4,817 matches
-
cercului ocular și diametrul "D" al pupilei de intrare (diametrul diafragmei "W") grosismentul unei lunete (indiferent de tip) se poate determina cu formula de mai jos: unde "G" este grosismentul lunetei, "D" este diametrul diafragmei și "d" este diametrul cercului ocular. În cazul în care se cunoaște distanța focală "f" a unuia dintre elementele optice ale lunetei, se poate calcula distanța focală a elementului necunoscut cu relațiile: respectiv
Dinametru () [Corola-website/Science/316397_a_317726]
-
mai folosește în prezent în zona de munte unde cerealele (în general orz, ovăz și secară) se cultivă pe suprafețe mici (producția fiind destinată păsărilor de curte). Modul de folosire al acestei unelte ne-a fost descris de un martor ocular din Câmpia Transilvaniei, așa cum aceasta a văzut în curtea propriilor părinți în anul 1930: Spicele erau lovite cu partea mai scurtă, în timp ce lucrătorul ținea cu ambele mâini partea mai lungă a bățului. Din punct de vedere ergonomic și al dinamicii
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
conștienți fiind de cauza leziunilor. De obicei, nu există semne exterioare vizibile. și nu există stabilit nici un set de simptome care să indice aceasta. Examinarea de către un oftalmolog cu experiență este adesea critică în diagnosticarea SBS, formele particulare de hemoragii oculare fiind destul de caracteristice. Nici o stare patologică alternativă nu imită exact toate simptomele de SBS, dar SBS nu poate fi exclus la copii care se prezintă cu hidrocefalie, sindromul morții subite a sugarului (SMSS) sau „moartea în pat”, tulburări de izolare
Sindromul copilului scuturat () [Corola-website/Science/322392_a_323721]
-
iar primul ministru sard Camillo Cavour a demisionat. Regatul Italiei a fost înființat în 1860. Bătălia a avut un efect major pe termen lung asupra felului în care aveau să se desfășoare acțiunile militare. Jean-Henri Dunant, care a fost martor ocular al bătăliei, a fost motivat de cruntele suferințe ale soldaților răniți lăsați pe câmpul de luptă să înceapă o campanie ce avea în cele din urmă să aibă drept rezultat convențiile de la Geneva și înființarea Crucii Roșii Internaționale. Mișcarea a
Bătălia de la Solferino () [Corola-website/Science/322463_a_323792]
-
de Parma. Restul flotei, comandate de lordul Howard, trebuia să țină sub observație Armada. Sub privirile neliniștite ale localnicilor, în dimineața zilei de 31 iulie 1588, "Invincibila Armada" a trecut prin fața portului Plymouth. Dintr-o relatare a unui italian, martor ocular al evenimentelor, flota spaniolă era dispusă ca o veritabilă armată de uscat: grosul forțelor pe centru, apărat în față și în spate de avangardă și respectiv ariegardă; totul forma o gigantică semilună; comandantul Guzman, duce de Medina-Sidonia era general de
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
sau naturii congenitale) sau dobândită, cu mențiunea afectării porțiunii irisului în funcție de cât de întunecată sau de luminoasă este aceasta. Heterocromia congenitală este de obicei moștenită ca o trăsătură autozomală. Heterocromia dobândită este determinată de răni, inflamații sau tumori la nivel ocular sau de unele medicamente folosire în prepararea colirelor (picăturilor pentru ochi). Heterocromia a fost observată și la indivizii cu sindromul Duane. Dacă heterocromia (cunoscută și ca "heterochromia iridis" sau "heterochromia iridum") este starea patologică în care un iris diferă prin
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
pentru ochi). Heterocromia a fost observată și la indivizii cu sindromul Duane. Dacă heterocromia (cunoscută și ca "heterochromia iridis" sau "heterochromia iridum") este starea patologică în care un iris diferă prin culoare de celălalt (heterocromie completă), heterocromia centrală este afecțiunea oculară în care apar două culori diferite ale unui același iris. Apare în zona pupilară a irisului, unde culoarea diferă față de cea median-periferică (ciliară) a acestuia. Culoarea ochilor este determinată în principal de concentrația și distribuția pigmenților melanici în interiorul țesuturilor irisului
Heterocromie () [Corola-website/Science/316958_a_318287]
-
sau un sentiment de siguranță (o parte a gâtului devine descoperită, deci vulnerabilă). Este practic imposibil să se încline capul în fața cuiva în nu avem încredere sau ne sperie, sau are tulburări de vedere. Deasemeni, ochii neconcentrați pot indica probleme oculare ale ascultătorului. Interesul poate fi indicat prin contactul vizual prelungit, dar și printr-o poziție a ascultătorului de a sta în picioare și de a asculta în mod corespunzător. Minciuna sau omisiunea de informații pot fi indicate prin atingerea feței
Limbajul trupului () [Corola-website/Science/328880_a_330209]
-
