5,342 matches
-
fi reținut: mitul prezintă o acțiune ce ține de o putere superioară omului. Chiar și în cazul, ca la Zola, când aceste puteri (pământul, soarele, ereditatea), mai mult sau mai putin vagi, nu au nimic divin. Ființă umană, devenind figură mitică, se identifică cu aceste puteri, chiar dacă, pe de altă parte, romancierul ține să-i păstreze semnele umanității. Flaubert a înțeles bine natură acestui demers când notă că Nana se transformă în mit, fără a înceta să fie reală [Flaubert, Correspondance
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
au făcut, din ceea ce era odată un "mit de situație", un "mit de erou" [p.35 și urm.] 62. Eroul este "cel ce le rezolva, găsește o ieșire fericită sau nefericită", "cel care violează prohibițiile sociale pentru a rezolva situația mitică, conflictul, găsind o ieșire fericită sau nefericită [Callois, 2000, pp.18,19]. Ceea ce duce la rezolvarea situației este căutarea 63. Anticipând unele poziții care vor fi demonstrate ulterior, putem spune că Pariziana se caracterizează chiar prin căutări de ordin diferit
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aventură, de a seduce) și căutarea creativă (teatralitatea și capacitatea de a inventa scenarii) etc. Gilbert Durând propune o definiție operațională a mitului și plasează noțiunea de mit în miezul oricărei perspective antropologice contemporane: "Mitul apare că o povestire (discurs mitic) ce pune în scenă personaje, decoruri, obiecte valorizate simbolic" [1998, p.38]. Această înțelegere a mitului că scenariu o vedem deja în interesantele interpretări ale mitului la comentatorii după Euhemeros (sec. al IV-lea î.e.n.), care vedeau în mit o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la altul circulă nu personajul definit doar prin caracterul sau, ci personajul integrat unui scenariu constituit dintr-un număr de invariante determinate care fondează mitul. Personajele dezvăluie anumite scheme dramatice, care fixează tensiunile timpului. Astfel, Jean Rousset prezintă că scenariu mitic dispozitivul triunghiular minimal care stă la baza mitului lui Don-Juan, dar poate sta și la baza altor mituri 64. Prin analogie cu acest scenariu, putem interpreta și mitul Parizienei. Prima sarcină, înainte de a stabili pertinenta mitului Parizienei, constă în a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fundamentală, fără de care am avea o altă poveste. Rezervarea poziției a treia mărturisește, în schema propusă, despre subordonarea celorlalte două componente. Personajul nu se naște mit, el devine mit de-a lungul trecerilor din text în text, construind o figură mitică independența de fiecare dintre ele și mereu în curs de elaborare. Conchidem că mitul modern al Parizienei se fondează pe miturile preexistențe, împrumutând din diverse scenarii mitice unele din elementele lor constitutive. Combinându-le într-un mod original, mitul femeii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
devine mit de-a lungul trecerilor din text în text, construind o figură mitică independența de fiecare dintre ele și mereu în curs de elaborare. Conchidem că mitul modern al Parizienei se fondează pe miturile preexistențe, împrumutând din diverse scenarii mitice unele din elementele lor constitutive. Combinându-le într-un mod original, mitul femeii pariziene fixează alegoria unicității 66. Această semnificație a singularității pe care o are Pariziana dezvolta o palingenezie (adăugare a semnificațiilor noi) și este o condiție a remitizării
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
67, cum ar fi, spre exemplu, cel al vedetei 68, al modei sau al femeii trecătoare 69. Statuia Parizienei instalată la intrarea în Expoziția universală din 1900 dovedește faptul că mitul este constituit. Astfel, Pariziana este un personaj cu potențial mitic, cu destin și semnificație proprii. Constatăm din cele expuse că Pariziana nu are decât parțial trăsăturile unui personaj mitic, din cauza că nu prezintă o sumă de constante intangibile. Imaginea cvasimitică a Parizienei generată mai cu seamă în cea de-a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
instalată la intrarea în Expoziția universală din 1900 dovedește faptul că mitul este constituit. Astfel, Pariziana este un personaj cu potențial mitic, cu destin și semnificație proprii. Constatăm din cele expuse că Pariziana nu are decât parțial trăsăturile unui personaj mitic, din cauza că nu prezintă o sumă de constante intangibile. Imaginea cvasimitică a Parizienei generată mai cu seamă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea permite să calificăm Pariziana că mit flotant și instabil, prezent în societatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe care le-a cunoscut Rougon "la machine la plus compliquée qu'on pût imaginer (...) Elle restait multiple, puérile et profonde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.80, 275]. Această metaforizare permanentă a personajelor face posibilă pendularea lor între lumea mitică și cea reală 131. Personalitatea Parizienei este un spațiu misterios al coincidentei contrariilor, care acționează potrivit logicii și dinamicii mitologice, al convertirii continue a unui conținut în opusul său132. O formulă uzitata a Parizienei la modă este, de exemplu, paradoxul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
