4,924 matches
-
studiul vieții de mahala, în care autoarea nu are nici o competență. Tema însă e originală și bogată în posibilități. Un tânăr provincial, venit la București cu intenția de a se împinge în lumea mare chiar prin mijlocirea unor femei de moravuri dubioase, cade victimă credulității lui și-și descoperă totdeodată un suflet bun care îl face infirmierul neprevăzut al unei bolnave de ulcer stomacal. Rădăcini e romanul, inform și lung, al crizelor intime feminine, de natură fiziologică, insatisfacțiuni erotice, încetări ale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
n-are spirit de observație, Ludovic Dauș a putut interesa puțin prin Asfințit de oameni, romanțare a cronicii civile botoșănene, D. V. Barnoschi a dat oarecare mișcare epică unui episod de carbonarism român, pentru ca apoi, sub pretext de purificare a moravurilor, să scrie o serie de romane pline de scabroase destăinuiri sexuale, urmat în privința aceasta de Sandu Teleajen. TEATRUL: V. I. POPA, MIRCEA DEM. RĂDULESCU, G. CIPRIAN, TUDOR MUȘATESCU În afară de dramaturgii consacrați, prea mulți furnizori n-a avut teatrul după 1918
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ei", precum învață "prietenia" cu piciorul prin "tușă", constând în introducerea piciorului între pulpele altuia. Romanul, care, privit de sus, amintește literatura lui Pierre Loti (Azyadé, Madame Chrysanthème etc.), se salvează prin impresia de inocență sălbatecă ce se desprinde din moravurile unei eroine așa de străină de civilizația noastră. Maitreyi rămâne până acum singura scriere cu adevărat interesantă a lui Mircea Eliade. Restul e o ilustrare a acelui obsedant trăirism. Tineri participă la mișcări comuniste, fac crime, violează servitoarele și femeile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e o narațiune pseudopolițistă, un fel de replică parodic-fantastă la Emil și detectivii de Erich Kästner, cu accente inteligent satirice. Și celelalte povestiri (Mario Martin, Un sandviș cu șuncă, Gloria doctorului Odel ș.a.) combină ingrediente bine administrate: umorul negru, observația moravurilor dublată de satira caustică, recursul la fantastic, miraculos, la panoplia literaturii SF etc. Cu Pegasul troian (1976) V. inițiază exploatarea unei zone care avea să îi aducă un oarecare succes: aforistica, prezentă în volumele Îndreptar de greșelile altora (1978), subintitulat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
noastră înspre distincția calitativă dintre păcat și corupție. Această distincție reprezintă punctul central al meditațiilor sale pretențioase în individualizarea naturii specifice a corupției, dar la fel de nete în exigența unei schimbări radicale a mentalității, în stilul vieții și al relației, în moravuri și în acțiunea efectivă a persoanei corupte. Dacă fenomenul corupției este calitativ diferită de păcat, e clar că și pentru vindecarea corupției e nevoie de o schimbare radicală a vieții, calitativ alternativă. Dar pentru a înțelege până la capăt punerea în
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
fi om politic, Eminescu prezintă și analizează mecanismele vieții politice românești din cea de-a doua jumătate a veacului al XIX-lea și, în această calitate, jurnalistul intră în dialog cu societatea contemporană și cu istoria, privește cu ochi critic moravurile politicienilor și propune soluții pentru situația economică și politică a țării. Articolele eminesciene oferă imaginea societății românești în pragul epocii moderne, a prefacerilor sociale, economice și politice prin care trece țara în acele timpuri, constituind în același timp o mostră
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Oricât de nenorociți am fi prin împrejurări istorice de deosebite naturi, suntem un popor ce a știut și va ști, oricând va fi nevoie, să-și plătească cu prisos datoria de sânge, suntem un neam de oameni lipit, prin tradiții, moravuri și limbă, de un petec de pământ, pe care, cu titluri netăgăduite, îl putem numi țara noastră"381. Pornind de la modelul actanțial elaborat de A.J. Greimas, pentru a explica logica structurilor narative prin intermediul unui factor transformator 382, propunem următorul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în „Tranzacțiuni literare și științifice”. Romanul În Iași (1871), scris după mai vechea rețetă a romanului de mistere, împinge tehnica senzaționalului până în preajma aberației. Dar, ca și înaintașii săi, M. află registrul potrivit, caracterizat prin naturalețe și vervă, atunci când observă moravurile, urbea de pe Bahlui devenind obiectul unei priviri lucide, câteodată aproape cinice. Poate de aceea, îndreptându-se spre comedie, a avut și un oarecare succes. Piesele Socrul unui ginere (1873), 1-ul aprilie stil nou (1874), Fata lui chir Troancă (1874
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
