7,269 matches
-
Învecinată unde avea să stea. — De fapt, nu e chiar așa de rău, dacă lăsați deschisă ușa spre anticameră, i-am explicat eu și apoi i-am arătat baia de pe coridor, cerându-mi scuze pentru bucățelele de săpun și prosoapele murdare. — Dau 75 mărci pe lună și uite ce primesc În schimb, am zis. Fir-ar să fie, o să mă plâng nenorocitului ăluia de proprietar. Numai că, În timp ce spuneam asta, știam deja că n-o să o fac niciodată. Când m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ăla care să-l fi atras pe trecător să intre să bea ceva: nici ușa de pe care se cojea vopseaua, nici florile uscate de la ferestre și, În nici un caz, bilețelul scris de mână, deloc caligrafic, care era pus În geamul murdar și pe care scria: „Discursul de diseară poate fi ascultat aici“. Am Înjurat, căci asta Însemna că Joey cel Șchiop ținea În seara aia un discurs la un miting al Partidului, ceea ce avea să se soldeze cu obișnuitul trafic infernal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
singurul lucru pe care Îl au În comun. Pe Badenschestrasse, la nr. 7, se află unul dintre cele mai moderne blocuri de locuințe din oraș și e cam la fel de exclusivist ca un dineu În compania Ptolemeilor. Mi-am parcat mașinuța murdară Între un imens Deusenberg și un Bugatti strălucitor și am pășit Într-un hol care părea să fi lăsat fără marmură vreo două catedrale. Un portar rotofei și un soldat din trupele de asalt m-au zărit și, părăsindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
se trecuse ca un poster de music-hall, iar Admiralstrasse, nr. 43 era genul de loc În care șobolanii poartă dopuri În urechi, iar gândacii suferă de o tuse nasoală. Camera lui Neumann era În spate, la subsol. Era umedă. Era murdară. Era Împuțită. Iar Neumann nu era acolo. Portăreasa era o țestoasă cu căpățâna mare și maxilare proeminente, cu un corp otova de sus până jos ca un puț de mină. Părul ei era la fel de natural ca parada În marș pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
că mai avea câțiva mușterii, dar m-am gândit că erau mai multe șanse să văd un evreu În față la coadă la o măcelarie cu carne de porc din Nürnberg. Apăru În ușa apartamentului ei, fără nimic pe sub halatul murdar din prosop, pe care-l lăsase desfăcut, și Își aprinse o țigară pe jumătate fumată. — Îl caut pe Neumann, i-am zis făcând tot posibilul să ignor cele două copane și barba de boier rus dintre ele, care erau lăsate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pe degeaba, Își petrecu halatul, legându-l cu cordonul. — Ești polițai? pufni ea pe nas. Am mai zis, sunt un prieten. Își Încrucișă brațele și se sprijini de tocul ușii: — Neumann nu are nici un prieten, Îmi spuse privindu-și unghiile murdare de la mâini și uitându-se apoi din nou la mine. În afară de mine, poate, și asta numai pentru că mi-e milă de amărâtu’ de el. Dacă-i ești prieten, mai bine l-ai trimite la doctor. Nu e zdravăn la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de doliu decât era În pat. I-am prins de câteva ori privirea, dar ea, cu buzele strâns lipite, de parcă ar fi ținut gâtul meu Între dinți, a privit drept prin mine ca și cum aș fi fost o bucată de sticlă murdară. Six Însuși avea o mină care părea mai degrabă expresia mâniei decât a unei adânci dureri: cu sprâncenele Încruntate și capul plecat, privea țintă În mormânt ca și cum ar fi Încercat ca printr-un efort supranatural să-l facă să azvârle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
a-i convinge pe ceilalți oameni de afaceri importanți să i se alăture În opoziția față de Goering. Dacă ei nu vor reuși să-l susțină, nu se poate ști de ce e În stare. Nu se află mai presus de lupta murdară. Eu Îl suspectez, și e vorba numai de o suspiciune de-a mea, te avertizez, că are legături cu lumea interlopă. Toate chestile astea despre politica economică germană aveau doar o consecință marginală, m-am gândit eu, dar Six și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
spun. Asta dacă e Închisă, vă atrag atenția. Nu judecați după cum arată. Mi se pare că așa a arătat Întotdeauna. Am condus-o pe Inge prin spate, pe o mică alee pavată mărginită de garaje și magazii Încuiate. Pisici vagaboande murdare stăteau Înșirate pe zidurile din cărămidă; o saltea zăcea aruncată la o intrare, cu arcurile de fier revărsându-se pe jos; cineva Încercase să-i dea foc, și asta mi-a amintit de cadrul carbonizat al patului din fotografiile făcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