câteva clipe locomotiva, aruncându-l pe Tom Thumb de pe șine, s-a izbit în Jumbo, proiectându-l în peretele vagonului său, și a deraiat de pe șine împreună cu primul vagon din spatele ei. Din gura lui Jumbo imediat a țâșnit sânge. Martorul ocular Edgar Flach, giuvaier din St. Thomas, își amintește despre accident: După accident, Barnum a lansat zvonuri precum că Jumbo a murit în încercarea de a-l arunca din fața locomotivei pe Tom Thumb. Această versiune, deși intens mediatizată, nu corespunde mărturiilor
Jumbo () [Corola-website/Science/328951_a_330280]
-
Spre deosebire de tatăl său, Engelbert al II-lea a fost un susținător loial al dinastiei Saliene. El a figurat ca garant al regelui german Henric al V-lea la încoronarea acestuia ca împărat romano-german din februarie 1111 și a fost martor ocular la Concordatul de la Worms încheiat de împărat cu papa Calixt al II-lea în septembrie 1122. În același an, fratele său mai mare, Henric al III-lea a devenit duce de Carintia, iar la moartea acestuia din 1123 Engelbert i-
Engelbert de Carinthia () [Corola-website/Science/324948_a_326277]
-
din Smirna", turcă: 1922 İzmir Yangını, "Incendiul din Smirna din", armeană: Զմյուռնիայի մեծ հրդեհ) a fost un incendiu care a distrus cea mai mare parte a orașului port Izmir (cunoscut și sub numele său antic, Smyrna) în septembrie 1922. Martorii oculari au afirmat că incedniul a izbucnit pe 13 septembrie 1922 și a fost stins la 22 septembrie 1922. Incendiul a izbucnit patru zile după ce forțele turce au recucerit controlul asupra orașului (9 septembrie), eveniment care a pus capăt războiului greco-turc
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
că turcii au declanșat incendiul pentru a-i teroriza pe greci și a-i obliga să plece: Turcii au blocat accesul grecilor și armenilor spre chei pentru a-i obliga să rămână în zona incendiată, fără putință de scăpare. Martorii oculari au descris panica refugiaților care se aruncau în apă pentru ca să scape de flăcări, strigătele de spaimă auzindu-se pe distanța de mai multe mile. Pe 15 septembrie, focul s-a mai potolit, dar violențele sporadice ale turcilor împotriva refugiaților greci
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
cel al profesorlui de literatură Marjorie Housepian Dobkin, "Smyrna 1922". Autoarea ajuge la concluzia că armata turcă a incendiat în mod sistematic orașul și a ucis în mod deliberat populația greacă și armeană. Lucrarea sa este bazată pe numeroase mărturii oculare ale supraviețuitorilor, a soldaților trupelor aliate dislocați la Smirna în timpul evacuării, a diplomaților stăini, a activiștilor asociațiilor umanitare și a martorilor oculari turci. Un studiu recent al istoricului Niall Ferguson ajunge la concluzii asemănătoare. Istoricul Richard Clogg afirmă cu convingere
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
orașul și a ucis în mod deliberat populația greacă și armeană. Lucrarea sa este bazată pe numeroase mărturii oculare ale supraviețuitorilor, a soldaților trupelor aliate dislocați la Smirna în timpul evacuării, a diplomaților stăini, a activiștilor asociațiilor umanitare și a martorilor oculari turci. Un studiu recent al istoricului Niall Ferguson ajunge la concluzii asemănătoare. Istoricul Richard Clogg afirmă cu convingere că incendiul a fost provocat de turci, după ocuparea orașului. În cartea sa "Paradise Lost: Smyrna 1922", Giles Milton abordează problema incendiului
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
Smirna. El a fost obligat să părăsească Smiran pe 13 septembrie și a ajuns la Atena a doua zi. El și-a publicat mărturia cu privire la evenimentele din Smiran în 1926. El a inclus în acest document și mărturiile unor martori oculari și a citat o serie de oameni de cercetători contemporani. Heath Lowry, care este acuzat că are o atitudine proturcă, și Biray Kolluoğlu Kırlı pretind că mărturia sa este părtinitoare, selectivă în ceea ce privește alegerea dovezilor și lipsită de credibilitate. Horton afirmă
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
pe 13 septembrie, după care au incendiat simultan mai multe case din spatele American Inter-Collegiate Institute. Turcii au așteptat ca vântul să bată în direcția potrivită (evitând incendierea caselor musulmanilor) mai înainte ca să declanșeze incendiul. Această mărturie este susținută de martorul ocular Minnie Mills, decanul Inter-Collegiate Institute: „I could plainly see the Turks carrying the tins of petroleum into the houses, from which, in each instance, fire burst forth immediately afterward. There was not an Armenian in sight, the only persons visible
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
from which, in each instance, fire burst forth immediately afterward. There was not an Armenian in sight, the only persons visible being Turkish soldiers of the regular army in smart uniforms.” Această mărturie a fost susținută și de raportul martorului ocular doamnei Birge, soția unui misionar american, care a văzut ce s-a întâmplat din turcul colegiului. Horton a citat în cadrul lucrării sale cercetători contemporani, printre aceștia fiind istoricul Wllliam Stearns Davis: „Turcii s-au îndreptat direct spre Smirna, pe care
