8,009 matches
-
Măștile "sunt în avangardă împotriva morții", după care se laicizează și devin un sprijin al emoției estetice pure. Tocmai în această trecere de la religios la estetic se situează magia și ritualul sau imitativ și de dublare a lumii: inițial marea mască e o imitație (Biblie) imputrescibila a strămoșului. Abia când imaginația magică își pierde "caracterul ei operațional", se convertește în estetică.", în Gilbert Durând, op. cît., p. 404. 91 " L'EMPEREUR: [...] Je suiș l'éléphant sacré. Grimpe sur mes flancs et
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
o mașină, urmărit de mugetul unui mascul de elefant pe care a încercat să-l fotografieze un pic cam de-aproape. Joaca cu focul este o distracție numai de el știută. Altă dată, la Marrakech, în piața Jamaâ-el-Fna, îl lasă mască pe un îmblânzitor de șerpi, prinzând cu mâna una din cobrele acestuia și răsucind-o în joacă. Spunea că nu riscă defel să fie mușcat. Când te apropii de șarpe, știi dacă se teme, dacă va trece la atac sau
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
originile) îi sunt complet străine omului din Paleoliticul superior. Rușinea e mai degrabă față de sine însuși: își "disprețuia propriul chip", după cum ne spune Bataille. În puținele dăți când se gândea să se reprezinte, își dădea corp de om, dar și mască de animal. Mascat, schițat sau simplificat până la extrem, ca în desenele copiilor ("omul mort" de la Lascaux omul doborât de un bizon este cu siguranță cel mai frumos exemplu în acest sens), chipul uman devine obiectul unui tratament care ne duce
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
din Saba se bălăceau, și ele, în glod. Astăzi, procedeul se numește "baie de nămol"; o femeie care se acoperă cu pământ umed își face o "baie de nămol", o femeie care își pune noroi pe față își face o "mască de argilă". Practicate în centrele de talasoterapie, se spune că băile de nămol (fangoterapie), concentrând principii active, ar avea virtuți terapeutice. Porcul, sau mistrețul, știe el ceva: dacă se rostogolește prin noroi, nu o face, după cum se pretinde, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ca esență a răutății {"Soacra cu trei nurori"), prostul care are noroc {"Dănilă Prepeleac"), leneșul total {"Povestea unui om leneș").Caricatura lumii reale o constituie "Capra cu trei iezi", poveste în care "animalele sunt văzute omenește" ăCălinescu): capra devine "o mască de comedie, simbolizând tipul feminin vorbăreț și văităreț" ăCălinescu), tot așa cum soacra, baba mâncătoare de ouă {"Punguța cu doi bani") sau cea pusă la temelia iadului " Povestea lui Stan Pățitul) stârnesc râsul. În sfârșit, realitatea mai poate stârni enormul hohot de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
lui Procust sub forma " Luând tocul în mână, în fața unui caiet și fiind sinceră cu dumneata însăți, până la confesiune"102. Autenticitatea se confundă însă de multe ori cu vechea dogmă a sincerității în artă. Sinceritatea se poate mima, după cum și "masca" poate fi și absolut sinceră. În acest sens, Camil Petrescu afirmase că inteligența este singura autentică, prostia fiind sinceră. Sinceritatea nu e suficientă, mai trebuie ceva ce se numește talent. De altfel, tot în Patul lui Procust se pune întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Georges Rouault, nu transpare de data aceasta din înfățișarea fizică a personajului. Ernest nu acceptă statutul de om sănătos pentru că aceștia sunt asemenea clovnilor care suportă societatea cu toată ipocrizia ei. Este foarte cunoscută atracția lui Rouault pentru lumea circului. Măștile au un rol foarte important în tablourile pictorului expresionist. Culorile închise, fețele schimonosite au rolul de a accentua luminozitatea sufletului personajelor sale. Este și cazul lui Quitonce. În spațiul acesta al sanatoriului, definit prin thanatos și maladiv, povestea de iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
alta în formă de volum frumos legat 377. Carnavalul organizat în spital este, poate, expresia cea mai clară a ideii conform căreia fiecare își dorește o altă identitate. Libertatea de expresie nu se poate exprima nicăieri mai bine decât aici. Masca oferă ceea ce realitatea nu poate da. Textul literar funcționează după același mecanism pe care Blecher îl folosește pentru a-și explica propria durere. Pentru a-i înțelege adevăratele semnificații trebuie să trecem dincolo de limita îngustă a ceea ce suntem obișniți să
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