a amintit de cadrul carbonizat al patului din fotografiile făcute de criminaliști pe care mi le arătase Illmann. Ne-am oprit lângă ceea ce am crezut a fi garajul care aparținea pensiunii și m-am uitat Înăuntru prin geamul groaznic de murdar, dar a fost imposibil să zăresc ceva. — Mă Întorc după tine Într-un minut, i-am spus lui Inge și m-am cățărat pe burlanul de pe peretele lateral al garajului sus pe acoperișul de tablă ruginită. — Vezi să nu uiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
fără să Îndrăznesc să mă ridic În picioare și să concentrez toată greutatea corpului meu Într-un singur punct de sprijin. La capătul acoperișului, am privit În jos Într-o curticică ducând la pensiune. Majoritatea ferestrelor de la camere aveau perdele murdare, cu ochiuri mari, și nu se vedea nici urmă de viață la nici una dintre ele. Am căutat cu privirea o modalitate de a coborî, dar nu era nici un burlan, iar peretele proprietății Învecinate, cea a contabilului „german“, era prea jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
mei puternici și apăsați, de mers care are o țintă precisă, ai ei nervoși și pe jumătate În vârful picioarelor. La capătul coridorului m-am oprit și am privit Într-o bucătărie spațioasă și care mirosea groaznic. Grămezi de vase murdare zăceau În neorânduială. Pe masă, brânza și carnea se umpluseră de ouă și larve de muște. O insectă umflată Îmi zumzăi pe lângă ureche. Când am făcut un pas Înăuntru, duhoarea fu atât de puternică, Încât era de nesuportat. În spatele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
știe despre Six? Sperau că știu eu unde sunt documentele lui Von Greis? Și dacă mă torturau și eu nu știam ce voiau să audă de la mine? Deja după a treia sau a patra zi petrecută singur În celula mea murdară, Începeam să mă Întreb dacă propria-mi suferință nu era ea Însăși un scop În sine. Alteori, mă nedumerea gândul la ce s-o fi Întâmplat cu Six și cu Helfferich Roșcovanul, care fuseseră arestați odată cu mine, și cu Inge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
din castronul cu cereale. Cu părul e bine, rezistă o săptămână fără să-l spăl. Îmi urăsc vecinii. Îi urăsc când vorbesc, îi urăsc când trec dintr-o cameră în alta. În fiecare dimineață sunt înconjurată de mormane de vase murdare. Încep să le spăl și vorbesc cu ea. Mi-e rușine. Mă privește curioasă, cu ochii ei atenți. Mă chinui s-o fac să râdă. Aș vrea să interzic gazele de eșapament, cerul roșu, norii toxici, aș vrea să trăim
Zvera. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Domnica Drumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1770]
-
singurul om pentru care scriu, pentru care am scris vreodată, cum să scap de rujul acela întins pe viața mea ca pe o oglindă de spălător și care nu se șterge cu nimic, dimpotrivă, se sleiește tot mai mult, mai murdar, mai diluat? Cum să-mi retez din creier țâțele alea de vată, fusta aia de curvă împuțită, peruca aia, artificiul, manierismul ăla? Tulburarea care se învîrtoșează ca un sirop gros în țeasta mea îmi coboară în oasele nasului, în vertebrele
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
oroare sau pufneau în râs. Curând, spațiul acela nesfârșit gemea de lume, iar eu, roșu la față și gemând, stăteam mai departe dezgolit, venindu-le cu creștetul până la piept, acoperindu-mi cu palmele sexul care atârna în receptacolul de faianță murdară. Acum e dimineață și te privesc iar în ochi. Cuvântul pe care îl desenasem ieri pe oglinda aburită se mai vede foarte puțin, doar dacă privești dintr-o parte. îl mânjesc iar cu pastă de dinți. Singurătatea are în ea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
sprâncene și care pedalau egal și continuu. Cum ieșeam din localități, de-o parte și de cealaltă se-ntindea iar câmpia, cu dealuri albăstrui în depărtare, cu silozuri și castele de apă din loc în loc. Depășeam căruțe trase de cai murdari, pline cu bidoane și sticle goale. Pe capră, țiganul dormea sub pălărie, cu hățurile atîrnîndu-i într-o mână arsă de soare și moale. în zona dealurilor satele se mai risipeau, apăreau livezile de meri, viile și carierele de unde cărămidarii scoteau
