4,823 matches
-
Studii Aprofundate (Calcul Paralel și Distribuit). Între 1995 și 1998, această secție a avut și o filieră în limba franceză, la care au predat profesori francezi de la universitățile Paris Sud-Orsay, USTL Lille și Sorbona. Din 2001 funcționează un Masterat în Lingvistică Computațională. FII oferă studii post-universitare (cu durata de 2 ani), prima promoție absolvind în 2000. Din toamna anului 2002 a început să funcționeze Secția de Învățământ la Distanță. FII asigură cadrul pentru perfecționarea continuă a profesorilor de informatică din învățământul
Facultatea de Informatică Iași () [Corola-website/Science/317053_a_318382]
-
cunoștințelor în modele de noduri de interconectate și arcuri. Implementarea computațională a rețelelor semantice a avut loc mai întâi pentru inteligența artificială și pentru traduceri automate, însă versiunile anterioare au fost utilizatate pe o perioadă îndelungată în filozofie, psihologie și lingvistică. Ce este comun pentru toate rețelele semnatice este reprezentarea grafică declarativă, care poate fi utilizată fie pentru reprezentarea cunoștințelor sau pentru suportul sistemelor automate. Unele vesiuni sunt foarte informale, dar alte versiuni sunt definite în mod oficial sisteme de logică
Rețea semantică () [Corola-website/Science/317206_a_318535]
-
În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs. În cazul cel mai simplu, situația de comunicare este definită de relația dintre un vorbitor (persoana I singular), un destinatar al enunțului său
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
În lingvistică, termenul „topică” are două accepțiuni. Pe de o parte este o ramură a sintaxei sau a stilisticii care se ocupă cu studiul ordinii cuvintelor în sintagme, a sintagmelor și a părților de propoziție în propoziții, și a propozițiilor în fraze
Topică () [Corola-website/Science/317846_a_319175]
-
regulat la Radio Europa Liberă și BBC, participând cu eseurile sale la emisiuni literare. Brainin a dezvoltat metod pedagogică 'Dezvoltare a inteligenței muzicale'. Această metodă este concepută pentru a preda copiilor și se bazează pe ideile de semiotică, teoria informațiilor, lingvistică structurală, psihologia dezvoltării a lui (Jean Piaget, Lev Vîgotski) și, de asemenea, folosește idei practice de dezvoltare a urechii muzicale (solfegiu absolut și relativ (John Curwen, Agnes Hundoegger, Zoltan Kodály, Carl Orff, Richard Münnich, dirijor eston Heino Kaljuste, solfegiu ritmic
Valeri Brainin () [Corola-website/Science/318057_a_319386]
-
Studii primare, gimnaziale și medii în satul natal. Licențiat al Universității de Stat din Chișinău, Facultatea de Istorie și Filologie, specializarea Limba și literatura română (« moldovenească », în uzul impus de regimul sovietic) (1962). Studii postuniversitare de doctorat la Leningrad, specializarea « Lingvistica matematică, structurală și aplicată » (1964-1967). A fost participant activ la mișcarea de eliberare națională a românilor basarabeni din 1985-1989. Secretar al Comisiei Interdepartamentale pentru problemele limbii materne de pe lângă fostul Prezidiu al Sovietului Suprem al RSSM (1997-1999), supranumită « Comisie de salvare
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
se autoexileze în Țara-mamă. Timp de 13 ani, până la pensionare (2007), a activat ca expert la Direcția Relații Internaționale din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului din București. Autor și coautor a 10 manuale pentru învățământul preuniversitar și universitar (“Introducere în lingvistică” (în colab.), ed. I, 1980, ed. II, Chișinău, 1987 ; “Lingvistică generală” (în colab.), Chișinău, 1985, Limba română literară contemporană - 1973-1987), a peste 250 de articole, studii științifice și metodice (« Fonetică și fonologie.Triplul aspect al sunetului articulat » (în colab.), Chișinău
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
2007), a activat ca expert la Direcția Relații Internaționale din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului din București. Autor și coautor a 10 manuale pentru învățământul preuniversitar și universitar (“Introducere în lingvistică” (în colab.), ed. I, 1980, ed. II, Chișinău, 1987 ; “Lingvistică generală” (în colab.), Chișinău, 1985, Limba română literară contemporană - 1973-1987), a peste 250 de articole, studii științifice și metodice (« Fonetică și fonologie.Triplul aspect al sunetului articulat » (în colab.), Chișinău, 1976 ; « Probleme dificile de analiză gramaticală », Chișinău, 1978 ; « Școală a
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
