6,536 matches
-
statura lui. Pe piept, între doi nasturi de alamă încheiați, își fixase panglica neagră a crucii de fier. Din spate părea un copil îmbrăcat ofițerește, așa cum stătea la stânga doamnei Pipersberg, parcă mai voluminoasă ca de obicei, îmbrăcată în rochie de mireasă. În prima noapte a căsniciei, doamna maior Mentz, născută Pipersberg, executase „rondul”, cu întârziere. Ajunsă în camera mea, aprinse lumina electrică și-mi spuse, suspinând că nu am suflet. Că nici odată nu voi fi în stare să înțeleg dorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ale soțului și, apoi, prima senzație mirată de plăcere sexuală. Într-o zi fierbinte, pe o coastă de deal pustie și Împădurită din Corsica, În timp ce cei doi se răcoreau sorbind dintr-un izvor, soțul, Julien, Începu să Își mângâie senzual mireasa, pe Jeanne, care, Într-un moment de neașteptată „inspiration d’amour“, Își umplu gura cu apă rece și se oferi prin gesturi să o treacă În gura lui, „lèvre à lèvre“. Înfăptuirea acestui act stârni Într-atât dorința lui Julien
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
aranjamentele pentru ziua cea mare. Când ziua cea mare sosi, Du Maurier Îi făcu, bineînțeles, față cu eroism - zâmbi tuturor, ținu un discurs plin de vervă și o mustră pe Emma pentru că izbucnise În plâns la plecarea mirelui și a miresei. Dar, În duminica următoare, când Henry se duse În vizită la New Grove House, Îl găsi ca pe un om marcat de o mare suferință. Plecară Împreună la plimbare peste câmp și sfârșiră, ca de obicei, prin a se așeza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
se apucau de treabă. — V-am citit actul patru, zise Compton, scoțând ciorna din buzunarul hainei. — Și sper că sunteți de acord cu el? — E bine scris, dar cam deprimant. — Deprimant? Dar are un final fericit. Eroul se alege cu mireasa. — Abia În ultimele două rânduri. Până acolo, tonalitatea este mohorâtă și aspră, mai mult de tragedie decât de comedie - dar nu uitați că suntem, totuși, Trupa de Comedie Compton. Iar moartea fratelui, a lui Valentin, aruncă o umbră funerară. Dezbătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dea frâu liber sentimentelor, odată cu proaspăta sa independență. Primul act se Încheia cu Devenish informând-o pe dna Peverel, care Îl asculta uimită, că Mary, fiica dnei Domville din prima căsătorie, ar fi fost o soție desăvârșită pentru Guy, „o mireasă dintr-o mie - catolică, frumoasă și bogată“. Henry avea În minte și al doilea act, plasat câteva luni mai târziu acasă la dna Domville, În ajunul nunții lui Guy cu Mary, pe parcursul căruia Guy descoperea că Mary era, În realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
St James, unde ea o va găsi la sosire, mai târziu În după-amiaza aceea. Cu toate că ar fi putut foarte bine să o ducă el Însuși, În drum spre casă, așa cum se spunea că aduce ghinion ca mirele să Își vadă mireasa În rochia albă Înainte ca ea să pătrundă pe ușa bisericii, ar fi fost și pentru el un semn rău să dea ochii cu Teatrul St James, Împodobit cu afișe și pancarte pentru premiera la Guy Domville, Înainte de a sosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și întâmpla, noi, băieții, ne umflam în pene și ne simțeam bărbați când stăteam în poziție de drepți cu pușcociul la picior, când îl prezentam sau îl purtam pe umăr. Posibil chiar să fi luat ad litteram expresia „Arma e mireasa soldatului“. Noi arătam, dacă nu chiar însurați, atunci măcar logodiți cu carabina de 98. Atunci, însă, când scriu în mod repetat și cu obstinație „noi“, pluralului aflat în formație și ușor de cuplat îi stă totuși de-a curmezișul o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o lăsa să cadă. El sau degetele lui acționau într-un mod pasibil de pedeapsă. Oare exista vreun delict mai mare decât ca, din stângăcie sau nesupunându-te ordinului, să lași să cadă în țărâna terenului de instrucție pușcociul, arma, mireasa cu care e logodit soldatul? Cu lopata, unealta propriu-zisă a oricărui om din detașamentul de muncă al Reich-ului, făcea tot ce i se ordona. Reușea să prezinte lopata atât de luminos, încât aceasta stătea în dreptul profilului său nordic ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Ei, da. Imediat ori numai după o scurtă ezitare le-am scris rudelor îndepărtate. Dar, înainte să vină vreun răspuns de la ei, care locuiseră