4,945 matches
-
a Rusiei comuniste, el s-a salvat totuși și a rămas în mare parte neatins de rău. Mă rog pentru învierea lui. În toată această încercare prin care am trecut, m-au sprijinit și mi-au stat alături români, evrei, maghiari, țigani, armeni, sârbi, albanezi, turci, și mă opresc aici cu enumerarea. Cu toții și-au dovedit calitatea umană profundă și au depășit particularismul și problemele mărunte și s-au manifestat ca adevărați oameni universali. Nu doar europeni, ci universali. În fața lor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
au primit zilnic corn și lapte. Utilitatea acestui suport este neîndoielnică, afectând pozitiv o mare parte a copiilor școlari. Tabelul 12. „Pentru copilul dvs., cornul cu lapte...” (%)* Quintile de venit Etnia Mediul Total Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Rom Român Maghiar Urban Rural Este absolut necesar, dvs. neavând ce să-i dați la pachet 38,6 7,4 4,3 3,8 0,0 60,0 12,7 9,1 9,2 19,9 14,9 Îi prinde bine în zilele
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
se poate vorbi despre diversitate culturală și lingvistică stabilă sau în schimbare? Răspunsul este afirmativ dacă avem în vedere că în România trăiesc astăzi, pe lângă români, dar împreună cu ei: albanezi, armeni, bulgari, cehi, croați, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni slavi, maghiari, polonezi, ruși lipoveni, sârbi, slovaci, tătari, turci, țigani, ucrainieni și alte minorități. Rămâne de văzut care va fi politica guvernelor viitoare, cum va fi gestionată o astfel de bogăție naturală și cum vor putea profita urmașii de aceasta în sensul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ar fi staulul, atestă continuitatea românilor pe acest teritoriu (Bucur, 1977a). Istoria locală este ulterior marcată de migrațiile intense din epoca prefeudală (avari, huni, goți, gepizi) și ulterior pecenegi, în secolele X-XII (Madgearu, 2005). Secolul dintre retragerea romană și pătrunderea maghiarilor este un secol întunecat și datorită faptului că în această perioadă, populația autohtonă a înregistrat un regres în dezvoltarea ei. Explicația constă în faptul că popoarele nomade aveau un nivel de civilizație inferior daco-romanilor băștinași și un mod de producție
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Miercurea, drenată de râul Secaș, afluent al Sebeșului. Culmile dealurilor din zonă nu depășesc 550 m. Satul este de tip adunat (îngrămădit). Figura 1.4 Intrarea în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la adjectivul maghiar ludas, însemnând "bogat în gâște, locul unde sunt gâște (sălbatice) (Iordan, 1963: 518). Ludoșul face parte din zona etnografică Ocna-Miercurea. Unii autori afirmă că este îndreptățit ca zona dintre Mureș și Târnave (la
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sebeșului. Culmile dealurilor din zonă nu depășesc 550 m. Satul este de tip adunat (îngrămădit). Figura 1.4 Intrarea în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la adjectivul maghiar ludas, însemnând "bogat în gâște, locul unde sunt gâște (sălbatice) (Iordan, 1963: 518). Ludoșul face parte din zona etnografică Ocna-Miercurea. Unii autori afirmă că este îndreptățit ca zona dintre Mureș și Târnave (la nord și nord-vest), valea Visei (la est
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o statistică întocmită de episcopul Inocențiu Micu-Klein arată că în Ludoș erau 140 de familii; în 1750, o altă statistică apreciază că Ludoșul are 800 de români. În 1900, Ludoșul (împreună cu Gusu) avea 2007 locuitori, din care 1985 români, 10 maghiari și 12 sași. Între 1900 și 1930 populația este în creștere, ajungând până la 2335, iar între 1930 și 1977 este în scădere, ajungând la 896 (Muntean, 1993). În 1910, densitatea populației în zona Ludoșului era de 60-80 locuitori/km2, pentru ca
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
educație redus 14,7 Asociate cu izolarea Sate periferice, depărtate de oraș și de drumuri europene 13,7 Cu minorități religioase Cu pondere de minorități religioase mai mare decât pe total mediu rural 29,2 Minoritar-etnice Cu pondere mare de maghiari 7,0 Moderne Cu stoc sporit de educație 18,8 De imigrare Cu pondere mare de imigranți veniți din alte localități ale țării 16,6 Sursa: Voicu și Voicu, 2006. Încercând să identific criterii în plus pentru compararea celor două
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
universitare sunt semnificativ înclinați să opteze pentru acest răspuns), 13,1% și-ar sfătui copilul să continue cu școala profesională (subiecții cu gimnaziu și cei de etnie maghiară), iar 7,8% și-ar sfătui copilul să înceapă să muncească (rromii, maghiarii și cei fără școală). Tabel 3.2: Profilul sociodemografic al celor ce își exprimă acordul/dezacordul cu următoarele afirmații O mamă care lucrează poate fi la fel de grijulie față de copii săi ca și una care nu lucrează Un copil preșcolar probabil