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
o singură ușă stacojie, cu gemuleț. Cum auzeam tropăituri pe trepte în urma mea, aproape că am smuls ușa, luîndu-mi avânt să mă reped înainte pe vreun alt culoar. Dar nu era decât o minusculă, mizeră cabină de closet, cu pereții murdari de urme de degete și mirosind a urină învechită. Resemnat, am pus zăvorul și m-am așezat pe scaun, pe când ușa era zgâlțâită de lovituri de pumn. Ivărul zăvorului aluneca tot mai mult, sub ochii mei îngroziți... (Toate astea le-
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
vacarmul de până atunci, s-a aprins o lanternă. Erau, evident, Lulu și Bazil, care au început obișnuitele bancuri tâmpite. Unuia i-au uns lentilele ochelarilor cu cremă de ghete. Altuia i-au pus bocancii la nas, cu toți ciorapii murdari pe care i-au putut aduna. Turnau apoi un firicel de apă dintr-un pahar în altul, șoptind persuasiv și dulce la urechea câte unui adormit: "Pișșșe-te că pleacă trenul... pișșșș, pișșșș..." Mult mai eficientă era comanda: "Saltă capul, să
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
avea să fie scurtă, atâta cât să termin Cartea. Singurele vizite avearn să ți le fac ție, Victor, în camera ta identică adîncită-n oglindă, în obscuritatea identică a vieții tale. Seri întregi aveam să ne privim în ochi prin sticla murdară, verzuie. Avea să se întunece progresiv, norii din fereastiă aveau să devină purpurii asemenea ochilor de păsări cântătoare, iar apoi, în cadrul ferestrei, aveau să iasă stelele, dar noi trebuia să ne privim în continuare în ochi, până când după umărul tău
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
venele gâtului și am ieșit în imensa curte cu alei întortocheate, la soare și la aer. "Labirint viața, moartea labirint/Labirint fără capăt, spuse magul din Ho", recitam cu voce tare. Am ieșit pe poarta de fier forjat cu deja murdara și boțita placardă "Bine-ați venit în tabăra Budila!" și-am luat-o, mergând încet, cu capul în pământ, pe drumul dintre casele țărănești și fântânile cu căruțe de tablă, legate cu lanț. Nici măcar localnicii care treceau pe lângă mine nu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Scara s-a oprit, spre confuzia mea, nu în holul conacului, ci într-o încăpere îngustă și înaltă, foarte înaltă, cu pereții vopsiți în același ulei vernil, cu un glob în tavan care abia-și putea trimite valurile de lumină murdară până jos. Podeaua era de mozaic și nu putea avea latura mai mare de vreo trei metri. Am crezut mai întîi că sânt prins, căci nu zăream nici o ieșire-n pereții uniformi. Trebuia ori să rămân aici și să mor
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
în inimă. "Victor! Victor!" - auzeam vocea ei strigîndu-mă din susul scărilor. Am coborât ore în șir pe scărița de lemn, înșurubată monoton în pereții dați până la jumătate cu ulei vernil. Mii, zeci de mii de trepte prăfoase, tocite, scârțâitoare. Globurile murdare din tavan dădeau o lumină tot mai stinsă, crepusculul devenea cafeniu închis, echivoc. Din când în când ajungeam pe câte un palier cu uși numerotate, mereu închise, și cu scaune acoperite cu vinilin slinos de-a lungul pereților. Din spatele unor
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
treptele scării de la conac. Am deschis încet ușa dormitorului. într-o lumină verzuie (pe fereastră se vedea un bec aprins în vârful unui stîlp), colegii mei dormeau, mulți îmbrăcați, respirând greu. Aerul era înăbușitor. Putea a bere și a ciorapi murdari. M-am culcat, scoțîndu-mi doar pantofii, 162 m-am acoperit cu pătura peste cap și am adormit imediat, fără vise, cum nu reușisem niciodată în nopțile de la Budila. Doamne, cât de aproape sânt de Himeră! O simt lângă mine, lipită
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
neagră a holului imens, pe ferestrele căruia a nins tot timpul, ușor, ca-ntr-un glob de celuloid. De două nopți nu mai auzisem de sub podea nici un zgomot, deși uneori mă lungeam pe scândurile reci și lipeam urechea de lemnul murdar. Amintirea corpului femeii mângâiate, strânse în brațe, fecundate și lovite 177 în noaptea aceea incertă mă înnebunea de excitație. Ieri seară n-am mai putut suporta și am ieșit din cameră, doar în pulovăr și cu papucii-n picioare. Am
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]