teatru, Fréderic descoperă, în spatele măștilor purtate și de spectatori (lucru semnificativ!), ca domnnul Arnoux are o amantă 247. Bălul că spectacol Secvență balului joacă un rol important în economia românului, mai ales la Zola, unde bălul este metaforă Parisului-spectacol. Viziunea mitică a balului asociază ideea feminității unei atmosfere de sărbătoare strălucitoare și luxoase. În viața unei femei bălul este un eveniment: "... Renée qui mourait d'envie d'être invitée aux balș de la cour. La grande soirée arriva, et elle était toute
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fost abordată femeia pariziana a permis descifrarea ei complexă ca fenomen de cultură și literatura din perspectiva estetică și interdisciplinara. Demersul lucrării a fost conceput că o încercare de a relaționa diferite moduri de reprezentare femeii pariziene: literară și socială, mitică și teatrală. Reprezentarea se situează în planul semnificațiilor, ea ține de un personaj (modern), de un timp (jumătatea a doua a secolului al XIX-lea) și de un spațiu (Parisul). Dimensiunea socială corespunde interpretării ontologice a Parizienei în cadrul societății secolului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
situează în planul semnificațiilor, ea ține de un personaj (modern), de un timp (jumătatea a doua a secolului al XIX-lea) și de un spațiu (Parisul). Dimensiunea socială corespunde interpretării ontologice a Parizienei în cadrul societății secolului al XIX-lea: - dimensiunea mitică interpretării etiologice a imaginii sale idealizate, - dimensiunea romanesca interpretării sale estetice în scrierile artistice, - dimensiunea teatrală reflectă interpretarea fenomenologica. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
1993, Centre des Sciences de la littérature, Université Paris X Nanterre, Paris, 1993, p.19-32 DUPRONT, Alphonse, La France et le monde. Du sentiment național, în La France et leș Français, Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, Paris, p.1423-1475 DURÂND, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, Nemira, București, 1998 DURÂND, Gilbert, Introdution à la mythologie, mythes et société, Paris, 1996 DURÂND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Univers enciclopedic, București, 2000 DUZALAY, Auguste, L'Opéra des Rougon-Macquart. Essai de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Occident, ea este în același timp Eva, Dalila, Judith, Elenă, Cleopatra, iar istoria să reunește componentele esențiale ale marilor mitologii ale pasiunii din literatura occidentală: Tristan și Isolda, Don Juan, Romeo și Julieta [v.C.-G.Durand]. Franța rămâne locul său mitic de origine: "un vieux philosophe de nos amis prétendait que toute Française était plus ou moins douée d'une certaine dose d'infernalité. Elle n'a pas précisément fait ni signé de pacte avec Satan, (...) mais îl s'occupe d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lui Flaubert, nu găsește nimic extraordinar la această femeie: "Deslauriers la trouvait "pas mal, sans avoir poutant rien d'extraordinaire"" [L'Éducation sentimentale, p.94]. 59 Georges Duroy face cunoștință în salonul Walter cu Parizienele celebre în presa pariziana, nume mitice, "Domino roșe" și "Patte Blanche", imaginându-le mondene tinere și frumoase, dar descoperă cu stupoare niște ființe ordinare, bătrâne, grase, dezgustătoare: "une grosse dame décolletée, aux bras rouges, aux joues rouges, vêtue et coiffée avec prétention, et marchant și lourdement
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
caută explicarea comportamentului uman în instincte, subconștient și particularitățile temperamentului. Interesul manifestat față de subconștientul personajelor îi ajută să perceapă elementul irațional, care explică dezvoltarea spontană a pasiunilor și mișcarea necondiționată a gândurilor. 81 Femeia franceză este devorata între două reprezentări mitice și sublime ale persoanei sale: Femeia și Franța. În reprezentarea colectivă a francezilor, femeia mitică a fost întotdeauna figură emblematica a Franței. Grațioasa și războinica totodată, Franța eternă a fost reprezentată întotdeauna în forma unei statui feminine: fie că persoana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