dintru început scopul căutarea și descrierea "Americii siderale, cea a libertății zadarnice și absolute a freeways-urilor, niciodată pe cea a socialului și a culturii; pe aceea a vitezei din pustiu, a motelurilor și a întinderilor minerale, niciodată America profundă a moravurilor și mentalităților"486 (s. a.). În acest scop declarat, Baudrillard își recunoaște din nou pasiunea de a transforma experiențele și imaginile în semne, oferind o semiologie a Americii așa cum a perceput-o, sub forma unei pelicule fără adâncime și de cele mai multe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ordinul Minorilor, al cărui întemeietor a fost, a început să strălucească prin minuni în orașul Assisi. Se povestește în conformitate cu ceea ce chiar s-a întâmplat. Acest Francisc era renumit pentru noblețea originii sale, însă a devenit mult mai strălucitor prin corectitudinea moravurilor. După ce și-a petrecut copilăria în nevinovăție, a început să mediteze mai mult asupra ademenirilor acestei lumi, la deșertăciunea lucrurilor pământești și să reflecteze permanent la faptul că acestea, care pier odată cu trecerea timpului, sunt un nimic. La astfel de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fie benefică, a limitat regula și viața lor la anumite puncte așa încât să nu înlocuiască sau să dăuneze celorlalte ordine religioase (cf. Ef 6,14-15). Și anume: să meargă prin orașe și sate pentru a propovădui Evanghelia și să reformeze moravurile, dând exemplu mai degrabă printr-un comportament matur și prin îmbrăcămintea umilă decât prin cuvinte aspre de îndreptare; să nu-i disprețuiască pe cei lacomi, nici să-i condamne pe cei care poartă haine moi, pentru că doar Dumnezeu cunoaște inimile
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și în ,,Observatorul” (1935), cu manifestele Către generația mea de ambele sexe, Meșteșugul de a scrie, Lupta pentru existența spirituală, M. reface teribilist aceleași deziderate: câștigarea unei autonomii absolute a ,,gândului”, dezlegarea lui de actul de prezență (starea civilă, biografia, moravurile autorului) și înlocuirea livrescului (desuet) printr-o spontaneitate adeverită de atracția ,,sexologică” a cuvintelor. În ,,Reporter” (1934-1935), la rubrica „Zigzag”, M. îi prezintă pe poetul simbolist belgian Karel van de Woestijne (din care și traduce), pe expresionistul Erich Kästner, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
mai recent, cartea lui J. C. Thibault, The Mistery of Ovid's Exile, Berkeley - Los Angeles, 1964, răspund la această întrebare. Augustus a invocat, în edictul său, volumul Ars amandi, prin care poetul ar fi subminat politica de regenerare a moravurilor inițiată de împărat. Dar cartea Ars amandi fusese publicată cu circa nouă ani înainte de relegare 2. Acestă explicație oficială este un pretext care ascunde cauza adevărată a exilului. Mărturia lui Ovidiu din Tristia (II, 207-212) precizează că două delicte au
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
infracțiune" să le scrii, prin urmare nu pot constitui probe pentru o condamnare judiciară. Apărarea poetului este cu adevărat subtilă și chiar la obiect: el admite pe deplin că versurile lui "languroase" au fost citite nu numai de femei de moravuri ușoare, ci și, din întâmplare, de femei cinstite, dar vina, dacă s-ar fi putut vorbi de o vină, trebuia atribuită cititoarelor și nu versurilor ovidiene, care rămâneau o simplă ocazie de a păcătui, versuri ce puteau fi găsite oriunde
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
subliniem, în ceea ce-l privește pe Suillius, raporturile de rudenie care îl legau de domus Fabia. Amintind aceste afinități, care el își dorește să rămână neclintite, Ovidiu profită de ocazie pentru a lăuda originea nobilă a propriei familii și puritatea moravurilor sale, cu excepția unei nefericite greșeli. Ovidiu îi cere lui Suillius să se adreseze tânărului Germanicus, pentru a obține favoarea de la acesta: ar fi de ajuns o adiere de vânt pentru ca barca poetului, pe cale de a se scufunda, să se poată
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
înțeles că un asemenea gest din partea lui Cotys ar fi fost interpretat de împărat drept un act propiu-zis de dușmănie. Elogiile aduse lui Cotys nu se opresc aici: Cotys a studiat cu fidelitate artele liberale, fapt ce i-a rafinat moravurile (mores) și i-a îndulcit duritatea. Mai mult, Cotys a devenit un poet ilustru, Orfeu nemaifiind singurul poet al Traciei. Pe timp de război îl caracterizează curajul, iar pe timp de pace finețea. Și în ceea ce le privește pe Muze
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Piramida este măreață, leul e crud și măreț, „mărețul turn” reprezintă loc de veghe și „trist martur de-al nostru trist apus” etc. Adevăratele obiecte lirice asupra cărora se concentrează fantezia poetului sînt: fatala Soartă, Melancolia, Suvenirea, Durerea și proastele moravuri din Fabule. În rest, locurile comune ale romantismului. Meditația gravă (aceea din Umbra lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunei. La Tismana, Mormintele. La Drăgășani etc.) se desfășoară, de regulă, În reliefuri aspre. Ion Heliade Rădulescu și Grigore Alexandrescu, introduc peisajul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
