5,006 matches
-
explice” pe rabin. Mi-a propus să luăm masa în trei și să discutăm lucrurile, să le limpezim o dată pentru totdeauna. I-am răspuns că pentru mine dl Rosen rămâne o lepră și nu era nimic de limpezit. Aurel a oftat de câteva ori, apoi a zis: „Dorine, Dorine, iar nu vrei să mă asculțiț”. Sunt sigur că documente până mai ieri inaccesibile vor dovedi că nu mă înșelasem, chiar dacă, da, a fi păstorul unei turme năpăstuite este o treabă complicată
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
o bună parte din banii economisiți pentru această călătorie, aș fi avut și norocul de a sta două, trei săptămâni în Spania pentru muzee. Voi închide ochii cu regretul de a nu fi văzut muzeele din Spania și Olanda. Să oftăm și să ne întoarcem la Luvru. Am cercetat cu multă luare-aminte cele două colecții celebre Camando și Chauchard, m-am interesat de Manet "Le Fifre" și "Lola de Valence". Mai mult decât impresioniștii, C. Monet și ceilalți, au făcut impresie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
-Și te rog nu te mai amestecă în problemele mele!... -Nu asta e problema, răspunse el. -Uiți că am o experiență bogată în ceea ce privește relațiile nesănătoase? E o experiență de viață. -Nu uit. Nici macar că ești căsătorit, nu uit. Ofta. -Tu ai noroc că ești bărbat, putin îți pasă și n- ai putea fi niciodată mai nevinovat decât ești, în ciuda a toate.. -Toate ce? -N-am mai spus nimic. Se uită la mine cu coada ochiului. Era absurd: acum vroia să
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
aceea izbucni în hohote de plâns. El a strâns-o tare tare în brațe, sărutând-o pe frunte, dra a lăsat-o să plângă mai departe ,,ca să se răcorească’’. -O să treacă, o să treacă, îi zise el cu tandrețe. Lăură ofta, incapabilă să înțeleagă un optimism atât de simplu. O jumatate de oră mai tarziu, Lăură se află deja în avion, cu gândul dus departe, acolo, la țară ei. Era singura care se întorcea de fiecare dată cu mare plăcere acasă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
puștiul lui nu vine la școală, deși i-am cumpărat pantofi, și poftim!" Comisarul se resemnă să îndure reproșurile soției lui, de obicei însoțite de o ploaie de crătiți, decât să piardă petrecerea de la șeful de gară. "O să-i explic", oftă el. Liniștește-te, de data asta ai martori demni de încredere, nu ca data trecută, un pescar băut care a dat înapoi sub amenințarea unui sucitor de patiserie! Șeful de gară reuși să pună grupul în mișcare înainte ca învățătorul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
familie. Soțul, Steven, este cufundat în lectura unei biografii: Ronald Reagan: omul și președintele. După un timp, Steve lasă cartea și începe să se prostească împreună cu soția. Face tot felul de nebunii și îi șoptește ceva la ureche, iar Diane oftează: "Îmi place enorm cînd spui vorbe deșucheate!". Scena se mută în dormitorul copiilor: s-au trezit înspăimîntați de o furtună cu fulgere și tunete. În afară de acestea, un pom cu o siluetă gotică își aruncă umbra de-a curmezișul camerei, un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la cârmă nu numai coaliția tuturor acelora cari erau nemulțumiți de guvernarea și de regimul lui Lascăr Catargiu, dar și coaliția tuturor sentimentelor altruiste. Am întâlnit în această coaliție oameni de toate credințele. Democrați înaintați și reacționari îndârjiți, oameni cari oftau după toate libertățile, cât și apostoli ai ordinii prin constrângere, patrioți ireductibili și internaționaliști, toți aceia cari vedeau în zare viitorul de aur cât și cei cari jeleau trecutul cu toate binefacerile lui, cu cinstea bătrânească, cu moravurile austere, cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Cîteodată vă simțiți pieptul prea dilatat? Ar trebui să respirați din abdomen și pe nas, încercînd în mod conștient să respirați cît mai ușor. Respiratul pe gură este un obicei prost în majoritatea cazurilor și poate fi controlat prin exercițiu. Oftați sau căscați mai mult decît alții? Oftatul sau căscatul excesiv poate fi un semn al hiperventilației. Gîfîiți sau respirați adînc în momentul în care, de exemplu, cineva vă sugerează o ieșire sau auziți telefonul sunînd? O respirație profundă poate declanșa