Termenul abreviere este utilizat în limbajul curent al limbii române și în terminologia lingvisticii cu accepția generică de prescurtare a unui cuvânt sau grupă de cuvinte. Cele trei tipuri de abrevieri cunoscute sunt: trunchierea, sigla și acronimul. Trunchierea este explicată prin influența unor împrumuturi din limba franceză. Exemple de trunchieri: "disco"←discotecă, "porno"←pornografie
Abrevierile în limba română () [Corola-website/Science/319625_a_320954]
-
într-o familie de evrei, Munk, din partea tatălui, din Oradea, în Transilvania, pe atunci parte a Imperiului habsburgic. Din copilărie a fost atras de studiul limbilor și în anii de liceu a învățat limba turcă. A urmat apoi studii de lingvistică la Universitatea din Budapesta, in cadrul cărora a cercetat, între altele, graiurile ceangăilor. Pentru această cercetare a fost premiat cu premiul Sámuel al Academiei de Științe a Ungariei. În scopul plecării în călătorii de studiu în locurile populate de popoare
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
într-o nouă călătorie de studiu în Rusia. Vreme de un an , până în aprilie 1889 a parcurs regiunea locuită de populația "vogulă" sau mansi. Materialul cules cu acest prilej a fost publicat în patru volume (1600 pagini) în publicațiile de lingvistică ale Academiei ungare de științe. Munkácsi a analizat în ele șase dialecte ale limbii mansi. Munkacsi a cercetat de asemenea și sursele iraniene și caucaziene ale unor cuvinte din lexicul maghiar. In anul 1915, în zilele primului război mondial el
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
Când a împlinit vârsta de 70 de ani, în anul 1930 Academia a editat un volum în cinstea sa. În anul 2005 s-a înființat, în amintirea sa, un premiu care îi poartă numele, din partea Academiei, pentru cercetari în domeniul lingvisticii,
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
are misiunea de a oferi cercetării franceze în științele umane și sociale o vizibilitate la nivel național și internațional. a găzduit primii cercetători în septembrie 2008. Printre aceștia se număra și o româncă: Ioana Chițoran, Associate Professor în cadrul Programului de Lingvistică și Științe Cognitive al Dartmouth College din Statele Unite . Ea a petrecut 5 luni la Collegium de Lyon, în 2009, pentru a lucra pe tema "dinamicii grupurilor consonantice în două limbi caucaziene". 10 cercetători au fost fellows ai Collegium de Lyon
Collegium de Lyon () [Corola-website/Science/319097_a_320426]
-
1 martie 1819 - d. 7 august 1905) a fost un filolog, cercetător al foneticii psihologice și autor a numeroase lucrări în domeniile și al elocuțiunii. a fost tatăl lui Alexander Graham Bell. Născut la Edinburgh în Scoția, Bell a studiat lingvistica și fonetica, devenind principalul asistent al tatălui său, Alexander Bell, o autoritate în domeniul foneticii și vorbirii defectuoase. Între 1843 și 1865 a ținut cursuri de elocință la University of Edinburgh, iar între 1865 și 1870 la University of London
Alexander Melville Bell () [Corola-website/Science/315725_a_317054]
-
Lingvistica computațională este un domeniu interdisciplinar care se ocupă de modelarea statistică sau bazată pe reguli a limbajelor naturale, dintr-un punct de vedere legat de calculatoare. Modelarea aceasta poate avea ca obiect orice domeniu lingvistic. Prin tradiție, cei care se
Lingvistică computațională () [Corola-website/Science/315135_a_316464]
-
un domeniu interdisciplinar care se ocupă de modelarea statistică sau bazată pe reguli a limbajelor naturale, dintr-un punct de vedere legat de calculatoare. Modelarea aceasta poate avea ca obiect orice domeniu lingvistic. Prin tradiție, cei care se ocupă cu lingvistica computațională sunt cercetătorii științifici în domeniul informaticii, specializați în aplicarea computerelor la prelucrarea automată a limbajelor naturale. Acești specialiști trebuie de obicei să coopereze și cu lingviști, experți în limbi precum și cu informaticieni și programatori de aplicație. Sunt necesare și
Lingvistică computațională () [Corola-website/Science/315135_a_316464]
-
naturale. Acești specialiști trebuie de obicei să coopereze și cu lingviști, experți în limbi precum și cu informaticieni și programatori de aplicație. Sunt necesare și contacte cu experți în Inteligența Artificială ("AI"), matematicieni, psihologi cognitivi, psiho-lingviști, antropologi, neurologi și mulți alții. Lingvistica computațională aparține de largul domeniu al inteligenței artificiale. A luat naștere prin anii 1950 în SUA cu ocazia primelor încercări de a traduce automat (cu ajutorul calculatoarelor) texte din limbi străine, în special din l. rusă în l. engleză. Cele mai
