5,154 matches
-
Lupașcu, cu o structură duală contradictorie 466. Iar în microfizic contradicția pare să fie cea mai radicală 467. Principiul antagonismului și ideea unui nou discurs al metodei Sprijinindu-se pe această intuiție, filosoful francez de origine română își construiește teoria ontologică privitoare la structura energiei. Principiul care o guvernează este "principiul antagonismului"468. În formularea sa strictă, acest principiu afirmă că un element, un fenomen, un eveniment, un sistem este posibil datorită unui antagonism intrinsec. Orice sistem energetic, spune Lupașcu, pretinde
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
domină arhitectonic toate cuplurile categoriale prin care se exprimă "pulsația universalului""477. Este vorba de cuplul antinomic actualizare-potențializare. Numai cu ajutorul acestuia devine posibilă o ordine logică contradictorie în existențialitatea fenomenală. Voi urmări acest lucru în continuare. Văzusem că, în viziunea ontologică a lui Ștefan Lupașcu, oricărui fenomen, eveniment sau element (e) îi este asociat, structural și funcțional, un antifenomen, antieveniment sau antielement (non-e), sau, mai simplu, că nici un sistem energetic (și totul este energie) nu se poate menține fără coexistența unor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acută. Dacă în celelalte cazuri raportul antagonic se detensiona prin actualizarea unui termen în defavoarea celuilalt, tinzând, la limită, către dispariția totală a antagonismului, în acest caz cei doi termeni sunt în echilibru. Admițând să transferăm ideea de antinomie la nivel ontologic, am putea spune că starea T este o reprezentare a acesteia. Dacă, în mod normal, elementele contradictorii sunt despărțite de o disjuncție exclusivă, în starea T acestea par să se conjuge într-o structură antinomică. În legătură cu relația de contradicție dintre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este o reprezentare a acesteia. Dacă, în mod normal, elementele contradictorii sunt despărțite de o disjuncție exclusivă, în starea T acestea par să se conjuge într-o structură antinomică. În legătură cu relația de contradicție dintre elemente, trebuie să înțelegem că în ontologica lui Ștefan Lupașcu aceasta nu dispare niciodată. Este adevărat că în starea T elementele contradictorii sunt prezente la același nivel, în rest acestea fiind despărțite prin dinamismul actualizare-potențializare. Însă, această despărțire nu duce niciodată la desființarea relației lor antagonice. Elementul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
trece în secundar, însoțind din umbră elementul care se actualizează. Dacă în istoria filosofiei potențialitatea a fost devalorizată și scoasă în afara existenței autentice, în secolul al XX-lea, pornind de la mecanica cuantică, "s-a produs pentru prima oară o interpretare ontologică a posibilității, o ridicare a virtualului la demnitatea ontologică deplină a existenței real-actuale", grație în primul rând lui Werner Heisenberg care "a formulat cea mai importantă consecință metafizică a teoriei cuantice prin ideea că aceasta necesită o nouă categorie, pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
actualizează. Dacă în istoria filosofiei potențialitatea a fost devalorizată și scoasă în afara existenței autentice, în secolul al XX-lea, pornind de la mecanica cuantică, "s-a produs pentru prima oară o interpretare ontologică a posibilității, o ridicare a virtualului la demnitatea ontologică deplină a existenței real-actuale", grație în primul rând lui Werner Heisenberg care "a formulat cea mai importantă consecință metafizică a teoriei cuantice prin ideea că aceasta necesită o nouă categorie, pentru a desemna starea cuantică, o "modalitate situată între posibilitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau de "stare virtuală" din teoria mecanicii cuantice, punând-o la egalitate cu aceea de "realitate actuală", văzând în relația lor o dualitate contradictorie dinamică ce devine un fel de structură elementară, de tip transcendental, prin care "posibilitatea se determină ontologic plenar, încetând a mai fi doar o "umbră a actualității""487. Ceea ce dă o și mai mare specificitate acestei logici pe care o propune Lupașcu este faptul că există o anumită dinamică în aceste raporturi, că cele trei situații de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dinamice a contradictoriului. Ipostaze ale "stării T" Logica dinamică a contradictoriului guvernează, în opinia lui Ștefan Lupașcu, întreaga organizare a lumii. De aceea, devine o grilă de lectură aproape universală, având aplicații multiple. Prima aplicație, în ordinea importanței, este cea ontologică. Astfel, cele trei relații contradicționale elementare stau la baza sistematizării energiei ce compune universul. Pentru a obține această sistematizare, Lupașcu reduce varietatea forțelor la antagonismul dintre forțele omogenizante și cele eterogenizante, care se manifestă peste tot la nivelul energiei. Plecând
