6,060 matches
-
întemeiază pe Nobila Carte (Gurū Granth Sahib) - 1.430 de pagini, ceea ce presupune multe ore de lectură. Nobila Carte este Cartea Sfântă a credincioșilor sikh, baza religiei lor și învățătura celor 10 guru. XII.4. Gurū Nănak, întemeietorul religiei sikh Mitologia construită social în jurul acestui fondator Îl prezintă ca având „un temperament liniștit și contemplativ, iubind rugăciunea și neavând nici o înclinație către vreo meserie”. Cultiva relațiile devoționale dintre hinduși și musulmani. Simpatiza săracii. Experiența de la Sultanpur i-a marcat existența: „a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
acestui efort, pentru a-și reface creierul, daoistul are nevoie de mult yin. De aceea își schimbă des partenera. De aici ritualul sexual al Împreunării respirațiilor, cu rădăcini în „ceremoniile agrare ale proto istoriei”, scrie Eliade. XIII.4. Confucianismul și mitologia întemeietorului Datele demografice menționează constant faptul că religia confucianistă este practicată de milloane de credincioși din china, coreea, VIetnam și Japonia. Evident, ea este prezentă în toată diaspora chineză. religia confucianistă se întemeiază pe șase cărți clasice: „Yi Jing («cartea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Standul Sahaja Yoga cuprindea fotografii de fondatori și rafturi cu cărți. * Copiii și Sahaja Yoga. 28 mai 2005: Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești organizează Împreună cu asociația Sahaja Yoga un spectacol pentru cei mici, care a cuprins „scurte scenete inspirate din mitologia Indiană, precum și piese de muzică clasică, cântece și dansuri tradiționale indiene”. * Sahaja Yoga și asistența socială. Asociația culturală Sahaja Yoga a susținut (în iunie-august 2001) programe artistice în centrele de plasament din București („Pinocchio”, „Salvați copiii”, Sfânta Maria”, „S.O.
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Kundalini ca pe niște „vibrații răcoroase, bucurie și liniște interioară”. activități similare au avut loc și la centrul „Poiana Soarelui” de lângă Brașov. Spectacolul muzical susținut de grupul Chaitanya din București a fost prilejul de a li se vorbi copiilor despre mitologia și spiritualitatea indiei. Copiii au primit în final cadouri: banane, bomboane și bețișoare parfumate. „Pe fața lor strălucea o nouă bucurie: dincolo de fructe și dulciuri, inimile lor primiseră iubirea și bucuria pură a spiritualității.” astăzi, practicile spirituale și filantropice promovate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
despre secularizare că ar fi „procesul prin care instituțiile, ideile și practicile religioase nu mai sunt socialmente încărcate de sens”. Sunt vide de orice semnificație. Evident, definiția lui Wilson este exAgerată și nerealistă. Niciodată în spațiul occidental simbolurile, ritualurile și mitologiile religioase nu au fost lipsite de sens. Au avut un sens (de regulă originar) ocultat sau au dobândit sensuri sociale lipsite de orice conținut revelat, ceea ce este cu totul altceva. în schimb, secularizarea cuprinde în mod cert activități cum ar
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pasiunea pentru antichități" ce avea să devină un fundament al geniului său literar, fiind reflectată în convingerea sa că limba trecutului și trecutul însuși pot fi readuse la viață. Chatterton, ca urmare a acestui episod, a fost absorbit de studiul mitologiei, legendelor și heraldicii, simțind "înăuntrul său prezența vie a trecutului", înțelegînd lumea în modul unui vizionar - motiv pentru care a și fost curînd admirat de Wordsworth, Coleridge, Blake și Clare. Marea chemare a geniului lui Chatterton a fost "restaurarea și
