5,001 matches
-
fastul liturgic al atmosferei și perspectiva eschatologică"368. Trecerea de la un registru sintactic la altul se realizează cu ușurință, ilustrând interferența dintre componenta pozitiv informativă și cea mitologică a scrisului jurnalistic eminescian. Plierea pe calapodul retoric familiar al predicii implică modelarea sintaxei jurnalistice după specificul textului biblic: "Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopții [data morții lui Grigore Ghica Voievod, n.a.], Buga, clopotul cel mare a-nceput să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vedere, distingem în cadrul publicisticii eminesciene două tipuri de texte, specializate (studii, analize economice, expunerea unor teorii politice ș.a.) și vulgarizatoare (note informative, prezentări ale ședințelor din Parlament, glose politice ș.a.). Dacă în cazul textelor specializate, modalitatea discursivă dominantă este argumentarea, modelarea referentului fiind una teoretică, iar accesul la el fiind asigurat de cunoașterea discursiv-rațională, în cazul textelor vulgarizatoare în sens etimologic, modalitățile discursive dominante sunt narațiunea și descrierea, referentul fiind construit după model analogic, iar accesul la el fiind mediat de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
retoric, sentențios, fragmentar) procură alte elemente care să susțină rizomatica scriitură baudrillardiană, precum și curiozitatea de a cerceta diverse teme și domenii: "alegerea formelor neortodoxe de scriitură, întrețeserea dintre teoretizare și jurnale de călătorie, aforisme și însemnări din jurnal, confesiuni și modelări cibernetice abstracte prezintă o provocare adusă formelor convenționale de cercetare, metodologie și scriitură"569. De aici trebuie extrasă drept cheie a înțelegerii operei sale postularea fundamentală a polemos-ului, care este extins și la nivelul stilului și scriiturii sale, ca o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
corelații între factorii bioumorali și ateroscleroză și se discută încă prea puțin despre simularea computerizată a fluxului în artere. Se acordă o credibilitate extremă dozărilor de nano și picograme a diverselor endoteline, interleukine, sICAM și sVCAM și sunt puțin înțelese modelările computerizate ale fluxurilor care folosesc legi fizice notorii. Particularitățile anatomice vasculare sunt implicate în apariția plăcii de aterom și se constituie prin aceasta într-un veritabil factor de risc geometric. Nici ideea existenței unui factor de risc geometric nu este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
constituie un mare pas înainte în investigarea ei este reprezentat de progresele în vizualizarea arterială, de procesare a informației oferite de “imaginea arterei” și de posibilitatea de a testa diverse ipoteze în cadrul unui nou tip de experiment reprezentat de simularea/ modelarea computerizată a fluxului arterial. În cadrul tuturor acestor progrese în analiza factorilor de risc cardiovascular, dezvoltarea pe care a cunoscut-o calculatorul și programele pe baza cărora acesta operează reprezintă un element demn de semnalat. Explorarea acestei direcții a început prin
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
logic, cibernetic etc. ) sau real (mecanic, electric, hidraulic etc). Abordarea cibernetică a unui sistem (adică studiul relațiilor funcționale dintre sistem și mediu ca și dintre elementele sale componente, precum și comanda și controlul acestor funcții) implică mai multe etape: abstractizarea, analogia, modelarea și în final simularea (reproducerea) pe baza modelului a funcțiilor sistemului și urmărirea comportării sale în diverse situații. Interesul pentru simulările de flux s-a adresat, în diverse lucrări din literatură, curbaturilor, bifurcațiilor, stenozelor, anastomozelor etc. Acesta este un domeniu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