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în favoarea forțelor eterogenizante, constituind ceea ce Ștefan Lupașcu numește materia biologică sau materia vie500. La încrucișarea acestor două căi opuse de sistematizare (și degradare) a energiei, ca un fel de coexistență inhibitoare a lor, se situează sistematizarea microfizică sau cuantică, ipostazierea ontologică a stării T din logica dinamică a contradictoriului. De fapt, această a treia materie se dovedește a fi sursa sau punctul de plecare al celor două anterioare, fiind un fel de materie-mamă501. Această materie apare ca o urzeală ce cuprinde
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al contradicției logice sau formale, întreținând o anumită ambiguitate. La Blaga, în schimb, contradicția ia sensul de contradicție logică, care se opune principiului noncontradicției. Deși Lupașcu se luptă tot timpul cu principiul noncontradicției, ceea ce vizează el este mai curând aplicația ontologică și epistemologică a acestuia. În al doilea rând, cunoașterea luciferică blagiană, cea care procedează prin contradicție, este un mod alternativ de cunoaștere în raport cu cea obișnuită, care evită contradicția. Și Lupașcu se delimitează de acest mod de gândire non-contradictoriu, urmărind un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acestea tind prin natura lor să realizeze totalitatea. Practic, ideea coincidenței contrarilor este menită să exprime fenomenul de totalizare simbolică de la nivelul experiențelor care privesc o realitate ultimă. În consecință, hermeneutica gândirii simbolice devine "o hermeneutică a contradicțiilor cosmice și ontologice și a polarităților specifice existenței și condiției umane. Înțelegerea trebuie să accepte și să interpreteze datul primordial al contradicției, să descifreze întreg jocul antinomic al semnificațiilor"556. Prin angajarea acestui cod interpretativ al conjuncției contrariilor în decriptarea manifestărilor simbolice și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
perioadă în care această noțiune tinde să circule și să se facă tot mai mult acceptată doar ca realitate lingvistică", fiind omisă "realitatea spirituală, religioasă, metafizică, iconologică, plastică și chiar literară a simbolului". Contracarând acest curent, el va "reactualiza valoarea ontologică și metafizică a simbolului"566. Pentru el, viața spirituală și existența umană în ansamblul ei nu pot fi pe deplin înțelese decât în orizontul simbolurilor care le definesc. Simbolul este expresia conștiinței totale a omului, adică a omului care ia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Fenomenele se caracterizează, dimpotrivă, printr-un dinamism interior, un autodinamism, prin sciziune și dezuniune, prin dedublarea unității în laturi contradictorii..."593. Legea predicației complexe contradictorii vine să limiteze acțiunea legii noncontradicției, pe care Aristotel o ridicase până la rangul de lege ontologică, interzicând coexistența simultană a contrariilor în sânul aceluiași subiect, susține Joja. Negând coexistența contrariilor in re, Aristotel o neagă in mente: rezultă că nu poți afecta același subiect cu predicate contradictorii. Nu poți spune ca Heraclit că același lucru este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai înainte. Raporturile interpropoziționale sunt, în continuare, reglementate de principiul noncontradicției, fără de care gândirea ar cădea în incoerență. Însă, traducerea propoziției cu predicat contradictoriu sub formă interpropozițională ascunde caracterul dialectic al contradicție, arată Athanase Joja597, o contradicție ce se voia ontologică fiind transformată într-o contradicție logică. Legea predicației complexe contradictorii poate fi înțeleasă numai în perspectiva distincției dintre judecățile logice obișnuite și judecățile dialectice. Judecățile de predicație contradictorie, care apar drept paradoxale sau antinomice din perspectiva logicii elementare, nu mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propoziții, până la contradicția formală. Tocmai de aceea, logica dialectică coabitează cu logica clasică, pe când metoda dogmatică a lui Blaga se constituie prin transcenderea acesteia, dincolo de ea. 4.4. Ortoexistența și resemnificarea paradoxurilor cunoașterii Animat de impulsul construirii unui nou model ontologic, "care să răspundă marilor semne de întrebare ale științei secolului nostru", Mihai Drăgănescu 599 elaborează o teorie a existenței în centrul căreia pune ideea unei existențe mai profunde decât universul pe care îl cunoaștem, aflată dincolo de spațiu și timp, pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de informaterie. Ea este sediul structurilor, al formelor, al limbajelor. Universul nostru este conectat cu ortoexistența printr-o legătură de plecare și alta de întoarcere, formând un fel de inel, fapt care îl determină pe autor să denumească acest model ontologic inelul lumii materiale 602. Este un model de tip cibernetic, care "arată că lumea se desfășoară din profunzimi, se deschide din profunzimi"603. Filosofia ortoexistenței va fi numită ortofizica, deoarece procesele din ortoexistență sunt de natură fizică. Mihai Drăgănescu consideră
