5,637 matches
-
este o caracteristică a esteților și a diletanților suferinței, care o asimilează unui divertisment, neînțelegînd ce forță teribilă de descompunere există în suferință, câtă dezagregare și câtă otravă, dar și câtă fecunditate, pe care o plătești însă scump. A avea monopolul suferinței este a viețui suspendat deasupra unei prăpăstii. Și orice suferință adevărată este o prăpastie. Câtă lașitate în concepția celor care susțin că sinuciderea este o afirmație a vieții! Pentru a-și scuza lipsa de îndrăzneală, inventează diverse motive sau
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
într-o ordine de existență cu totul nouă, mai complicată și mai dramatică decât cea naturală. Din ce scobori de la om înspre natura neanimată, intensitatea fenomenului dramatic scade treptat, până la a deveni nulă. Omul tinde tot mai mult să ia monopolul dramei și al suferinței din lume. De aceea mântuirea este pentru el o problemă atât de arzătoare și de insolubilă. Nu pot avea mândria că sânt om, fiindcă am trăit acest fenomen până în rădăcini. Numai aceia care n-au viețuit
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ești lumea, că existența nu e conceptibilă decât în măsura în care trece prin tine, a găsi sensul lumii, actualizat în fiecare moment în expresia cea mai deplină, este desigur a realiza o formă de bucurie greu de bănuit și care este un monopol al celor dotați cu sensibilitate magică. Pentru magie nu există boli, sau, dacă există, viziunea magică le concepe în așa măsură remediabile, încît caracterul lor de ireductibilitate dispare. Optimismul magic vede totul sub raporturi de echivalență, de aceea, pentru el
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în care nu se rezolvă nimic // 57 Contradicții și inconsecvențe // 60 Asupra tristeții // 62 Insatisfacția totală // 66 Baia de foc // 68 Dezintegrarea din viață // 69 Despre realitatea corpului // 72 Nu știu // 73 Singurătatea individuală și singurătatea cosmică // 74 Apocalips // 76 Monopolul suferinței // 78 Lirismul absolut // 84 Esența grației // 88 Eternitate și morală // 94 Moment și eternitate // 97 Istorie și eternitate // 101 A nu mai fi om // 103 Magie și fatalitate // 105 Entuziasmul ca formă a iubirii // 112 Lumină și întuneric // 120
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
este atât de împlinită în sine și mai cu seamă pentru sine, încît istoria ei îi dă dreptul să se dispenseze de istorie. Pentru orice francez, Franța este lumea. Sentimentul acesta caracterizează toate națiunile mari; prin el au ajuns la monopolul istoriei. S-au înregistrat până acum zeci și sute de popoare; dar câte din ele au devenit națiuni? Un popor devine națiune numai când ia un contur original și își impune valorile lui particulare ca valabile universal. A viețui numai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cadre al PCR și aprobarea primului secretar. Adesea, sentințele judecătorești nu ajungeau la mașină de scris decât după ce se primea telefonul de aprobare a soluției de la partid, de la primul secretar personal! Când știm că Însăși tranziția În România a fost monopolul și gestiunea lui Ion Iliescu, protestele bucureștenilor În Piață Universității, Încercarea Societății Timișoara de a introduce În procesele de guvernare celebrul Punct opt din Proclamația de mare răsunet, desecretizarea dosarelor, procesul comunismului, deconspirarea securității etc., nu au fost decât valuri
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de emoție, dar Crezul și Tatăl nostru ieșeau de minune. Toată moșnegăria și babele satului se minunau de căte texte știa pe de rost Nica a lui Neculai și Catinca Oprea. Serbările școlare, care nu erau deloc puține, erau și ele monopolul lui Nica, mai ales În ceea ce privește poezia, textele pieselor de teatru. Nu mai vorbesc de colinde și plugușoare. Parcă mă și aud și-i văd pe gospodari urmărindu-mă: În Transnistria pe plai/ Ara Regele Mihai/ Mareșalu-n urma lui/ Strânge rodul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
inițial de nivelul confederal al Vrancei, anticipând evoluția lor până în anul 1910. Situația de pornire este dreptul patrimonial complet asupra resurselor și membrilor. Alte privilegii mai puțin importante (spre exemplu, autonomia de exploatare a sării pentru consum intern, excepție de la monopolul statului) nu sunt notate aici. Alte detalii privind evoluția bunurilor și serviciilor publice vor fi relevate pe parcursul capitolului. 4.3.2. Analiză: originea aranjamentului Înainte de a încheia această secțiune, să notăm că ipoteza cea mai credibilă privind originile aranjamentului (H.