cândva în Danzig-Schidlitz, unul dintre camarazii mei de baracă, originar din Silezia Superioară s-a însurat. Mireasa era localnică și văduvă. Blondina zglobie stă în fața ochilor mei, stridentă, cu capul plin de bigudiuri. Pe urmă o văd în rochia de mireasă din mătase albă de parașută, care a fost procurată în schimbul câtorva saci de câte o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cândva în Danzig-Schidlitz, unul dintre camarazii mei de baracă, originar din Silezia Superioară s-a însurat. Mireasa era localnică și văduvă. Blondina zglobie stă în fața ochilor mei, stridentă, cu capul plin de bigudiuri. Pe urmă o văd în rochia de mireasă din mătase albă de parașută, care a fost procurată în schimbul câtorva saci de câte o sută de kile de sare. Împreună cu un alt ortac - ca și mine, băiat la cuple - a trebuit să fac pe martorul, fiindcă în sat nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Antek cu bâta îl lovește“. S-a chefuit zgomotos, în patru, în bucătăria-sufragerie a văduvei de război. Din Groß Giesen, din satele din jur și din Sarstedt nu veniseră nici rude, nici vecini. Nu numai sora, ci chiar și părinții miresei refuzaseră să se așeze la masă cu ginerele, care, după știința celor din Saxonia Inferioară, era un străin și un coate-goale. Cine venea din străinătate, străin rămânea. Am băut nemăsurat, ca și când s-ar fi cerut potolită și setea invitaților care lipseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu ginerele, care, după știința celor din Saxonia Inferioară, era un străin și un coate-goale. Cine venea din străinătate, străin rămânea. Am băut nemăsurat, ca și când s-ar fi cerut potolită și setea invitaților care lipseau. Mirele, martorii și - cu zel deosebit - mireasa își dădeau silința să fie binedispuși, să se veselească. Friptura din ceafă de porc era însoțită de alcool din pahare de apă. Cine a băut mult, cine a băut mai puțin, asta nu mai știu. Pe masă se afla din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
n-ar fi fost imposibil să orbim cu toții, căci în fiecare zi ziarele publicau știri despre otrăviri colective după petreceri familiale: alcool metilic în țuică falsificată, asta era cauza. Noi însă ciocneam tot mereu în sănătatea noastră și a familiei miresei și-i înjuram cât ne ținea gura pe invitații absenți. Până la urmă ne-am prăbușit toți patru în patul conjugal. E drept că nu orbiți, dar orbește. Ce a rezultat până la urmă între atâta carne, nu a vrut și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Până la urmă ne-am prăbușit toți patru în patul conjugal. E drept că nu orbiți, dar orbește. Ce a rezultat până la urmă între atâta carne, nu a vrut și nu vrea să știe nici o coajă de ceapă. În orice caz, mireasa va fi știut, va fi simțit sau va fi bănuit ce anume s-a întâmplat sau nu s-a-ntâmplat în ce mai rămăsese din noapte: cu cine, cu cine abia, cu cine de mai multe ori. Pe peretele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
numai ca spectator și colecționar de detalii pentru ceea ce aveam să aștern mai târziu pe hârtie. De îndată ce mic-burghezii din acea suburbie, în civil sau în uniforme brun-căcănii, se distrau unii cu alții și unii împotriva altora, am învățat, condus de mirese însingurate de soldați, dansul renan, foxtrotul, valsul englez; până și tangoul l-am deprins devreme și din cauza asta eram considerat în curând pe ringurile de dans de după război un partener dorit. Acum însă urmam ritmurile unui band de dixieland, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a stânga fiicei costumate stau părinții, amândoi cu pălărie. Par încurcați, ca și când n-ar avea ce căuta în locul acela. De la sfârșitul anilor ‘50 până prin anii ‘60, în textele mele lirice și în proză s-au tot instalat călugărițe: Vrajă cu miresele lui Christos, așa se numește un ciclu de poeme care s-au așternut pe hârtie însoțite de imagini. „Făcute sunt doar pentru vânt. / Plutesc mereu, adâncul nu-l măsoară...“ Au luat naștere, în tuș, desene de călugărițe ca joc alternativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
auzi cerul plâns de singurătate. Orașul, nu mai știe despre ploaia sufletului cum mai picură în zile. Străzile vechi lovesc în aerul sufocat de refugiații ce uită să cânte întâmplările albe și totul pare trecut în umbra blândă ca o mireasă a existenței în care destinul dizolvă toate amăgirile, și totul pare sărutat în suspinile vremii, un cer plâns în amărăciunea zilelor peste toată suflarea nebunoasă a sufletelor rămase pe scările grele pe care urcându-le numai o singură clipă nu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