geometria lumenului vascular și rata fluxului se poate reconstitui tabloul hemodinamic local in vivo. Datorită progreselor realizate în dezvoltarea computerelor a devenit posibilă simularea computerizată a fluxurilor arteriale în condiții tot mai apropiate de cele reale (geometrie, complianță parietală etc.). Modelarea numerică deține numeroase atuuri: oferă o mai bună înțelegere a mecanicii sistemelor fiziologice complexe, permite o mai bună înțelegere a performanțelor vasculare în condiții în prezent dificil de testat experimental, furnizând chiar informații inaccesibile experimentului propriu-zis, reduce necesarul de teste
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tabel I), subliniază și mai mult realitatea deplasării cercetării din in vitro și in vivoin silico. CAPITOLUL 7 ANALIZA COMPUTERIZATA A HEMODINAMICII ARTERIALE - AB INITIO Dezvoltarea fără precedent survenită în domeniul supercomputerelor și a metodelor de programare a făcut posibilă modelarea/simularea fluxului sanguin pulsatil în geometrii arteriale reale, alăturând așa-numita “a treia cale în cercetare” (T. Yamaguchi) la abordările clasice (experimentală și teoretică). Modelările de flux sanguin sunt deosebit de importante în lumina teoriei hemodinamice a aterogenezei (Gessner, 1973) care
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Dezvoltarea fără precedent survenită în domeniul supercomputerelor și a metodelor de programare a făcut posibilă modelarea/simularea fluxului sanguin pulsatil în geometrii arteriale reale, alăturând așa-numita “a treia cale în cercetare” (T. Yamaguchi) la abordările clasice (experimentală și teoretică). Modelările de flux sanguin sunt deosebit de importante în lumina teoriei hemodinamice a aterogenezei (Gessner, 1973) care sugerează ipoteza că tulburările de flux exercită o influență majoră în localizarea leziunilor arteriale 18 (“adverse hemodynamic conditions”). Aceasta este explicația dezvoltării CFD (computational fluid
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
nu este altceva “decât” un raționament cu ajutorul căruia noi ne supunem în mod metodic ideile experienței faptelor”. Cercetarea științifică din ultimele decenii a fost marcată de dezvoltarea extraordinară survenită în domeniul supercomputerelor și a complexității programelor de analiză, devenind posibilă modelarea/ simularea fluxului sanguin pulsatil în geometrii arteriale reale. Acesta a alăturat, studiile in silico la studiile clasice in vitro și in vivo. S-a făcut trecerea “from mouse to mouse” (de la șoarecele de laborator la mouse-ul calculatorului). Studiile CFD au
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
nu le faceți simpluțe”; “analiza fiind limitată la o singură porțiune a sistemului, verificați cum influențează porțiunile omise partea luată în studiu” (free body problem); în situațiile extrem de complexe “fă cel mai bine din ceea ce poți face și recunoaște limitele”. Modelarea fluxului prin artere este dificilă, în principal, deoarece: sistemul prezintă numeroase ramificații, fiecare bifurcație fiind sursa unor distorsiuni majore ale fluxului (ramificările, bifurcațiile și curburile arteriale sunt regiuni cu flux complex); structura parietală arterială este implicată prin distensibilitate în stabilizarea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și axa mică de 1.3 cm la bifurcația aortei, modelul nu este simetric față de planul sagital, artera renală stângă fiind situată mai distal față de artera renală dreaptă 47. Pot fi realizate modele 1D, 2D, 3D sau 4D (3D + timp). Modelarea 1D în sistemul arterial uman a fost inițiată de către Leonhard Euler (1775) prin derivarea unor ecuații diferențiale parțiale care exprimau conservarea masei și a momentului în cazul unui fluid inviscid. Nerecunoscând însă natura pulsatilă a fluxului Euler nu a ajuns
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
iar restul “în exteriorul” acesteia); filtrarea statistică (elimină inconsistențele între voxelii învecinați); “pictarea” pixelilor - elimină o serie de detalii prezente în imaginea inițială care nu vor fi luate în considerație în cursul simulării CFD; “blurring-ul” (încețoșarea) imaginii. 2. operatori pentru modelarea geometriei: teselația suprafeței (triunghiulare a suprafeței considerând fiecare voxel ca pe un mic cub cu extragerea unor isosuprafețe de intensitate sau crearea a 2 sau 4 triunghiuri pe fiecare față rectangulară care separă voxelul); separarea suprafețelor (ex. în regiunea de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