camera de spital, în finalul aceluiași roman care devine un craniu imens al unui cal aflat în putrefacție în care naratorul însuși se află în descompunere. Acest fragment pare desprins din unul dintre cele mai sugestive texte ale lui Poe Masca morții roșii. Viziunea blecheriană este asemănătoare cu cea din descrierea celor șapte săli de bal: Și pretutindeni prin cele șapte camere, sumedenie de vise se perindau. Și visele acestea se frământau încoace și-n colo, răsfrângând în ele culoarea încăperilor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
iarăși visele se trezesc la viață și se frământă încoace și încolo, mai vesele ca oricând, răsfrângâdu-se în geamurile multicolore, prin care, de pe trepieduri razele pătrund șuvoi. Dar în camera mea cea mai de la apus dintre toate cele șapte, nici o mască nu mai cuteza acum să intre; întunericul nopții se întețește mereu și prin ferestrele de culoarea sângelui o lumină de un roșu-aprins plutește în încăpere; și negrul îndoliatelor draperii te înspăimântă, iar cel care se încumentă să pună piciorul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
95. 376 http://www.wikiart.org/en/salvador-dali, descărcat la data de 20 iunie 2015. 377 Max, Blecher, op. cit., p. 111. 378 Ibidem, p. 152. 379 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., pp. 25, 26. 380 E. A. Poe, Masca morții roșii și alte povestiri, Schițe, nuvele, povestiri 1831 1842, traduceri de Liviu Cotrău, Diana Cotrău, Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas, Despina Neagoe, Petre Solomon, Maria-Ana Tupan, Ion Vinea, ediție îngrijită, studiu introductiv, note și comentarii de Liviu Cotrău, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Baudelaire, Prefață la Histories extraordinaries de E. A. Poe, Paris, 1856, apud Alexandru Mica, op. cit., p. 15. 386 Vincent Buranelli, Edgar Allan Poe, traducere de Livia Deac, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. 387 Ibidem, pp. 33, 34. 388 E. A. Poe, ,,Masca morții roșii" în Masca morții roșii și alte povestiri, ed. cit, p. 420. 389 Petru Creția, despre E.A. Poe. Infernul terestru, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2003. 390 Petru Creția, op. cit., p. 7. 391 E . A. Poe, Omul mulțimii, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
extraordinaries de E. A. Poe, Paris, 1856, apud Alexandru Mica, op. cit., p. 15. 386 Vincent Buranelli, Edgar Allan Poe, traducere de Livia Deac, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. 387 Ibidem, pp. 33, 34. 388 E. A. Poe, ,,Masca morții roșii" în Masca morții roșii și alte povestiri, ed. cit, p. 420. 389 Petru Creția, despre E.A. Poe. Infernul terestru, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2003. 390 Petru Creția, op. cit., p. 7. 391 E . A. Poe, Omul mulțimii, ed. cit., p. 346. 392
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a ierta, o profundă înțelegere a condiției umane și a limitelor acesteia. Datele acestea de ordin Psihologic și spiritual cîntăresc foarte mult în economia cărții lui Paul Diel. Printre altele, ele au în atenție și problema mitului. 3. Mitologia o mască a vanității culpabile și a conflictului intrapsihic În diferite secțiuni ale acestei cărți, psihologul Diel definește succint mitul. El ar fi o "materie intuitivă aflată la baza tuturor religiilor..."15 sau "o psihologie intimă care se exprimă cu ajutorul unei terminologii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în posibilitățile naturii umane. Foarte mulți oameni au avut parte de o moarte mai dureroasă și au existat fără îndoială unii care nu au dat nici un semn de disperare. Dar fie că acest calm exterior al lor nu era decît masca unui chin extraordinar, a unei mîndrii disprețuitoare și a unei uri nemărginite și fără ieșire, fie că ei se credeau susținuți de admirația unui grup. Ei au dat cu siguranță dovadă de un curaj rar și orice curaj își are
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
persiste în angoasa plină de reticență în fața introspecției, științele vieții vor descoperi că sursa motivantă a tuturor angoaselor pline de reticență este vanitatea, lucru pe care supraconștiința l-a știut preștiințific dintotdeauna, dar nu-l putea exprima decît sub o mască simbolică. Admițînd că științele vieții vor reuși să se elibereze de angoasa în fața adevărului, care le blochează, ele se vor vedea fără îndoială obligate să studieze nu numai evoluția somatică, ci mai ales biogeneza vieții psihice. Și avansînd, din descoperire
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
trădată de atîția lideri intelectuali ai omenirii"9 . Din fericire însă, "idealismul și prevederea nu sunt moarte; ba chiar dimpotrivă, expresia acestor sentimente este forma cea mai respectabilă a discursului asupra societății. Dacă egoismul, se vede, operează adesea sub o mască de preocupare socială, multe angajamente de acest tip sunt în mod sincer generoase"10. Prin previziune, devenirea impregnează prezentul înainte chiar ca ora sa să fi bătut. Ea este cum spunea Heidegger partea divină a naturii noastre." Capacitatea de previziune