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pentru trecutul adînc ("antiquarian passion"), nevăzut, asociată unei dorințe nestăvilite de a reînvia lumi apuse: geniul său descoperea că limba trecutului este îngropată într-o dimensiune nevăzută, de unde poate fi readusă în prezent. Chatterton a fost atît de absorbit în mitologie și legende, încît a simțit "înăuntrul său prezența vie a trecutului", respingîndu-i pe Newton și pe Locke, și reînviind și parțial creînd literatura Evului Mediu "gotic": el a înțeles astfel lumea în termenii unui proto-vizionar romantic, motiv pentru care, chiar
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cuvinte tehnice, termeni din arte și științe (printre care este menționată heraldica, aceasta sigur atrăgîndu-i atenția lui Chatterton care aprofunda acest domeniu); cuvinte și expresii folosite în documente și arhive vechi din sferă juridică, cuvinte din domeniul teogoniei, teologiei și mitologiei egiptenilor, grecilor și romanilor, clasificate în termeni folosiți pentru divinități, solemnități, divinații, auguri, oracole, hieroglife, etc., această parte fiind adresată în mod special cititorilor de poezie în limba engleză (indicații care sigur l-au atras direct pe Chatterton ca poet
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
shadow of some awful Power / Walks though unseen amongst us, visiting / This peopled world with as inconstant wing / As summer winds that creep from flower to flower". (Shelley 2003: 114, 117)] Cu alte cuvinte, poetul-băiat a fost integrat în noua mitologie a romanticilor prin care văzutul transcende propriile hotare pentru a fi unit cu nevăzutul care se află dincolo și totuși se află înăuntru, așa cum William Blake nu a obosit să declare în permanență. Prin "sinfo-pictura" sa poetică, Chatterton a deschis
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Părintele va vorbi copiilor, chiar când sunt foarte mici. Le va explica ceea ce face cu ei și pentru ei. Copilul simte și răspunde la respectul părintelui, confirmându-i acestuia așteptările. Acest fenomen este cunoscut în psihologie ca efectul Pygmalion. În mitologia antică, Pygmalion era un rege din Cipru. Deznădăjduit că nu găsea o femeie așa cum își dorea el, hotărăște că nu se va căsători niciodată și se apucă să sculpteze în fildeș idealul său feminin. Statuia ieșită din mâinile lui era
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Guga, Nichita Stănescu, Ion Horea, St. O. Iosif, Ion Brad, Ioan Alexandru), „Însemnări de scriitor” (aici sunt prezenți Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Mihai Sin, Serafim Duicu, Eugeniu Nistor, Alexandru Vlad, Iulian Boldea, Zeno Ghițulescu ș.a.), „Eseu” (Cornel Moraru, Mitul generațiilor, Mitologia nihilismului la Eminescu, Iulian Boldea, Dimitrie Caracostea - eminescolog, Alexandru Vlad, Carte sacră, carte profană), „Preaviz” (cronici de Al. Cistelecan), „Cronica literară” (susținută de Serafim Duicu, Iulian Boldea), „Agenda culturală”, „Semnal editorial”, „Caligrafii” (autor - Eugeniu Nistor), „Convorbirile noastre” (interviuri cu Al.
TARNAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290089_a_291418]
-
Crișan în ipostazele unui oratoriu național. În Legile pământului se întoarce la „învățăturile” lui Neagoe Basarab, dar nu îi uită nici pe Constantin Brâncoveanu, Petru Cercel, Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, cărora le închină, omagial, gânduri proprii, reconturând un tablou al mitologiei locale, integrată în spațiul liric. Lexicul, dar mai ales sintaxa lirică relevă aspirațiile religioase ale autorului, unele poeme părând a fi, nu atât prin conținut, cât prin atitudine, scurte predici morale. Coeziunea tematică a celor trei cărți, pe care T.