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Dar răspundeți-mi scurt, candidați la anul? V.S. Nu. R.T. Ați declarat că nu veți candida. Vă păstrați pentru funcția de președinte al PNL? V.S. Nu mă păstrez decât pentru funcția de membru al PNL, deocamdată. Ideile politice nu sunt monopolul anumitor oameni politici. Ele circulă, ca mărfurile, pe piața ideilor politice 29 iulie 2004 Robert Turcescu Bună seara, doamnelor și domnilor! Invitatul confruntării „100%“ din această seară este domnul Valeriu Stoica. Bună seara! Valeriu Stoica Bună seara! R.T. Fost președinte
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
creăm bazele unui sistem politic bipolar. Și atunci, indiferent de faptul că această idee este sau nu absorbită la nivelul conducerii celor două partide, mi s-a părut importantă dezbaterea publică. Eu cred că, până la urmă, ideile politice nu sunt monopolul anumitor oameni politici. Ele sunt idei care circulă, ca mărfurile, pe piața ideilor politice. Am lansat în nume personal o idee pe piața ideilor politice din România. R.T. Asta e așa, ca o chichiță avocățească. Dumneavoastră nu puteți fi în
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
forme de coproprietate asupra bunului comun de către o structură externă, capabilă să controleze consumarea bunului prin exercitarea forței asupra celorlalți coproprietari. De regulă, această structură externă este reprezentată de stat, din moment ce se poate spune, în tradiție weberiană, că acesta pretinde monopolul legitim asupra folosirii forței într-un anumit teritoriu. Ostrom, urmân du-l pe Ophuls (1973), denumește această soluție drept soluția leviatanului, în analogie cu contractualismul hobbesian ce solicită concentrarea autorității politice în mâinile unui singur suveran (statul) pentru a evita
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
uita lung la ele însele, și s-ar putea să nu mai accepte decât relații parteneriale. Vom intra și noi în „criza familiei patriarhale”, în tranziție spre cea partenerială, vom afla și noi că etica drepturilor nu trebuie să fie monopol bărbătesc și cea a grijii, „monopol” femeiesc. Încercând să ieșim la lumină ne vom pierde multe dintre comoditățile traiului în umbra bărbaților. Orice încercare de ieșire din regimuri paternaliste este grea. Dar merită să exiști altfel decât ca o anonimă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
s-ar putea să nu mai accepte decât relații parteneriale. Vom intra și noi în „criza familiei patriarhale”, în tranziție spre cea partenerială, vom afla și noi că etica drepturilor nu trebuie să fie monopol bărbătesc și cea a grijii, „monopol” femeiesc. Încercând să ieșim la lumină ne vom pierde multe dintre comoditățile traiului în umbra bărbaților. Orice încercare de ieșire din regimuri paternaliste este grea. Dar merită să exiști altfel decât ca o anonimă de folosință milenară. În timp economia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
femeile din lume și din propria țară drepturi civile și politice, ca și când acestea le-au fost făcute cadou prin bunăvoința de masă a bărbaților generoși și luminați. Sunt convinsă că în întreaga istorie patriarhală (adică istoria în care bărbații dețin monopolul resurselor politice, financiare, culturale), femeile au acționat ca să își facă și ele partea lor. Cea mai simplă și bătătorită cale este cea „feminină”: bărbații trebuie să fie flatați, orgoliul lor trebuie gâdilat, chiar dacă aceasta înseamnă să mimezi slăbiciunea, vulnerabilitatea, inferioritatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
decoreze peisajul masculin. În rest să îngrijească managerial, menajerial și erotic de capii lor, oriunde s-ar afla aceștia: acasă, la servici, la cârmă. Ținutul cu dinții la ordinea milenară a lumii patriarhale exprimă frici foarte explicabile de pierdere a monopolului masculin, iar pentru aceasta nici un misoginism nu este de ajuns. Există o teamă la fel de explicabilă față de pierderea sensului vieții și de lezarea gravă a identității personale. Eu înțeleg teama danciachirilor la fel cum înțeleg și teama țăranilor față cu gripa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de femei, care de obicei predau metodica sau istoria filosofiei. Metodica era socotită „minoră” în raport cu „înalta cauză”, iar istoria filosofiei era nesubversivă pentru establishment. Cornelia Grünberg, cu tot talentul ei analitic, avea drumul predeterminat, spre metodică, încât să nu tulbure monopolul pe marile subiecte, iar Florica Neagoe, deși înspăimântător de inteligentă și de tristă, îi înțelegea și livra doar pe marii maeștri la istoria filosofiei moderne. Sau îi analiza critic pe căi bărbătesc-trasate. Pe urmă a mai avut și „calitatea” de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