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
transformat într-un morman de cenușă orașul esențialmente elen (Smiran) ca dovadă a victoriei lor”. Mai jos este prezentat un rezumat al celor mai importante evenimente în cazul distrugerii Smiranei, așa cum este descrisă în lucrarea lui Horton: Unul dintre martorii oculari citați în lucrarea lui Marjorie Housepian Dobkin a fost inginerul american Mark Prentiss, un specialist în comerțul exterior și corespondent independent pentru "New York Times". El a fost martor la mai multe evenimente din timpul incendireii Smirnei. Mărturia lui, care stabilea
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
Cercetătorul Giles Milton în "Paradise Lost: Smyrna 1922" face o trecere în revistă a evenimentelor din Smirna (Ismirul contemporan) așa cum au fost văzute de comunitatea creștinilor occidentali aflați în oraș în acele timpuri. Cartea lui Milton se bazează pe mărturiile oculare ale cetățenilor occidentali, multe dintre ele cuprinse în jurnalele personale și scrisorile elitei levantine, nepublicate până în acel moment. Autorul consideră că punctele lor de vedere se numără printre puținele care sunt impațiale în judecarea acestui episod atât de controversat. "Paradise
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
Autorul consideră că punctele lor de vedere se numără printre puținele care sunt impațiale în judecarea acestui episod atât de controversat. "Paradise Lost" prezintă o cronică a violențelor care au urmat după debarcarea grecilor așa cum au fost văzute de martorii oculari de origine occidentală locuitori ai orașului. Autorul face o reevaluare a primului guvernator elen al Smirnei, Aristidis Stergiadis, a cărei atitudine imparțială fața de locuitorii orașului, creștini sau musulmani fără deosebire, i-a adus o mare antipatie din partea populației grecești
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
antipatie din partea populației grecești locale. În capitolul al treilea al cărții autorul prezintă evenimentele zilnice care au avut loc după armata turcă a intrat în Smirna. Narațiunea este bazată pe mărturiile scrise ale levantinilor și americanilor care au fost martori oculari la violențe. Autorul încearcă să stabilească responsabilitatea părților implicate în distrugerea aproape totală a orașului. Milton consideră că sunt suficiente dovezi ca să se afirme că armata turcă este cea care a declanșat incendiul. Turcii ar fi adus mii de butoaie
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
drept „o punere sub acuzație a naționalismului...” El mai adaugă: „Milton s-a dus acolo unde biografii lui Atatürk și istoricii Turciei, care au dorit sprijinul oficial turc, s-au temut să se pășească. El a reprodus mărturii ale martorilor oculari individuali armeni, greci și străini, ca și declarațiile marinarilor și cosulilor britanici. Aceasta este o rectificare foarte necesară a istoriei oficiale. Falih Rıfkı Atay, un jurnalist apreciat la nivel național a acceptat responsabilitatea armatei turce în incendiul d in Smirna
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
decis să distrugă İzmirul. În discursurile ținute de Chrysóstomos în biserici, care au fost auzite de musulmani, incendierea orașului a fost definită ca o datorie religioasă. Distrugerea a fost dusă la îndeplinire de această organizație. Sunt multe documente și mărturii oculare care confirmă aceasta. Soldații noștri au lucrat cu tot ce au avut pentru a stinge indendiul. Cei care atribuie asta soldaților noști, pot veni personal la İzmir să vadă care este situația. Totuși, investigație oficială iese din discuție pentru o
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
la Constantinopol, oraș pe care îl credeau încă sub control britanic, alții au plecat direct în patrie. Nu s-a raportat nicio pierdere de vieți omenești din rândul cetățenilor britanici în timpul incendiului. O serie de britanici refugiați au fost martori oculari la evenimentele din Smirna. Ziarul "The Times" din 6 octombrie 1922 scria :: Numărul victimelor incendiului și a masacrelor din această perioadă nu este cunoscut cu precizie. Estimările dau cifre de până la 100.000 de greci și armeni uciși. Istoricul american
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
fața lui orbitare, la 1 cm sub sutura frontozigomatică se află o mică ridicătură - eminența orbitară ("Eminentia orbitalis") numită și tuberculul orbital sau tuberculul Whitnall. Pe acestă eminența se inseră ligamentul palpebral lateral ("Ligamentum palpebrale laterale"), ligamentul suspensor al bulbului ocular ("Ligamentum suspensorium bulbi") și o parte a aponeurozei mușchiului ridicător al pleoapei superioare ("Musculus levator palpebrae superioris"). Procesul temporal ("Processus temporalis") se află în unghiul posterior al osului zigomatic, se îndreaptă înapoi unde cu capătul său dințat se articulează cu
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]