îi ajută să perceapă elementul irațional, care explică dezvoltarea spontană a pasiunilor și mișcarea necondiționată a gândurilor. 81 Femeia franceză este devorata între două reprezentări mitice și sublime ale persoanei sale: Femeia și Franța. În reprezentarea colectivă a francezilor, femeia mitică a fost întotdeauna figură emblematica a Franței. Grațioasa și războinica totodată, Franța eternă a fost reprezentată întotdeauna în forma unei statui feminine: fie că persoana colectivă, cum ar fi Marianne (emblemă Republicii franceze) sau Marseillaise și toate reprezentările Libertății, Patriei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Ame française ou le national-libéralisme de E.M.Lipianscky [1979], L'identité française, Colloque [1985]; La personnalité collective des nations, théories anglo-saxones et conceptions françaises du caractère național de Philippe Claret [1998] ș.a. Multe din aceste lucrări poartă amprenta unui discurs mitic, având un caracter asertiv, fondat mai mult pe evidente decât pe o demonstrație logică. Printre aceste lucrări, cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Risler aîné, p.181]. 327 Visul de plecare definitivă cu Rodolphe al Emmei Bovary provine din încrederea că fericirea există altundeva. Amantul, care se definește prin opoziție cu soțul (care reprezintă intolerabilul), este cel care permite accesul la acest altundeva mitic. Răpirea, visata conform schemelor românești, este soluția-miracol. Utopia acestui vis este ironizata de Flaubert. 328 "Toute la vieille poésie des enlèvements nocturnes, des chaises de poste, des auberges, toutes leș charmantes aventures des livres lui passèrent d'un coup dans
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sunt mărturia unei mutații estetice, contorsionate și dificile, de adaptare la doctrina romantică. Dorind a da un „uric strălucit”, desprins din „negura mitologiei și a alegoriei”, el urmărește istoria Moldovei în cronologia evenimentelor semnificative, centrate în jurul unor personaje cu încărcătură mitică - Dragoș, Alesandru cel Bun, Svidrighelo, Elena Moldovei, Valea Albă, Bogdan voievod, Petru Rareș, Mazepa în Moldova, Ruxanda Doamna ș.a. El inserează în prozele sale largi excursuri informative (în care erorile nu lipsesc), veritabile „fișe” enciclopedice, extrase din cronici și istoriografia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
pictura unor tablouri gigantești („urgia” elementelor în furtună) sau fantezia detaliilor, descrise de un ochi rafinat (etalarea de daruri princiare, ceremonii nupțiale sau îndoliate, arsenalul crimei romantice). Nuvelele istorice ale lui A., amestec nediferențiat de erudiție, elemente legendare cu ținte mitice și romanesc senzațional, sunt relatate linear, într-o compoziție minimală, de un narator unic, surprins de pusee jurnalistice (vorbind, anacronic, de „republici”, „deputați”, „vot”, „guvern național” ș.a.). Deși valențele artistice ale limbii scriitorului au fost totdeauna discutabile, A. apare bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
legende, Asachi s-a străduit să înjghebeze o mitologie literară română bizuindu-se pe tradiția populară. Asta va fi și preocuparea lui Alecsandri. Însă viziunea lui Asachi e, intențional, mai grandioasă și în termeni clasici. El urmărește să determine punctele mitice din teritoriul moldav și să facă lista divinităților, spre a putea transporta în Dacia sistemul mitologic elin. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii, Iași, 1836; ed. 2 (Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
din nou și din nou să se răspundă ziditor întrebării colective "cine suntem?", de data aceasta prin fetișizarea (esențialistă) a originilor. Pare că sunt acestea mereu altele, în funcție de necesitățile prezentului - religioase sau etnice; "reale" (i.e. argumentate istoric) sau imaginare (argumentate mitic sau propagandistic). Or, întrebării "cine suntem" i se putea răspunde fără a apela la episodul medieval: "românii sunt latini din punct devedere etnic și (post) bizantini din punct de vedere religios". Noua perspectivă, în care identitatea este dată nu de
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
al apuse(ne)i severități imperiale putea la fel de bine - par a fi conchis arhitecții vremii și Marcu în prima lor linie - să ilustreze "renașterea" fascistă ca și pe cea românească, de vreme ce și poporul român se revendica dintr-un același scenariu mitic originar, chiar dacă localizarea lui nu era centrul ultim al fostului imperiu, ci acele ultime limes dacice. Prin urmare, de la Piața Victoriei, de la noul Palat al Ministerului Afacerilor Externe - care va fi înlocuit confuz-pitorescul Palat Știrbey (o răzbunare regală pe un
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
al propagandei prin poezie. Și ca antologator N. își pune în valoare detenta speculativă, izbutind să sesizeze exemplaritatea ideologico-semiotică a tipului de discurs cultural numit în mod curent poezie agitatorică. Identificând aspectul de religie politică al literaturii agitatorice și izvoarele mitice care o nutresc, criticul atrage atenția asupra jocului semiotic complex (replieri, eschive cu consecințe stilistice) în care existența acestui tip alienat de expresie angajează, vrând-nevrând, literatura care se luptă să rămână normală. După ce dăduse o poetică și o fenomenologie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]