5,280 matches
-
probabil, Antonie, căruia Duca-i impusese ca hatman pe cumnatul Buhuș, fu mazilit apoi la întoarcere, lângă Chișinău și luat în cătușe împreună cu tabăra turcească de asprul pașă bătrân, care era să pregătească peste câțiva ani cea mai mare înfrângere oștilor Turciei regenerate, deschizând astfel epoca lichidării Ungariei otomane și a unei repezi și adânci decăderi. La această cădere a contribuit esențial și Duca, bucuros să se întoarcă în țara unde trăise o viață întreagă și unde-și avea toate legăturile
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a scrie la tituluș Domn Țării Moldovei și Ucrainei”<footnote Nicolae Costin, op. cit., p. 12 footnote>. Prestigiul lui Duca Vodă îi permite să mijlocească negocierile dintre ruși și turci, finalizate prin pacea de la Redzin, la 11 februarie 1681. În prealabil, ,,oastea moldoveană condusă de Jora participă la asediul și cucerirea Cehrinului, în 1679”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 112 footnote>. Dar cea mai însemnată acțiune militară în care sunt implicați moldovenii lui Duca rămâne asediul Vienei, în 1683, la care
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cehrinului, în 1679”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 112 footnote>. Dar cea mai însemnată acțiune militară în care sunt implicați moldovenii lui Duca rămâne asediul Vienei, în 1683, la care Duca este obligat să participe personal. El aduce în oastea sa și câțeva pâlcuri de cazaci, precum și un mare număr de mercenari. ,,Cu această oaste puternică, Duca părăsește Iașii la 20 aprilie 1683”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 67 footnote>. Se pare că numeroși dușmani pe care și-i făcuse
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
acțiune militară în care sunt implicați moldovenii lui Duca rămâne asediul Vienei, în 1683, la care Duca este obligat să participe personal. El aduce în oastea sa și câțeva pâlcuri de cazaci, precum și un mare număr de mercenari. ,,Cu această oaste puternică, Duca părăsește Iașii la 20 aprilie 1683”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 67 footnote>. Se pare că numeroși dușmani pe care și-i făcuse profită din plin de acest moment. Cronicarii au consemnat că nu numai țara, ci și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote Ibidem, p. 71 footnote> . Toți s-au grupat în jurul lui Ștefan Petriceicu și, ,,sprijiniți și de polonezi și de cazaci, au ocupat Iașii, unde Petriceicu s-a instalat domn”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 113 footnote>. De acolo, oastea moldo-polono-cazacă a jefuit complet Bugeacul, profitând de absența oștilor tătărăști. A fost una din cele mai devastatoare acțiuni anti-tătărăști din istoria noastră. O oaste turco-tătară a fost spulberată pe 5 decembrie 1683 la Tilgrotin . Urmarea a fost uciderea a peste
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în jurul lui Ștefan Petriceicu și, ,,sprijiniți și de polonezi și de cazaci, au ocupat Iașii, unde Petriceicu s-a instalat domn”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 113 footnote>. De acolo, oastea moldo-polono-cazacă a jefuit complet Bugeacul, profitând de absența oștilor tătărăști. A fost una din cele mai devastatoare acțiuni anti-tătărăști din istoria noastră. O oaste turco-tătară a fost spulberată pe 5 decembrie 1683 la Tilgrotin . Urmarea a fost uciderea a peste o sută de mii de tătari de ambele sexe
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
unde Petriceicu s-a instalat domn”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 113 footnote>. De acolo, oastea moldo-polono-cazacă a jefuit complet Bugeacul, profitând de absența oștilor tătărăști. A fost una din cele mai devastatoare acțiuni anti-tătărăști din istoria noastră. O oaste turco-tătară a fost spulberată pe 5 decembrie 1683 la Tilgrotin . Urmarea a fost uciderea a peste o sută de mii de tătari de ambele sexe, tot Bugeacul a fost dat pradă flăcărilor, iar cadavrele se întindeau pe o distanță de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Expediția a fost în sfârșit învinsă de armata turco-tătară, care se retrăgea de la Viena, în două ciocniri, la Tabac și la Reni. Duca Vodă se întorcea de la asediul Vienei în Moldova prin Ardeal, dar cum în jurul său rămăsese prea puțină oaste, s-a retras la Focșani, cu gândul de a-i cere ajutor lui Șerban Cantacuzino. ,,La Domnești, lângă Focșani el este capturat la 4 ianuarie 1684 de un detașament de 500 de polonezi sub comanda căpitanului Bainski, și dus în