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
nu-l cerusem. Împreună cu sfatul de a rămâne «la studiu» cât mai mult timp, daca voiam «să scap de pușcărie»”. Nu cere azil politic, pentru că alesese Franța „din rațiuni estetice”. Deși experiența sa în exil este atipica, socotește că „întreaga mitologie a exilului era infantilism”. Se va angaja că portar al unui imobil, fiind, în același timp, și colaborator la Editură Flammarion. Cu lecturi serioase din critică structuralista, frecventează la École des Hautes Études seminariile lui Roland Barthes, care va fi
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
București], f.a. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, „Mireasa lumii”, AST, 1973, 8; Constantin Hârlav, „Mireasa lumii”, RL, 1973, 40; Cocora, Privitor, II, 27-30, III, 145-147; Carol Isac, Teatrul și viața, Iași, 1978, 109-110; Cubleșan, Teatrul, 186-191; M. N. Rusu, O nouă mitologie teatrală, AFT, 1981, 12; Brădățeanu, Istoria, III, 238-240; Diaconescu, Dramaturgi, 256-261; Faifer, Dramaturgia, 135-139; Ghițulescu, O panoramă, 93-100; Emil Manu, „Oglinda venețiană”, VR, 1992, 10-11; Horea Poenar, „Oglinda venețiană”, ST, 1994, 4-5; Emil Manu, O viziune fundamentală asupra unei mitologii
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
mitologie teatrală, AFT, 1981, 12; Brădățeanu, Istoria, III, 238-240; Diaconescu, Dramaturgi, 256-261; Faifer, Dramaturgia, 135-139; Ghițulescu, O panoramă, 93-100; Emil Manu, „Oglinda venețiană”, VR, 1992, 10-11; Horea Poenar, „Oglinda venețiană”, ST, 1994, 4-5; Emil Manu, O viziune fundamentală asupra unei mitologii românești, VR, 1997, 7-8; Dan Tărchilă, DRI, V, 168-209; Emil Manu, Dan Tărchilă - 75, ALA, 1998, 446; Gh. Bulgăr, Dan Tărchilă la trei sferturi de veac, CL, 1998, 11; Ghițulescu, Istoria, 338-343; Micu, Ist. lit., 671; Popa, Ist. lit., II
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
vârstă literară între poezia, proza și critica grupului, iar analizele se îndreaptă deopotrivă spre genul proxim și spre diferența specifică. În sfera prozei primul este mai frapant, aici existând o omogenitate care nu poate fi regăsită în poezia generației. Textualismul, mitologia derizoriului, supralicitarea cotidianului sunt puncte comune din programul optzeciștilor. Cât privește sensul ei grav, proza încearcă o revizuire a perspectivei literare asupra socialului, opunându-se într-un mod radical viziunii asupra lumii preconizate de canonul oficial. În aceeași direcție ar
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
cu subiecte istorice ș.a. Pe teritoriul țării noastre elemente de artă teatrală au existat în cadrul riturilor arhaice cu mult înainte de contactul cu civilizația greacă și romană. În substratul traco-dac au pătruns cu timpul scheme, subiecte, teme și chiar personaje ale mitologiilor elene și latine, în special ale antesteriilor păgâne, ale dionisiacelor, saturnaliilor și calendelor. Primele forme de dramă rituală au fost cele referitoare la vânătoarea primitivă. Acestora le-au urmat jocurile crescătorilor de animale, apoi cele cu caracter agrar, care foloseau
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
vad”, altfel spus „înaintemergători”, „vestitori ai eliberării”. Ultimul dintre aceștia, Părśva, se pare că ar fi murit cu doar două secole și jumătate înaintea lui Mahăvīra. El se bucură și în zilele noastre de o poziție excepțională în cultul și mitologia jainismului. Întemeietorul sectei jainiste era fiul lui Siddhărtha, căpetenia unui clan care stăpânea regiunea Kundapura și al Triśalei, care se înrudea cu dinastiile domnitoare din Magadha. Copilul s-a născut la Vaiśălī în jurul anului 550 î. Hr. A primit numele de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