operațiuni tehnice, altfel, cine știe, poate n-ar mai avea nevoie de bărbați protectori. Am acceptat că pentru femei moralitatea înseamnă abstinență sau fidelitate sexuală. Femeile nu sunt morale prin virtuți, ci fiindcă sunt fidele măcar corporal celor care dețin monopolul pe „adevăratele” virtuți: tăria de carcter, curaj, onestitate, dreptate. Am acceptat că o femeie își pierde reputația nu când este josnică, lașă sau slabă profesional, ci când își înșeală partenerul. N-am fost solidare una cu alta, ci cu dorințele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și stângace pentru cei mai mulți trăitori vinovați că au suportat prea obedient anularea voinței proprii. Dar libertatea și autonomia nu își au granițele doar la ușa statului, ci și la cea a casei. Drama nelibertății devine la aceasta din urmă granița monopolului sexului care păstrează o moștenire totalitară: libertatea înseamnă muncă. Anele au simțit gustul amar al acestei forme de „libertate”, au avut sentimentul minții împrăștiate între profesie, foamea cotidiană a familiei, caracterul etern al murdăriei rufelor și podelelor, viața scurtă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
fapt îmbucurător: politicienele încep să părăsească unilateralitatea politicianului și să acționeze în direcția legislației care ușurează condiția femeilor. Unele dintre ele ies din pura „masculinitate” a politicii, privind la semenele lor marginale, împovărate de dubla zi de muncă și de „monopolul” pe practica de creștere a copiilor, la femeile adesea sărace, bătute, traficate, violate, folosite ca unelte de vânzare pentru fantezii sexuale. Cu alte cuvinte, politicienele preiau treptat agenda nedreptății și discriminării de gen. Ele încep să se orienteze asupra aspectelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nici democrație paritară în viața privată, nici autonomie în privința îngrijirii propriei persoane. Eventual protestează individual atunci când prestația nu le convine. Fac mici mișcări anarhiste, uneori violente, eventual pleacă, nu au creat ideologii ale eliberării din grijă, nu depun moțiuni împotriva monopolului femeiesc asupra gătitului și spălatului. Barometrul de Gen aplicat în august 2000 ne spune pe de-o parte că deciziile din viața privată sunt luate preponderent de către femei, pe de altă parte, ne spune că, din cauza dublei zile de muncă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
un nivel fără precedent, căpătând un loc central în dezvoltarea globală. Ce s-a întâmplat pe Wall Street în 1999-2000 cu acțiunile high-tech, de la boom la bust, e tot fără precedent. Pe plan global, se trece destul de greu de la un monopol occidental asupra înaltei tehnologii, care generează inegalități și frustrări, la un regim nou al proprietății intelectuale și al capacității de producție și comercializare. Acest proces dificil, accelerat și conflictual, va fi problema omenirii în următoarea perioadă. De exemplu, Intifada a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
că alcoolicul conte Pubi Teleki și-a lăsat castelul din Căpălnaș unui bucureștean la o bodegă din Lipova prin anii ’80, printr-un testament pe o bucată de hârtie. Omul nostru din capitală i-a dat mai multe rânduri de monopol cu dulce fascinat de engleza lui oxfordiană și de faptul că umbla în ițari ponosiți pe care îi primise de la țăranii valahi din Căpălnaș, care l-au și învățat cu „ginarsul“ încă de când era doar un june conte. În momentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
avea mare importanță; important era, nici măcar tanțul ci, pe de-o parte tănțuitorul; pe de alta, cred și acum că eu, privitorul, eram cel mai important. De pe lume. Moș Iacob al meu era și lingurar. La noi lingurăria nu era monopol al țiganilor (altfel, s-ar fi chemat: rudărie); la noi În Basarabia țiganii erau puțini, chiar dacă Rusul Pușkin fusese impresionat de numărul lor mare - dacă ar fi călătorit În Principatul Moldovei, or În al Țării Românești - ce să mai vorbim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
joc unde oamenii acționează după reguli și interese specifice, dintre care cele mai importante sunt luptele de prioritate asupra obținerii și publicării informației"39. Din ansamblul discursului jurnalistic, Bourdieu analizează în special domeniul televizual, văzut ca deținând "un fel de monopol asupra gândirii/judecății unei părți foarte importante a populației. Acest monopol asupra informației este o problemă reală, deoarece televiziunea tinde, astfel, să impună propriile sisteme de percepție, analiză, judecată, clasare și de ordonare a realității pentru o parte importantă a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
cele mai importante sunt luptele de prioritate asupra obținerii și publicării informației"39. Din ansamblul discursului jurnalistic, Bourdieu analizează în special domeniul televizual, văzut ca deținând "un fel de monopol asupra gândirii/judecății unei părți foarte importante a populației. Acest monopol asupra informației este o problemă reală, deoarece televiziunea tinde, astfel, să impună propriile sisteme de percepție, analiză, judecată, clasare și de ordonare a realității pentru o parte importantă a populației"40. În aceeași calitate de câmp discursiv, discursul jurnalistic este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]