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
parte”<footnote C. Bobulescu, Gligorie Cornescu, arhitect al Mănăstirii Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 1112, anul XXXIV, Iași, 1953, p. 874 footnote>. Sultanul a făcut această afirmație în timpul vizitei la mănăstirea recent terminată în primăvara anului 1672, când oștile turcești se pregăteau să atace Camenița. Cu acest prilej sultanul ar fi întrebat și ,,cât a cheltuit ghiaurul Gheorghe Duca cu această mănăstire. La răspunsul primit, de 30 de pungi de aur, el ar fi afirmat că nici cu 100
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și a lui Durac. „Duca vodă nu a putut suporta asediul la Curtea domnească și a purces în jos spre iazul Bahluiului, lăsând Iașii în stăpânirea Hânceștilor și refugiindu-se în cele din urmă peste Dunăre, unde și-a refăcut oastea sub comanda lui Alexandru Buhuș”<footnote Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, p. 41 footnote>. Zidurile de incintă cu turnurile de colț și cu cel de la intrare erau terminate la 10 iunie 1670, după cum găsim menționat pe inscripția în limba slavonă
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
autorul ieșind de sub autoritatea textului biblic s-a apropiat de poezia populară, ca ritm și imagini. Anul 1675 a fost extrem de greu pentru Moldova, solicitată să aprovizioneze numeroasa garnizoană turcă din Camenița. Din cauza nesiguranței din Iași, care era jefuit de oștile turco tătare, și în care izbucnise o epidemie, amenințat de atacurile podgheazurilor polone, Mitropolitul Dosoftei s-a retras în Mănăstirea Cetățuia, unde și-a continuat munca de creație și traducere. Molităvnicul de-ntăles, imprimat în tiparnița Sfintei Mitropolii, care cuprinde slujba
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cu toate că au jefuit și ars multe sate ale Moldovei, dar și Iașul, de mănăstirea Cetățuia nu s-au atins cu toate că zidul din partea vestică a incintei era căzut. Aceasta dovedește valoarea tactică intrinsecă a dealului și a mănăstirii În anul 1788 oastea turcă din Moldova „a transformat Cetățuia în centru de aprovizionare, iar după respingerea turcilor din Moldova, de către ruși, Mănăstirile Cetățuia și Hlincea au fost transformate în spitale militare de către ruși”<footnote G. Hurmuzaki, Documente, vol. XX, p. 37 footnote>. La
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
oameni. Nu sosise vremea, pentru că, altfel, În dimineața aceea, așa s-ar fi Întîmplat. Oricum, armate de credincioși ar fi fost În stare să pornească ele pîrjolul, pînă cînd cerul ar fi desăvîrșind lucrarea, arzînd, În final, chiar și aceste oști, pentru un păcat mult mai mare: trufia lor de oameni curați, iar trufia, știut din Carte, era, de fapt, vina cea dintîi, nu era alta peste, de aici pornea tot răul. Nu tocmai: Thomas și Ann nu erau, acolo, Împreunați
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fi purtat altfel, ar fi revenit cu picioarele pe pămînt, femeie adevărată, nu vrăjitoare, cum ar fi zis, mai netoleranți, unii: ce mai, Rusoaica putea fi judecată În toate felurile! Admirată, hulită, iertată! Urmată: s-ar fi găsit o mică oaste sinucigașă, mai teribilă decît piloții kamikadze; aviatorii aceia muriseră convinși că vor avea o glorie postumă; trupa antoniană, la rîndu-i, ar fi știut bine că, aprinzînd lumea, nu ar fi avut parte de așa ceva, pentru că nu ar mai fi existat
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nici mare lucru, mai mult, ignoram complet existența „pierderilor colaterale” cum cinic sunt numiți acum oamenii inocenți, terminați pentru diferite cauze, adică uciși sau închiși în pușcării. Nu știam nimic despre asta, cu excepția vagă legată de „frații” bunicii mele din Oastea Domnului. Nu știam că avem de ce să fim fundamental supărați. Pentru noi, porcăria a început după ’71, când bestia din Împușcatul a prins o bucată zdravănă de paranoia. Atunci, istoria a devenit esențial ancilară și teleologică. Toată trebuia să curgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
rațional răul produs de stalinism cam la fel cum înțeleg occidentalii la sfârșitul secolului XX răul produs de comunismul totalitar. Ca pe o poveste a vieții altora. Intrarea mea în „viața politică” s-a produs în 1964. „Frații” bunicii din Oastea Domnului fuseseră eliberați, ca și ceilalți deținuți politici rămași în viață. Trupele sovietice erau deja departe de noi, iar Dej își luase distanță față de planul lui Hrușciov despre diviziunea muncii în CAER. Pe atunci eu eram o fetiță de 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