unghiului maxim), detectarea elementelor degenerate, corecția topologiei. 3. operatori pentru generarea de grile: specificarea condițiilor de contur; specificarea dimensiunilor elementelor; “patching” al suprafeței; re-triunghiularea suprafeței; generarea grilei de volum. detectarea sensibilității modelului creat la modificările geometriei; Caracteristicile de bază pentru modelarea sistemului arterial iau în considerație artere drepte, artere curbe, anevrisme , stenoze. Secțiunea arterei este considerată a fi circulară și uniformă (“violare clară a realității” van der Heide) ceea ce oferă avantajul simetriei dar limitează dimensiunile modelelor computerizate. În ultimul timp există
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și colab, Universitatea din Viena) modelul de arborizație fiind creat prin adăugarea de noi segmente și optimizarea arborizației în funcție de scopul precizat (volum minim pentru o normă stabilită de bifurcare) rezultând structuri realiste similare mulajelor obținute prin coroziune a arterelor reale. Modelarea materialelor din peretele arterial. Complianța parietală are efecte semnificative asupra fluxului sanguin arterial astfel încât modelarea realistă a arterei cuprinde, în afara preocupării pentru utilizarea unor geometrii arteriale reale și a unor condiții adecvate de flux, luarea în considerație și a complianței
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și optimizarea arborizației în funcție de scopul precizat (volum minim pentru o normă stabilită de bifurcare) rezultând structuri realiste similare mulajelor obținute prin coroziune a arterelor reale. Modelarea materialelor din peretele arterial. Complianța parietală are efecte semnificative asupra fluxului sanguin arterial astfel încât modelarea realistă a arterei cuprinde, în afara preocupării pentru utilizarea unor geometrii arteriale reale și a unor condiții adecvate de flux, luarea în considerație și a complianței parietale 11. Ecuația de bază pentru mișcarea parietală este: ( unde h - grosimea peretelui; ρw - densitatea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și presiunea (mărimi fizice) pot fi direct calculate; metoda este aplicabilă în 2-D și în 3 D; condițiile de contur sunt ușor de intodus în problemă. Dezavantajele sunt reprezentate de faptul că: numărul necunoscutelor din ecuații crește la patru în modelarea 3-D; nu se poate utiliza un număr egal de interpolări pentru velocitate și presiune; câmpul presional continuu și variabilele secundare (ex. vorticitatea și funcția fluxului - stream function) trebuiesc reconstituite. Ecuațiile Navier Stokes reprezintă o aproximare bazată pe ipoteza continuității fluxului
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ocluziilor arteriale cea mai frecventă) după cum au demonstrat Wood et al, 2006. Pentru artera cu perete flexibil modelele disponibile sunt: isotropia elastică, anisotropia elastică (des utilizată peretele arterial real conținând elestină, colagen, mușchi neted), incompresibilitatea elastică, viscoelasticitatea (întindere, relaxare, histerezis). Modelarea pentru sânge (care este un fluid viscoplastic non-newtonian incompresibil) este satisfăcută doar de către modelul Casson. Vâscozitatea sanguină poate fi descrisă în trei regimuri: elastic, newtonian și plastic. Condițiile de limită se aplică pentru cele două compartimente în interacțiune (fluid, solid
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cu presiune zero la ieșire. C. pentru peretele vascular - două condiții: condiția de alunecare; condiția de non-alunecare (velocitatea axială zero). D. Pentru solide - constrângeri kinematice, tracțiuni și suporturi distribuite (arterele sunt înconjurate de țesutul de susținere, element ignorat de majoritatea modelărilor). E. Pentru interacțiunea fluid-solid: cuplare puternică (accelerațiile sunt variabile); cuplare slabă (dar presiunea se transformă în tracțiune); decuplare. Vizualizarea rezultată din procesarea rezultatelor calculelor paralele permite expunerea rezultatelor la diferite intervale de timp ale analizei, programul de vizualizare putând fi