Lingvistică computațională () [Corola-website/Science/315135_a_316464]
-
viteze de lucru superioare față de traducerile obișnuite (manuale). Totuși cercetătorii s-au lovit curând de complexitatea structurilor limbilor naturale, iar traducerile lor automate ("mecanice", computerizate) au lăsat mult de dorit din punctul de vedere al calității și acurateței traducerilor. Termenul "lingvistică computațională" a apărut prin anii 1960, când a luat naștere domeniul inteligenței artificiale. De data asta era vorba de încercări de a extrage automat " semnificația" unui text, bazată pe diverse formalisme, cu scopul creerii unor algoritme și programe de prelucrare
Lingvistică computațională () [Corola-website/Science/315135_a_316464]
-
urmărit să demonstreze întâietatea românilor în zona cercetată (din zona populată de huțuli, până în Silezia și Moravia), combătând astfel cu argumente convingătoare teoriile maghiare. Preocupările sale pentru dialectologie demonstrează că lingvistului bucovinean nu-i erau străine curentele de idei ale lingvisticii europene. Pe urmele lui Jules Gilliéron, el colaborează la "Atlasul lingvistic român", făcând anchete dialectale. Autorul recenziei subliniază importanța pe care o are pentru români "Atlasul lingvistic al Poloniei subcarpatice", nu neapărat din punctul de vedere al dialectologiei slave. Regiunea
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
lungă, infinitivul poate fi și substantiv, reprezentând numele acțiunii respective. Deși există verbe care nu acceptă infinitivul lung substantivizat, acestea sunt mai degrabă excepții rare. În forma scurtă, ca substantiv, infinitivul este precedat întotdeauna de morfemul "a". Fie prin derivare (lingvistică) postverbală, fie prin conversiune (în prezent există o dezbatere teoretică între lingviști), infinitivul lung trece în categoria lexico-gramaticală a substantivelor, având forme de caz, putându-se articula și putând fi determinat de adjectiv. Totuși, conform unor cercetări, infinitivul lung nominal
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
Hermann Günther Grassmann (n. 15 aprilie 1809 la Szczecin - d. 26 septembrie 1877 tot la Szczecin) a fost un savant german care a activat în variate domenii: lingvistică, matematică, fizică, publicistică. A fost un adevărat umanist al epocii sale. A fost al treilea copil din cei doisprezece ai lui Justus Günter Grassmann, care era profesor de matematică la gimnaziul din Szczecin. Grassmann nu a fost un elev prea
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]
-
matematică la gimnaziul din Szczecin. Grassmann nu a fost un elev prea strălucit până în 1827, când a fost admis la universitate cu o notă mare. La Universitatea din Berlin a studiat teologia. În același timp a frecventat și cursuri de lingvistică, filozofie și literatură și se pare, dar nu este sigur, că și cursuri de matematică și fizică. În toamna lui 1830 a început la Berlin studiile și în aceste două domenii. La examenul din anul următor nu a obținut un
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]
-
dezvoltat teoria ecuațiilor cu derivate parțiale. Printre matematicienii români care au continuat cercetările sale se numără: Gheorghe Galbură (cu lucrarea "Forme diferențiale pe varietatea lui Grassmann cuaternionică", apărută în 1956) și Kostake Teleman (1958). Grassman s-a ocupat și de lingvistica istorică, realizând studii de gramatică germană, culegând cântece populare și învățând sanscrita. A efectuat o traducere a colecției indiene antice Rig Veda, care și astăzi este recunoscută. A enunțat o lege de transformare fonetică în cadrul limbilor indo-europene, care ulterior se
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]
-
Ludovic au revenit la supunerea față de Plantageneți, regrupându-se în jurul fiului lui Ioan, Henric al III-lea al Angliei, astfel că Ludovic a fost obligat să se retragă din Anglia. În secolele următoare, Londra va renunța la influența culturală și lingvistică franceză care s-a manifestat încă din vremea cuceririi normande. Orașul va avea o importanță aparte în dezvoltarea limbii engleze moderne. În timpul răscolei țăranilor conduși de Wat Tyler din anul 1831 Londra a fost invadată de rebeli. Un grup de
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
În lingvistică, omonimia se referă la un grup de cuvinte care au aceeași ortografie și pronunție, dar au sensuri diferite. Starea unor cuvinte de a fi identice sau cvasi-identice în aspect și pronunție se numește "omonimie", iar cuvintele din această categorie se
Omonimie () [Corola-website/Science/317519_a_318848]