țării și lui Iisus. Dar încontinuu. Din când în când apare un ins care povestește cum a luptat el undeva pentru America și că o iubește enorm, că și-ar da iar viața. Iar: „We pray Jesus” și tot așa. Oastea Domnului 24 cu 24 însoțită de Cântarea Americii, ca feliile în sandvici. 31 octombrie (Halloween) Ce zi!! Am scris cam degeaba Halloween ca titlu, pentru că nu ziua strigoilor e subiectul de povestire. Ca să nu îl neglijez însă complet, am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
CFR, nici actorii, neobservînd lipsa/ substituirea. După spectacol, s-a dus și l-a pus la loc, ajutat de cîțiva oameni de pe peron...Chapeau bas! CÎți dintre colegii lui din ziua de azi ar repeta isprava?... Că tot vorbim despre oastea nevăzută a teatrului : cineva de la tv m-a rugat să spun cîteva vorbe despre sufler. Cu ocazia asta, mi-am amintit firește, de piesa lui V.I. Popa Răzbunarea sufleurului, precum și de faptul că În seara premierei ieșene a Scrisorii pierdute
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
neam urmîndu-i sborul și sultan după sultan. Astfel țară după țară drum de glorie-i deschid... Pîn-în Dunăre ajunge furtunosul Baiazid... La un semn, un țărm de altul, legând vas de vas, se leagă Și în sunet de fanfare trece oastea lui întreagă; {EminescuOpI 145} {EminescuOpI 146} Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah și Spahii Vin de-ntunecă pământul la Rovine în câmpii; Răspîndindu-se în roiuri întind corturile mari... Numa-n zarea depărtată sună codrul de stejari. Iată vine-un
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ta coroană într-o ramură de spini". " - Orice gând ai, Împărate, și oricum vei fi sosit, Cât suntem încă pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit! Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierți; Dar acu vei vrea cu oaste și războiu ca să ne cerți, Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale, Să ne dai un semn și nouă de mila Măriei-Tale... De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mă-mpiedec de-un moșneag? " - " De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești, Nu e om de rând, el este Domnul Țării-Romînești. Eu nu ți-aș dori vr-odată să ajungi să ne cunoști, Nici ca Dunărea să-nnece spumegând a tale oști. După vremuri mulți veniră, începînd cu acel oaspe, Ce din vechi se pomenește, cu Dariu a lui Istaspe; Mulți durară, după vremuri, peste Dunăre vr-un pod, De-au trecut cu spaima lumii și mulțime de norod; Împărați pe care lumea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
venit și-n țara noastră de-au cerut pământ și apă - Și nu voiu ca să mă laud, nici că voiu să te-nspăimînt, Cum veniră, se făcură toți o apă ș-un pământ. Te fălești că înainte-ți răsturnat-ai val-vârtej Oștile leite-n zale de-mpărați și de viteji? Tu te lauzi că Apusul înainte ți s-a pus?... Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus? Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ca plesnetul de ploaie... Urlă câmpul și de tropot și de strigăt de bătaie. În zadar striga-mpăratul ca și leul în turbare, Umbra morții se întinde tot mai mare și mai mare; În zadar flamura verde o ridică înspre oaste, Căci cuprinsă-i de pieire și în față și în coaste, Căci se clatină rărite șiruri lungi de bătălie; Cad Arabii ca și pâlcuri risipite pe câmpie, În genunchi cădeau pedestrii, colo caii se răstoarnă, Cad săgețile în valuri care
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
șiraguri, Și, gonind biruitoare, tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată - Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată. Acea grindin-oțelită înspre Dunăre o mână, Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română. Pe când oastea se așează, iată soarele apune, Voind creștetele-nalte ale țării să-ncunune Cu un nimb de biruință; fulger lung încremenit Mărginește munții negri în întregul asfințit, Pîn-ce izvorăsc din veacuri stele una câte una Și din neguri, dintre codri, tremurând s-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ci din carte, Că ne ești așa departe. Te-am ruga, mări, ruga Să-mi trimiți prin cineva Ce-i mai mîndru-n valea Ta: Codrul cu poenele Ochii cu sprâncenele; Că și eu trimite-voiu Ce-i mai mândru pe la noi: Oastea mea cu flamurile, Codrul și cu ramurile, Coiful nalt cu penele, Ochii cu sprâncenele. Și să știi că-s sănătos, Că, mulțămind lui Cristos, Te sărut, Doamnă, frumos". ........................................... De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]