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Cei că-sătoriți * Românii * Dobrogea Dezacord * studii primare * Peste 65 de ani * Transilvania, Banat, București * Văduvi, separați * Maghiari * Venit scăzut * Liceu * Transilvania * Crișana-Maramu-reș * Căsătoriți * Venit mediu și ridicat * 26-33 de ani * Dobrogea * Necăsătorit * Liceu * 26-33 de ani * Venit ridicat * Crișana-Maramu-reș * Necăsătoriți * Maghiarii * Bărbații * Crișana-Maramu-reș * București * Maghiarii * Venit mediu * 42-49 de ani * București * Venit mediu Sursa datelor: prelucrare după EVS 1999 * Notă: Media fiecărui item (surprinsă numai pe rural), variază între 1 și 4, 1 însemnând "În foarte mare măsură", iar 4 "În
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Dezacord * studii primare * Peste 65 de ani * Transilvania, Banat, București * Văduvi, separați * Maghiari * Venit scăzut * Liceu * Transilvania * Crișana-Maramu-reș * Căsătoriți * Venit mediu și ridicat * 26-33 de ani * Dobrogea * Necăsătorit * Liceu * 26-33 de ani * Venit ridicat * Crișana-Maramu-reș * Necăsătoriți * Maghiarii * Bărbații * Crișana-Maramu-reș * București * Maghiarii * Venit mediu * 42-49 de ani * București * Venit mediu Sursa datelor: prelucrare după EVS 1999 * Notă: Media fiecărui item (surprinsă numai pe rural), variază între 1 și 4, 1 însemnând "În foarte mare măsură", iar 4 "În foarte mică măsură". Cifrele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnică și rasială (mai jos sunt trecute doar aspectele între care Anova a relevat diferențe semnificative): * Toleranța crește odată cu venitul și nivelul de educație * Cei din mediul urban sunt mai toleranți decât cei din rural * Românii sunt mai intoleranți decât maghiarii * Cele mai tolerante regiuni sunt Dobrogea, Crișana-Maramureș, Transilvania (probabil nu întâmplător, aici amestecul etnic fiind foarte pronunțat) și ariile culturale Constanța-Tulcea, Brașov-Sibiu și Cluj-Mureș. * Cele mai intolerante regiuni sunt Moldova, Muntenia și Oltenia (vezi graficul 3.3) Tabel 3.3
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
zone la imperii care au impus un anumit model occidental de conviețuire comunitară, și o anumită mentalitate a locuitorilor în legătură cu necesitatea participării pentru buna funcționare a comunității. De asemenea, aceste zone se caracterizează prin numărul mare de etnici germani și maghiari, care au impus în rural un anumit model comunitar. Faptul că în Transilvania regăsim cele mai multe sate necooperativizate reprezintă o altă parte de explicație, aici nefiind pervertit sensul asocierii pentru promovarea intereselor comunitare. Ilfovul, ca zonă puternic marcată de apropierea Bucureștiului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sate, coexistă doar două etnii, românii și rromii. Cum se percep aceștia unii pe alții, cât respect au unii față de alții? Din date, se remarcă intoleranța etnică crescută a celor din Ludoș, care declară că nu au respect deloc pentru maghiari, rromi, evrei. Dacă problema respectului pentru maghiari se pune mai mult teoretic în virtutea faptului că în cele două comunități nu sunt etnici maghiari -, relația cu rromii din sat este o problemă cu implicații cotidiene. Interviurile dezvăluie faptul că țiganii din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rromii. Cum se percep aceștia unii pe alții, cât respect au unii față de alții? Din date, se remarcă intoleranța etnică crescută a celor din Ludoș, care declară că nu au respect deloc pentru maghiari, rromi, evrei. Dacă problema respectului pentru maghiari se pune mai mult teoretic în virtutea faptului că în cele două comunități nu sunt etnici maghiari -, relația cu rromii din sat este o problemă cu implicații cotidiene. Interviurile dezvăluie faptul că țiganii din Ludoș sunt pe de o parte românizați
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se remarcă intoleranța etnică crescută a celor din Ludoș, care declară că nu au respect deloc pentru maghiari, rromi, evrei. Dacă problema respectului pentru maghiari se pune mai mult teoretic în virtutea faptului că în cele două comunități nu sunt etnici maghiari -, relația cu rromii din sat este o problemă cu implicații cotidiene. Interviurile dezvăluie faptul că țiganii din Ludoș sunt pe de o parte românizați, aceștia fiind integrați perfect în comunitate, iar ei nu-și mai asumă etnia lor, afirmând că
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
apa curge la vale. Cum dracu' or putut, nu știu... Ca aia fac toate nebuniile acolo sus!" (O.I, consilier, 35 de ani, Tălmăcel) Tabel 5.10 Respectul românilor și rromilor intervievați pentru alte etnii Pentru.. Cât respect au... Români Maghiari Germani Rromi Evrei Românii Deloc (2,6) Foarte mult (2,4) Foarte puțin (3,6) Puțin (5,4) Mult (4,1) Foarte puțin (5,3) Rromii Foarte mult (3,2) Puțin (5,0) Foarte mult (4,1) Deloc (2,8