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Stați așezat, cu brațele ușor încrucișate peste burtă, respirați natural și țineți sub observație brațele, pieptul și umerii. Deși toate trei se mișcă, mișcarea principală ar trebui să o percepeți la nivelul burții, dacă respirați corect prin intermediul diafragmei. Suspinați sau oftați mai des decît alte persoane? Încercați să conștientizați aceste momente și evitați atunci să respirați mai intens. Oftați sau respirați adînc dacă, de exemplu, cineva menționează lucrul de care vă temeți? La multe persoane, respirația profundă poate declanșa ciclul hiperventilației
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Deși toate trei se mișcă, mișcarea principală ar trebui să o percepeți la nivelul burții, dacă respirați corect prin intermediul diafragmei. Suspinați sau oftați mai des decît alte persoane? Încercați să conștientizați aceste momente și evitați atunci să respirați mai intens. Oftați sau respirați adînc dacă, de exemplu, cineva menționează lucrul de care vă temeți? La multe persoane, respirația profundă poate declanșa ciclul hiperventilației. Respirați pe gură? Există o probabilitate mai mare să ajungeți la hiperventilație. Ori de cîte ori observați acest
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Sfântul Petru, clătină din cap. Cum de nu știa că s-ar prăbuși Îndată de pe cal? Dar nimeni nu Îndrăznea să i se mpo trivească stăpânului, așa că se mulțumi, așa cum făcea totdea una, să-și ridice ochii către cer, să ofteze adânc și să privească cu ochi foarte triști silueta mătăhăloasă a domnului Urs. Nu de hatârul lui, ci pentru că Începuse să nu-și mai simtă nici un mădular, Urs, de mult dezobișnuit de asemenea vrednicii, descălecă după câteva ceasuri la hanul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
făcuse foarte frig, și după atâtea ceasuri, oamenii Înghețaseră bocnă. Înăuntru era cald și mirosea puternic a fum. Se vedea că gazda se străduise din răsputeri să facă curat. Laița era așter nută cu fân proaspăt și Conrad se așeză oftând ușor. — Spune-i măritului domn ce ai văzut, i se adresă Johannes gazdei. — Azi-dimineață a sosit o ceată de cavaleri Înarmați până-n dinți. Aveau săbii și sulițe, ca și cum s-ar fi pregătit de bătălie. S-au năpustit În casă și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Canada... Foaie verde de prin vie / Pleacă omul și nu știe / Află slabă bucurie / Așa am plecat, și eu / Cu nădejdea-n Dumnezeu, / C-am auzit o minciună / Că America e bună / Dar din ochi mult lăcrămez / Și din inimă oftez...” Dreptatea publică susținut la rubrica Bibliografia recenzii ori cuprinsul cărților, revistelor și ziarelor primite la redacție. Despre Mărăști, Democratul, Școala, Calendarul copiilor, Poporul, Credința, Cuvântul țărănimii, Gazeta Bucovinei din 1924, Calendarul poporului pe anul 1925,, , Voința, revistă ori ziar, Dreptatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și preoteasa lui, se înfundau în nămeți, femeia se poticnea din ce în ce mai des și cădea în zăpadă. La un moment dat, l-a întrebat deznădăjduită: "Cît o să mai țină, părinte, suferința asta?" "Pînă la moarte, Markovna", a răspuns Avacuum. Atunci, a oftat preoteasa, să nu ne abatem de la drumul nostru." Acum, după trei sute de ani, preotesele noastre oftau și se înfățișau la tribunal, cerînd desfacerea căsătoriei. În vara aceea, a anului 1962, parcă a plouat cu înștiințări de divorț. Securistul-poștaș, mesager al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
La un moment dat, l-a întrebat deznădăjduită: "Cît o să mai țină, părinte, suferința asta?" "Pînă la moarte, Markovna", a răspuns Avacuum. Atunci, a oftat preoteasa, să nu ne abatem de la drumul nostru." Acum, după trei sute de ani, preotesele noastre oftau și se înfățișau la tribunal, cerînd desfacerea căsătoriei. În vara aceea, a anului 1962, parcă a plouat cu înștiințări de divorț. Securistul-poștaș, mesager al nevestelor, apărea la punctul de lucru aproape zilnic. Îl vedeam de departe, legănat de arcurile șaretei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
întâmplat ceva, domnișorule Cristian ? — Asta-i bună, domnișorule... Ha ! Domnișorului părea să nu-i convină ceva și așteptam cu nerăbdare să-mi spună și ce. Nu, nicidecum nu e ceva care să mă deranjeze, doar că... Mă gândeam... Adică... Pfff, oftează el tot mai îngându- rat. Aș fi vrut să încerc ceva nou. Ceva nou, ce ? — Aș vrea să abordez cântecul francez de acum. — Tangouri ? ! au sărit amândoi, nedumeriți. — Tangourile, exact ! Tangouri, romanțe, da ! Melodiile care îți fac până și sufletul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pentru a lupta, ci pentru a susține moralul armatei. — Domnule Vasile ! Domnule Vasile ! — Da, sergent. — Sunteți din nou chemat în cortul răniților, maestre... V-au rugat, dacă se poate, să le mai cântați o dată Zaraza. — Anunță-i că vin imediat, oftă Cristi, care voia să stea în liniște câteva clipe, să se bucure nespus de acea noapte calmă de iarnă a lui 1941, în care nu se auzeau niciun obuz și nicio rafală în depărtare. De luni bune nu mai fusese
