organizare recunoscut era comunitatea locală, care nu depindea de nici un organ superior. Numeroasele războaie au adus Anglia într-
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
limbei germane constă în faptul tradițiilor ce s-au păstrat în această regiune din timpul dominației Austro-Ungare. Viața religioasă în Ungaria se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase, libertatea gândirii și a opiniilor. Chiar dacă nu se definește explicit ca stat laic, Ungaria nu are nicio religie națională; totuși în constituția țării se pot găsi referiri la tradițiile creștine ale statului. Respectând principiul de secularitate, autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase. După recensământul din anul 2011 reiese
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
complet în limba maghiară, "Halotti beszéd és könyörgés" (Discurs funebru și rugăciune), iar în secolul al XIV-lea, prima operă literară, poemul "Ómagyar Mária-siralom" (Tânguirile Fecioarei Maria în maghiara veche). În secolul al XVI-lea, limba se dezvoltă datorită literaturii laice, dar mai ales primelor tipărituri în maghiară, traduceri ale textelor biblice de către catolici și de către protestanți. În același secol apar și primele lucrări lingvistice referitoare la limba maghiară. În perioada dintre secolul al XVI-lea și secolul al XVIII-lea
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
mai veche limbă slavă scrisă, bulgara este diferită de alte limbi din acest grup prin anumite particularități gramaticale, cum ar fi lipsa cazurilor substantivului și a infinitivului verbelor, precum și prin articolul hotarât sufixat. Bulgaria se consideră oficial a fi stat laic. Constituția garantează libertatea religioasă, dar desemnează creștinismul ortodox ca religie „tradițională”. Majoritatea populației (76%) se identifică drept ortodocși. Biserica Ortodoxă Bulgară este autocefală din 927, și are 12 episcopii cu 2.000 de preoți. Alte organizații religioase sunt musulmanii (10
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
fost unul dintre principalele motive ale independenței Belgiei și a avut un rol important în istoria țării. Instituția regală continuă să aibă în continuare o reputație de puternic catolică. Cu toate acestea statul este un stat secular cu o constituție laică ce prevede libertatea de religie. Cultele recunoscute oficial sunt subvenționate de stat, acestea fiind, în ordinea subvențiilor acordate: catolicismul, islamul, protestantismul, iudaismul, ortodoxismul și anglicanismul. În 2007 budismul a efectuat primii pași spre recunoașterea oficială. În ciuda diviziunilor politice și lingvistice
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
est este Marea Caspică. Pe litoralul Mării Caspice se află capitala Baku. Poporul azer face parte din familia națiunilor turcice. Majoritatea populației este de religie musulmană. Azerbaidjanul, o națiune în care majoritatea populației este formată din musulmani, este o republică laică și unitară. Azerbaidjan a fost prima încercare reușită de a stabili o republică democratică și seculară în lumea musulmană. Azerbaidjanul este unul dintre membrii fondatori ai GUAM, precum și ai "Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice", iar în septembrie 1993 a aderat
Azerbaidjan () [Corola-website/Science/298073_a_299402]
-
conducătorului ei, Atropat, s-a transformat mai târziu în Azerbaidjan. Anume în Atropatena a început procesul de formare a națiunii azere. În secolele III-V pe teritoriul Azerbaidjanului s-a răspândit creștinismul. Odată cu apariția în Transcaucazia a bisericilor creștine, viața laică și spirituală a căpătat un nou impuls de dezvoltare. La începutul secolului al V-lea a fost alcătuit alfabetul alban, care a impulsionat dezvoltarea învățământului. Multe monumente unice culturale ale literaturii și arhitecturii s-au păstrat până în zilele noastre. La
Azerbaidjan () [Corola-website/Science/298073_a_299402]
-
1925-1979), îndeosebi după Al II-lea Război Mondial, este urmărită modernizarea structurilor economice, sociale și politice, precum și europenizarea instituțiilor, apelându-se la resursele oferite de exploatarea zăcămintelor de țiței care transformaseră Iranul într-unul din marii producători mondiali. Mișcările antiguvernamentale laice, dar îndeosebi religioase, generalizate, în 1978, în majoritatea provinciilor, au ca urmare părăsirea, la 16 ianuarie 1979, a țării de către șahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1941-1971), aliat fidel al S.U.A. și preluarea puterii de către Consiliul Revoluționar Islamic, în frunte cu
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
Creația cea mai importantă în limba ladino este cartea cu caracter enciclopedic "Me'am lo'ez" "מעם לועז"- (titlul în ebraică - însemnând aproximativ "De la alții adunate") a rabinului Yakov Kuli (Yaakov Kuli) din Istanbul, conținând povestiri - midrașim - și comentarii. Literatura laică în ladino a cuprins în principal romanse, balade populare transmise oral. De la finele secolului al 19-lea a început să se traducă în ladino și literatură străină, mai ales franceză. De asemenea s-au scris cărți în domeniul istoriei și
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
al culturii. În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desăvârșit și bun administrator al avuțiilor țării, instaurând o epocă de prosperitate și de pace. Domnul a inițiat o amplă activitate de construcții religioase și laice, îmbinând armonios în arhitectură, pictură murală și sculptură tradiția autohtonă, stilul neo-bizantin și ideile novatoare ale renascentismului italian într-un nou stil caracteristic, numit "stilul brâncovenesc". Denumirea de stil brâncovenesc, sau de artă brâncovenească, este folosită în istoriografia română de
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
1400, în Alpi, în Boemia, Franța și Burgundia flamandă debutează delicatul și elegantul stil curtenesc al goticului. Subiectul predominant era Madona, curbată în formă de S și în veșminte largi. Pe lângă obișnuitele lucrări religioase, erau împodobite tot mai multe manuscrise laice, activitate realizată nu numai în mănăstiri, ci și în ateliere orășenești. Frații Limburg au ilustrat o carte de rugăciune pentru Ducele de Berry. Miniaturile din lucrarea Tres Riches Heures du Duc de Berry denotă plăcerea de a povesti, încântarea de
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]