numaidecît să suspine, să se dea de ceasul morții și să jure că nu mai poale trăi, iar femeia să se prefacă, după oarecare timp, că Îl crede. După oarecare timp... pentru că și ritmurile timpului sînt, aici, mai Încete și moravurile mai Înțepenite. O complicitate reciproc acceptată reglează aventura sentimentală și determină formele ei de manifestare. O imensă impostură care atinge Însă În poezie notele cele mai profunde ale senzualității. O senzualitate ce nu trece Însă dincolo de pragul decenței. Căci versurile
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
am citat deja numele Anicăi, Casandrei, Lucsandrei, Elencăi, Marioarei, Marghioalei), numai una Însă (Zulnia) intră În poezie. Celelalte dispar În rîul acestei pasiuni. Regula, În epocă, este ca femeile să se schimbe, iar pasiunea să rămînă. Rasismul masculin (phalusocrația) guvernează moravurile. Poeții nu ezită să treacă numele ibovnicelor În versuri și să jure, de fiecare dată, iubire veșnică. Ei nu se simt imorali pentru că n-au conștiința păcatului. Codul curtenici medievale cere ca bărbatul să-și Închine viața unei Doamne (Stăpîne
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
generații. 21. Cu Anton Pann apare și critica erosului, adică morala erosului. O anume severitate față de femeie se observă, totuși, mai devreme În poezie. Amanții de profesie (Văcăreștii) arată uneori ceea ce În limba neșlefuită a epocii se cheamă scîrbire față de moravurile femeii. Matei Milu (1725-1801) este iritat de boala nouă ivită la femeile din timpul lui (istericalele), o boală de origine, crede el, grecească. Ea se manifestă printr-o zbuciumare „ca de-epilepsii”. Moldovencele ar fi preluat-o ca să nu fie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
grecească. Ea se manifestă printr-o zbuciumare „ca de-epilepsii”. Moldovencele ar fi preluat-o ca să nu fie mai prejos de semenele lor peninsulare. Fără pricină, femeile leșină, se afumă cu pene pe sub nas, gene și ochi... Poetul, om de moravuri vechi, cere bărbatului să vindece această „năbădaică” cu cincizeci-șaizeci lovituri de bici la spatele femeii: „În vreme cînd năbădaică vine Să aibă bărbatul un bici bun la sine Și la c... să-i deie una sută bine Șăptezăci sau noăzăci
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
el săracul e una Cu cel ce poartă cununa, Înțeleptul și nebunul La el amîndoi sînt unul. MÎndru deloc nu se ține, Petrece cu fiecine, Pe nimeni cu osibește...” Poemul se termină printr-o juxtapunere de proverbe despre iubire și moravurile ei. Iată cîteva: „Unde c dragoste multă e și uriciune multă. Bărbatul temător Își Învață nevasta curvă.” .................................................................................... „Decît să-și păzească cineva nevasta, mai bine crîngul cu iepurii...” .................................................................................... „Ci cînd vei să-ți iei nevastă, Uite-te la mumă-sa
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui, Pann Își pierde umorul). Într-o epocă În care femeia este divinizată, iar poezia erotică domină producția literară, Pann introduce critica erosului. Figura lui poetică dominantă este aceea a conjugalității periclitate. Periclitate de firea slabă, nestatornică a femeii, de moravurile sociale, de prostia omenească etc. LÎngă această figură, există altele două: aceea a bărbatului pățit și a femeii Îndrăcite. Pann semnează el Însuși un pățit și, dacă dăm crezare uncia dintre adiatele sale (cea din 1849), poetul a cunoscut direct
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Conachi acoperă totul. Nici temele nu sînt, de regulă, pure. De la erotică se trece ușor la filozofie și politică. Discursul erotic deviază cu regularitate Într-un discurs moral. Conachi, Nicolae Văcărescu, Heliade, Grigore Alexandrescu Întrerup poemul și fac dizerații asupra moravurilor lumii. Pentru că poetul din această epocă are conștiința că trebuie să Întemeieze nu numai literatura, trebuie să Întemeieze o ființă și o societate românească. Au Întemeiat, În mod sigur, o poezie care În galanteria ei desuetă exprimă ceva din neliniștile
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a situațiilor-cheie din Firu'n patru menită a spulbera "enigma" și a reconfigura estetic ficțiunea romanescă, abandonând procedeele biografiei romanțate sau ale analizei psihologice, utilizate până acum, în favoarea unor soluții epice surprinzătoare (inadecvate, s-a spus), din repertoriul comediei de moravuri și al romanului polițist. Incipitul e din nou regizat cu migală, până la cele mai mici detalii, pentru că, așa cum remarca Ligia Tudurachi 47, Lovinescu și-a construit, ca și Rebreanu, "o mitologie personală a romanelor", menită a sugera caracterul mecanic al
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]