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
va dori să apară sub o înfățișare sau alta, ascunzându-se cu astuție în spatele unei măști. E definiția cea mai simplă care se dă personae. Prin Ladima și Fred Vasilescu, autorul își escamotează caracterul violent, lăsând să se întrevadă numai masca sensibilității și lucidității. Eroii sunt rareori cuprinși de accese de furie: la Movila, d-na T. este ofensată de un Fred Vasilescu al cărui grobianism se explică, în bună măsură, prin starea sa etilică, e "un gujat" și ieșirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu mine se târăște. Totuși, / Împărtășesc pe baltă albii lotuși.//" 111 Zoomorfismul evidențiat în texte nu este doar rezultatul onirismului, ci și al personae, dacă ne raportăm, de data aceasta, doar la romanul Patul lui Procust și la una din măștile scriitorului, care este Ladima. Într-o anumită ipostază, persona se dovedește un nucleu arhetipal care intră în relație cu etologia, ramură a biologiei interesată de comportamentul animal și uman determinat genetic. Prin etologie este confirmată existența instinctelor din sfera socială
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
al lui Eminescu din a doua strofă a poeziei Numai poetul. Spre a nu forța nota să admitem că sfârșitul cărții și prăbușirea simbolică a avionului semnifică dispariția simultană a celor două personae. Atât la propriu, cât și la figurat, măștile autorului cad definitiv. Rămâne Camil Petrescu, cel din Epilog II, în dialog cu d-na T.. Aparent, săvârșind această dublă suprimare, el se dovedește consecvent cu sine însuși. Promisese contemporanilor săi că, după împlinirea vârstei de patruzeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
al autorului și, abia în planul imaginarului, al eroilor săi. Opera lui Camil Petrescu stă sub toposul cartezian al lui larvatus prodeo (înaintez mascat) în ideea de a nu-și trăda emotivitatea în fața spectatorilor, actorii își ascund fața după o mască; la fel procedez și eu (filozof, scriitor, politician etc.), înaintez mascat când ies pe scena lumii sau a literaturii. Există situații în care Anima apare puternic constelată. Definiția lui Jung coincide cu structura psihosomatică a scriitorului nostru: "Anima este un
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
d-nei T.: " În craniul meu se mișcă spetezele unei mori de vânt." Două constatări se impun. Printr-un insolit procedeu de glisare arhetipală, Fred se metamorfozează în însăși figura prietenului său de suferință, argument suplimentar că cei doi sunt chiar măștile autorului. Epistola menționată, cu accente de dramatism, dar și de luciditate, ne permite să percepem în Ladima pe individul abulic care, în preajma morții, devine un om cu mintea sănătoasă: nu pe Emilia ar fi trebuit să o venereze în timpul existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pe de altă parte. Regalitatea, cel puțin la sfârșitul feudalismului, rămăsese structurată pe jocul violenței sacralizate.202 Nu acest aspect este avut în vedere, însă, în Hamlet. Eventual, doar prin prisma deznodământului și a piesei în piesă, adică a asumării măștii, se poate detecta un mise en abyme al topos-ului Carnavalului, moment în care libertatea și excesul forțează Adevărul să iasă la lumină.203 Încercând să contureze o schiță a fenomenologiei inteligenței, autorul Doctrinei substanței consideră că Shakespeare, aidoma lui
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
argumente pe această temă în paginile anterioare. Să reamintim doar că prietenii și colegii lui Camil Petrescu au văzut în donquijotism o principală trăsătură a omului pe care l-au cunoscut, o stare intimă, pe care o transferă ficțional și măștii sale romanești care este Ladima. Așadar, ca o explicație complementară a comportamentului exterior al membrului de la "Sburătorul" citind cu nervozitate, megaloman la o primă impresie, se alătură aspectul, mai luminos moral și deatic, al unui idealist și perfecționist justițiar. Câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ca o imagine iconică a "Copacului morții" (Todtenbaum) care își trage seva din apa încremenită. Persona, concept psihologic care l-a preocupat îndelung pe C. G. Jung, poate fi definit, în cel mai simplu mod cu putință, ca fiind o mască sub care se ascunde personalitatea complexă a unui individ. Credem că Fred și Ladima sunt cele două personae prin intermediul cărora scriitorul își exhibă trăsăturile sale multiple și contradictorii. Ladima este avatarul spiritului polemic, al intransigenței, orgoliului și lucidității lui Camil
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]