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ce? Activist mexican pro marijuana? întrebă ea, prea obosită să se mai încrunte la mine. Ce să le spun copiilor despre tricoul drăguț pe care-l porți? - Le voi explica, dacă mă-ntreabă... - O să le spun că e o gardenie, oftă ea. - Spune-le doar că Bret chiar a adoptat spiritul sărbătorii de Halloween anul ăsta, i-am sugerat, rotindu-mă din nou, tot cu brațele ridicate. Spune-le că pozez în mascul feroce. Am încercat s-o înșfac în joacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
E întotdeauna o plăcere să te văd, i-am spus, bătându-l cu mâna pe spate, apoi mi-am șters-o pe blugi și m-am strecurat în casă, închizându-mă în birou, unde am prizat două linii masive și, oftând ușurat, am dat fuga la bar cu cutia mea de bere fără alcool pe care vârcolacul mi-a umplut-o cu punch. Acum eram gata pentru noaptea care începea. Invitații începură să apară. Costumația era îndeajuns de previzibilă: vampiri, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
că strângea în mână o minge de baseball concepută să arate ca luna. Apoi cineva mi-a zdrăngănit strunele: iarăși Sarah. Mi-am dat ochii peste cap și am murmurat o înjurătură printre dinți. Am privit în jos și am oftat: purta un șort foarte strâmt, alb. - Ăștia-s puștii, i-am spus lui Jay, arătând spre Robby și Sarah. Ea e într-o ținută foarte șic, rozul e la modă anul ăsta pentru cei de șase ani. Robby poartă țoale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am pufnit în râs la gândul că mă speriasem în așa hal. Sunetele guturale pe care le scotea acum păreau înregistrate și dublate de un fel de bruiaj - nimic asemănător unor sunete anormale de pasăre, la care mă așteptasem. Am oftat. Trebuia să iau un Xanax și să cobor în birou să termin, poate, ce mai rămăsese din gramul de coca, să mai beau o margarita și să mă relaxez de unul singur. Ăsta era planul. Eram inundat de un sentiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
întrebat alarmat. N-avem năvod. Pauză nervoasă. Sau avem? - Te-am căutat, dar ție ți se rupsese deja filmul, în camera de oaspeți, zise ea cu o nonșalanță prefăcută pe care încă o cultiva de când mă mutasem în casă. Am oftat. - Nu mi s-a „tăiat filmul“, Jayne. Eram epuizat. - De ce, Bret? De ce erai atât de epuizat? Stătea tot cu spatele la mine, însă vocea i se crispase. Mi-am sorbit băutura. - Ei bine, câinele ăsta s-a dat în spectacol cu lătratul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
vorbim despre câine? se răsti ea, întorcându-se în sfârșit spre mine. După o clipă de tăcere echilibrată am sorbit din nou din suc și mi-am dres glasul. - Deci ți-ar plăcea să mă tratezi ca la poliție? am oftat eu. - Ce rost ar avea? zise ea înțepată, întorcându-se cu spatele. Încă mai ești în comă. - Presupun că vom discuta asta la ședințele de terapie a cuplurilor. N-a zis nimic. M-am hotărât să schimb subiectul, în speranța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
marile facultăți din Ivy League travaliul începe din clasa întâi, zise Jayne foarte firesc, probabil ca să nu-i îngrijoreze pe copii, care probabil nu erau oricum atenți. - De fapt chiar mai devreme, îi reaminti Marta. - Praf în ochi, scumpo, am oftat eu. N-o lăsa să ți-o tragă, soro. Robby chicoti brusc, spre satisfacția mea. Jayne se încruntă. - Nu mai face pe rapperul în prezența copiilor. Urăsc chestia asta. - Și eu o urăsc pe îndrumătoare, am zis. Știi de ce? Pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cum ai cizelat Spre părerea mea de rău și vrea să discute cu tine despre un scenariu. Va trebui să mergi acolo să te întâlnești cu el și oamenii lui în următoarele două săptămâni. Doar o zi sau două. Binky oftă din nou. Nu sunt sigură că-i o idee foarte bună în momentul ăsta. Nu fac decât să-ți transmit mesajul. - Și ai făcut-o atât de bine. Pauză. Dar de ce nu vin ei aici? Locuiesc într-un oraș foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]