rând și, din acest motiv, el poate fi mult mai ușor însușit în calitate de Cale de evaziune dincolo de legăturile formale ale oricărei ordini sociale. Slăbiciunea buddhismului în India poate fi explicată și prin faptul că el a transformat prea repede fastuoasa mitologie a hinduismului într-o religie a simplei reunuțări și, în fond, într-o morală. Fără mai mulți zei și fără transcendența lui Ătman, mesajul celui Iluminat n-a mai fost auzit de populațiile indiene, a căror bogată imaginație a avut
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dispută imperiul. Asistat de armata sa de demoni, Măra se repede la Gautama cu foc și cu tenebre, cu ploi de nisip fierbinte și cenușă. Lalitavistara (381-431) zugrăvește oastea lui Măra în culorile cele mai hidoase: Răkșași (duhuri rele în mitologia vedică, care locuiesc în cimitire și poduri și devorează cadavre sau oameni vii) cu forme monstruoase și fără nume, caractere umane alterate și deformate, figuri de animale de neînchipuit sau grotești, alcătuiesc toate sluțeniile și toate himerele înspăimântătoare; înzestrați cu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și este premisa transformării sale interioare. Lupta dintre Śăkyamuni și Măra a fost comparată de mai multe ori cu atacul încercat de Ahriman împotriva lui Zarathustra sau cu cel al lui Satana îndreptat asupra lui Iisus. Cert este că, în mitologia buddhistă lupta cu demonul Măra este un episod semnificativ, care reprezintă confruntarea dintre bine și rău cu triumful binelui la final. Din acest motiv, înfrângerea lui Măra are o însemnată funcție soteriologică. Este posibil ca toată această confruntare să reprezinte
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Buddha este numit ćakravarti, „cel care învârte roata”, iar prima sa predică a fost intitulată Dharmaćakrapravastana, „Punerea în mișcare a Roții Legii”. Urma pasului lui Buddha (buddhapăda) reprezintă impactul învățăturilor Iluminatului asupra lumii. Elefantul, animal cu multiple conotații simbolice în mitologia buddhistă, semnifică dominația centrului regal asupra direcțiilor spațiului terestru. Știm că, potrivit legendei, Buddha însuși a intrat în sânul Măyei sub forma unui elefant. Atunci când apare figurat în vârful unui stâlp, elefantul simbolizează cunoașterea supremă, iluminarea. Leul este simbolul regalității
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tipul specific indian, dar la fel de fascinant, utilizând convențiile estetice eleniste introduse în Asia de greci. Aici au apărut pentru prima dată imagini cu Buddha care personifică împlinirea idealului uman. Este posibil ca ideea de om-zeu să fi fost inspirată de mitologia greacă. Școala de sculptură din Gandhăra a adus noi detalii: părul ondulat, ambii umeri acoperiți, folosirea sandalelor. Sunt reproduse numeroase scene din viața Maestrului precum Marea Renunțare, Iluminarea, asaltul lui Măra și ispitirea încercată prin cele trei fiice ale acestuia
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
parcursese și Nechifor Lipan, acest labirint cu drumurile sale „șerpuite”, amintește curgerea continuă a vieții spre moarte și a morții spre viață; Vitoria pornește în căutarea soțului din interior, din întuneric pentru a putea ajunge în exterior, la lumină. În mitologie, labirintul este casa securii duble, sugerând dualitatea existențială, adică un simbol al vieții și al morții. Centrul acestui labirint este râpa dintre Suha și Sabasa, unde zac osemintele lui Nechifor Lipan. Structura romanului evidențiază două componente: * simbolică-mitică și * epic-realistă, care
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cele mai frapante) studiului său despre autorul lui Don Quijote: „Cervantes face parte din categoria creatorilor de figuri imense care, strivite de făpturile lor, mai vii decît viața însăși, n-au biografie sau au una ridicată pe ipoteze, aproape pierdută în mitologie” etc. Ziua aceea n-ar putea fi decît una plină de energie și grație. *„Bunicul” consideră că sînt necredincios. „De unde știi mata care-i viața mea sufletească?”, îl întreb. „Se vede!”, îmi răspunde el prompt. „în ce fel?” „Prin faptul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]