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rezolvate unele din problemele științei actuale. În acest sistem al conexiunii dintre ortofizică și cunoașterea existentă asupra universului își găsesc explicația și anumite "lucruri stranii din cunoaștere", printre care și paradoxurile sau antinomiile. Paradoxul mulțimii tuturor mulțimilor și deschiderea spre ontologic Referindu-se la bazele ontologice ale matematicii, Mihai Drăgănescu dă o explicație, din perspectiva ipotezei sale, paradoxurilor teoriei mulțimilor. Deoarece întreaga matematică se poate exprima prin teoria mulțimilor, paradoxurile care au apărut în cadrul ei dobândesc, în opinia gânditorului român, o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
actuale. În acest sistem al conexiunii dintre ortofizică și cunoașterea existentă asupra universului își găsesc explicația și anumite "lucruri stranii din cunoaștere", printre care și paradoxurile sau antinomiile. Paradoxul mulțimii tuturor mulțimilor și deschiderea spre ontologic Referindu-se la bazele ontologice ale matematicii, Mihai Drăgănescu dă o explicație, din perspectiva ipotezei sale, paradoxurilor teoriei mulțimilor. Deoarece întreaga matematică se poate exprima prin teoria mulțimilor, paradoxurile care au apărut în cadrul ei dobândesc, în opinia gânditorului român, o semnificație deosebită, deschizând spre ontologic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ontologice ale matematicii, Mihai Drăgănescu dă o explicație, din perspectiva ipotezei sale, paradoxurilor teoriei mulțimilor. Deoarece întreaga matematică se poate exprima prin teoria mulțimilor, paradoxurile care au apărut în cadrul ei dobândesc, în opinia gânditorului român, o semnificație deosebită, deschizând spre ontologic, spre un nivel mai profund, pe care axiomatizarea teoriei mulțimilor nu poate să-l evite 607. În argumentația lui Drăgănescu, ideea de mulțime "nu este o creație pe care noi o impunem lumii, ci o realitate obiectivă, cu rădăcini ontologice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ontologic, spre un nivel mai profund, pe care axiomatizarea teoriei mulțimilor nu poate să-l evite 607. În argumentația lui Drăgănescu, ideea de mulțime "nu este o creație pe care noi o impunem lumii, ci o realitate obiectivă, cu rădăcini ontologice", care se obține "printr-o intuiție ontologic-obiectivă", iar nu prin observarea mulțimilor de obiecte fizice care ne înconjoară. Paradoxurile sau antinomiile care au fost descoperite în teoria mulțimilor sunt "semnalul caracterului ontologic profund al mulțimii"608. Luând cazul antinomiei Cantor-Russell
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
impunem lumii, ci o realitate obiectivă, cu rădăcini ontologice", care se obține "printr-o intuiție ontologic-obiectivă", iar nu prin observarea mulțimilor de obiecte fizice care ne înconjoară. Paradoxurile sau antinomiile care au fost descoperite în teoria mulțimilor sunt "semnalul caracterului ontologic profund al mulțimii"608. Luând cazul antinomiei Cantor-Russell cu privire la conceptul de mulțime a tuturor mulțimilor, Mihai Drăgănescu observă că aceasta a condus la interpretarea acestui obiect ca fiind ori imposibil, ori altceva decât un obiect matematic, în speță o mulțime
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a condus la interpretarea acestui obiect ca fiind ori imposibil, ori altceva decât un obiect matematic, în speță o mulțime. De aici conchide că mulțimea tuturor mulțimilor ar putea fi un obiect de o natură mai profundă, dacă aplicăm modelul ontologic al inelului lumii materiale 609. În continuare, desfășoară un adevărat experiment filosofic, unul mental desigur, prin care încearcă să derive sensul ontologic profund (ortosensul) al paradoxului mulțimii tuturor mulțimilor. Mihai Drăgănescu ne propune să efectuăm mental operația pe care o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conchide că mulțimea tuturor mulțimilor ar putea fi un obiect de o natură mai profundă, dacă aplicăm modelul ontologic al inelului lumii materiale 609. În continuare, desfășoară un adevărat experiment filosofic, unul mental desigur, prin care încearcă să derive sensul ontologic profund (ortosensul) al paradoxului mulțimii tuturor mulțimilor. Mihai Drăgănescu ne propune să efectuăm mental operația pe care o implică mulțimea tuturor mulțimilor. Aceasta înseamnă a constitui o mulțime din mulțimi existente, apoi, imediat, ținând cont de noua mulțime constituită, să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dacă îl prindem sau nu, dacă există sau nu cu adevărat. MTM există dinamic un timp, dar nu putem decide dacă există sau nu în orice timp finit"611. Concluzia pe care o trage de aici merge spre un sens ontologic mult mai profund. Faptul că MTM există în sens dinamic trebuie să se reflecte undeva într-un concept static nou, către care tinde MTM, atunci când se tinde către infinit. Acest nou concept "nu poate fi altceva decât cadrul general în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
întregului cosmos". El nu mai este o mulțime, ci matricea tuturor mulțimilor. Aici se reunesc statica cu dinamica, de aici se nasc toate mulțimile ce constituie universul cunoscut și ideile ce formează mentalul omului. Finalmente, acest concept "reflectă o realitate ontologică"613. El însuși este contradictoriu, fiind în același timp o unitate și o multiplicitate, o contradicție profundă care se reflectă, susține Drăgănescu, sub forma paradoxului MTM. Așadar, paradoxul MTM implică o realitate mai profundă. Aplicând modelul ontologic al inelului lumii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]