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Aceasta reprezintă cea mai importantă etapă a analizei computerizate care permite obținerea caracteristicilor morfometrice pacient specifice ale domeniului de flux. Imaginea de analizat este plasată în fundal (background) iar datele geometrice sunt achiziționale folosind funcția Bezier-spline cu ajutorul căreia se obține modelarea complexă a conturului arterial (modeling). După determinarea conturului se va configura scala dimensională. importul fișierelor conținând datele geometrice achiziționate pentru a forma un model geometric inițial care va fi convertit într-o reprezentare geometrică meșabilă. generarea FEA mesh (utilizând Fin
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pentru arhitecturi cu memorii partiționate. Una dintre modificările importante în analiza computerizată a fluxurilor este introducerea tehnologiilor agent-based (ex. SimAgents creați de Susan Mabry care simulează un sistem de agenți migratori ce se adaptează caracteristicilor de flux) oferind flexibilitate în modelare și perspective care nu se regăsesc în alte paradigme de procesare, agenții migratori apropiindu-se foarte mult de caracteristicile proceselor biologice reale. Două premize stau la baza acestor simulări: premiza Rampling: sistemul cardio-vascular constă în mod esențial dintr-un sistem
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
dublu, sincronizat de pompare, fiecare parte a sa întreținând-o pe cealaltă printr-o circulație periferică formată dintr-un număr mare de circuite în serie și în paralel (fluxul circulator este modelat ca un biofluid); premiza Karlson: orice efort de modelare a arborelui arterial trebuie să rezolve trăsăturile caracteristice reprezentate de distribuția rezistenței și abilitatea de a încorpora variațiile locale ale complianței segmentare. Sistemul cardio-vascular este modelat într-o structură logică (CVSys) (fig. 7.13) care exploatează paralelismul proceselor fiziologice) cu ajutorul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de flux, cu posibilitatea de a crea ulterior modele geometrice ale unor porțiuni speciale ale vascularizației (ex. circulația colaterală), modele care să poată fi ușor modificate pentru a simula procese patologice (ex. stenoze) sau intervenții chirurgicale (ex. APTL, pontaje). Ideal, modelarea trebuie să fie suficient de fină pentru a produce meșe de elemente finite fără discontinuități geometrice care să determine artefacte ale fluxului sanguin iar timpul și efortul pentru aceaste modelări trebuie să fie minime (K. Parker). În viitor va trebui
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
patologice (ex. stenoze) sau intervenții chirurgicale (ex. APTL, pontaje). Ideal, modelarea trebuie să fie suficient de fină pentru a produce meșe de elemente finite fără discontinuități geometrice care să determine artefacte ale fluxului sanguin iar timpul și efortul pentru aceaste modelări trebuie să fie minime (K. Parker). În viitor va trebui luat în considerație fluxul sanguin ca un fenomen 4-D (3 dimensiuni spațiale și timpul) situație în care devine pregnantă importanța determinării de geometrii vasculare reale și importanța vizualizării fluxului (natura
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Nu uitați, atitudinea grupului pe care Îl conduceți este În mâinile dumneavoastră! 5. Modelați comportamentul pe care Îl așteptați. Dacă vreți o organizație care să lucreze fără negativism, indiferență și teamă, atunci comunicați acest mesaj atât verbal, cât și nonverbal. Modelarea atitudinii celorlalți face parte din Îndatoririle dumneavoastră ca manager. Capcana nr. 7tc " Capcana nr. 7" Atunci când nu reușești să umpli „marele gol”tc " Atunci când nu reușești să umpli „marele gol”" „Oamenii nu pun niciodată mai bine la punct o chestiune
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]