lumile AERULUI să se prefacă-n veșmânt. O, tu iubire, vino în noaptea asta, să te strâng în brațe, să-ți șterg lacrimile tăcerilor arse, și apoi să te frâng ca pe o stea de timpuri ce mă va prefacen MIREASĂ, ca pe-o frumoasă poveste de IARNĂ, cu luceferi de raze și trup de fior. Dar vino iubire la mine în suflet să te iubesc în iubire și apoi să mor, pe o ZĂPADĂ PUSTIE prin CRÂNGURI DE ZORI. Dar
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
erai scris Cu litere de geruri în deveniri ciudate. Și CERUL, mă va plânge când Eu voi fi cuvânt În patul suferind, o lacrimă prea arsă S-or logodi iubiri, prin zăpezi de gând Și din iubiri divine, voi deveni mireasă. 30.10.2007 ȚĂRMUL DURERII Astăzi a nins, cu o uitare nebună, Lumina plânsă s-a despărțit de clipe, S-a despărțit, de păcatele în care am adunat, din cioburi de viață și spumă, O lumină de soare răcnind peste
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ocupă tatăl lui. Astfel se putea evalua, cu aproximație, averea familiei. Asta în cazul în care Helen s-ar fi măritat cu respectivul. Și pentru ca mama să aibă o idee generală despre cât va trebui să cheltuiască pe rochia „mamei miresei“. Numai că Adam a reușit să i-o ia înainte maică-mii și a evitat să fie rugat să producă o copie recentă a ștatului de plată al tatălui său distrându-ne cu povestea unor episoade diverse din viața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
fi furioasă datorită bănuielii că nu mă plăcea. Iar trecerea avusese loc în decurs de aproximativ treizeci de secunde. Comportamentul rațional nu fusese niciodată punctul meu forte. Adică, sigur că eram „o femeie mai în vârstă“, dar nu eram nici Mireasa lui Dracula. Aveam de gând să-i comunic că o mulțime de bărbați mă găseau atrăgătoare. Ei, eram sigură că undeva trebuiau să existe și câțiva astfel de bărbați. Pe planetă erau miliarde de persoane. Dintre toți oamenii ăștia eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o vreme a dobîndit Înălțimi uluitoare tocmai pe niște plaiuri cu oameni plați, domoli, cu o frică moderată și pașnică de Dumnezeu și insondabil, Înălțimi identice cu cele ale cărților scriitoarelor de limbă engleză unde se descrie pe larg orgasmul miresei. De aici neînțelegeri, necazuri, ochi bulbucați, zbierete și politică. Aflăm dintr-o suflare că Fane a fost anchetat de securitate și bătut de ea. Ea e casnică (securitatea sau Lucreția). Valentin Theodosiu e securitatea cea nouă, care merge cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sau de medicină, imaginea se deformează ca Într-un geam curbat, de căldură, ori se filmează pe diagonală, cu obiectivul balansînd În coliba indianului ce-i găzduiește, le Îngrijește rănile stătuseră multă vreme pe pod și ea aruncase coronița de mireasă În apă, după care-au Împușcat mortal un snop de figuranți rănindu-se la mîna dreaptă, el delirează, și, În delir, Îl Împușcă scurt și pe indian, o singură dată, pe urmă se trezește și-i pare rău, bad boy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Tot de cantină și literatură este și serioasa revistă a Societății Scriitorilor Români care, deși se subțiază, ridică cu osîrdie ștacheta redactorilor săi ce-o hașurează cu splendide texte rafinate, cum ar fi acela de pe prima pagină: „Vino În Liban, mireasă, / Să-ți arăt cît e de groasă!” Nu se specifică metric cine ademenește mireasa cu astfel de arătări, dar se pare că efectul se lasă așteptat În ce-i privește pe scriitorii mai bătrîni. Anul 2000 mai conține un complex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
deși se subțiază, ridică cu osîrdie ștacheta redactorilor săi ce-o hașurează cu splendide texte rafinate, cum ar fi acela de pe prima pagină: „Vino În Liban, mireasă, / Să-ți arăt cît e de groasă!” Nu se specifică metric cine ademenește mireasa cu astfel de arătări, dar se pare că efectul se lasă așteptat În ce-i privește pe scriitorii mai bătrîni. Anul 2000 mai conține un complex editorial, trei povestiri ale marchizului de Sade, un poster cu Eminescu și, lipit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]