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
face să fiu mândru * Românii (în general și cei din Transilvania) * Femeile * Subiecții peste 65 de ani * Cei cu studii primare * Cei ce nu lucrează (dintre aceștia mai ales casnicele și pensionarii) * Cei ce lucrează în sectorul de stat non-profit * Maghiarii * Bărbații * Cei cu vârste între 18-33 de ani * Cei cu studii superioare * Cei cu venit între două și trei milioane ...mă face să simt rușine * Maghiarii * Bărbații * Cei cu vârsta între 26-33 de ani * Cei ce lucrează în administrație * Cei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aceștia mai ales casnicele și pensionarii) * Cei ce lucrează în sectorul de stat non-profit * Maghiarii * Bărbații * Cei cu vârste între 18-33 de ani * Cei cu studii superioare * Cei cu venit între două și trei milioane ...mă face să simt rușine * Maghiarii * Bărbații * Cei cu vârsta între 26-33 de ani * Cei ce lucrează în administrație * Cei ce lucrează în sectorul privat * Românii * Cei cu vârsta peste 65 de ani * Cei din sectorul bugetar și privat ...îmi face viața mai grea * Maghiarii * Bărbații
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rușine * Maghiarii * Bărbații * Cei cu vârsta între 26-33 de ani * Cei ce lucrează în administrație * Cei ce lucrează în sectorul privat * Românii * Cei cu vârsta peste 65 de ani * Cei din sectorul bugetar și privat ...îmi face viața mai grea * Maghiarii * Bărbații * Cei fără nici o ocupație * Cei cu un venit de peste trei milioane * Românii * Pensionarii Sursă: Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: categoriile din tabel sunt rezultate prin calculul unor coeficienți de corelație și a valorii reziduale ajustate. În tabel sunt trecute
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
biserică românească 31%; * Să locuiască în România 25%; * Să respecte obiceiurile românești 16%; * Să simtă cultura română ca fiind a lui 16%. Este evident de mai sus, că primează criteriile obiective, urmate de cele afective, religioase, culturale. În eșantionul de maghiari, cel mai important criteriu este cel al limbii materne, urmat de cel afectiv. Cea mai sugestivă imagine a reprezentărilor asupra poporului român în fapt a imaginii ideale și a stereotipurilor -, pe care le construiesc și le dețin diferitele etnii o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnia. Această metodă are avantajul că prezintă grafic asocierea dintre cele două variabile, devenind evident ce imagine au despre români diferitele etnii. Graficul 5.3 arată rezultatele acestei analize. Se observă că românii își atribuie numai calități (inteligenți, primitori, modești), maghiarii le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că sunt religioși, iar rromii atribuie preponderent calități românilor cumsecade, demni de încredere, cinstiți, harnici -, dar și câteva defecte delăsători, egoiști. Printre defecte același studiu enumeră duplicitatea, indisciplina, lenea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
desigur, ca și în cazul românilor, mai degrabă de o imagine ideală pe care o nutrește grupul despre el însuși. Celelalte două etnii în schimb, le atribuie rromilor o trăsături negative: românii consideră că sunt ostili, ipocriți, hoți, delăsători, iar maghiarii îi consideră leneși, murdari și înapoiați. Se poate observa foarte clar, modul în care în cazul auto-percepției avem de-a face cu o reprezentări idealizate despre grup, în timp ce în cazul hetero-percepției avem de-a face cu stereotipuri. Grafic 5.4
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
condiții de toleranță (Sandu, 2004). Există un consens între subiecții celor patru eșantioane asupra clasamentului legat de respectul acordat diverselor etnii. Astfel, și românii și rromii consideră că în România, se bucură de cel mai mult respect românii, apoi germanii, maghiarii, evreii, și pe ultimul loc, cu procente foarte mici ale alegerii rromii. În ce privește relațiile interetnice între români și rromi, ce constituie fațeta atitudinal-comportamentală a identității etnice asumate de cele două categorii, se poate observa din analiza datelor că rromii au
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nivelul Europei, oamenii se identifică în primul rând cu localitatea și apoi cu țara. Variabilele vârstă, etnie, gen, mediu de rezidență influențează sentimentul de mândrie față de faptul de a fi român. Astfel, cei mai în vârstă, românii (și mai puțin maghiarii), femeile și cei din rural sunt mai mândri de faptul că sunt români. Datele arată că în percepția și raportarea la celelalte grupuri etnice (români, rromi, maghiari), regula o fac stereotipurile. Capitolul final, dedicat chestiunilor legate de proprietate (în speță
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]