8,467 matches
-
în punctele Mazilu, Dealu Năstăseni, Pleșa, Toplița. Pe malul drept al pârâului Berheci, în locul cunoscut sub numele „Sub biserică”, Diaconu Petrăchioaie a construit împreună cu cei cinci băieți ai săi o moară de apă, iar o alta a fost ridicată pe pârâul Toplița, de către Gheorghe Andonie. Denumirea satului este contradictorie. Unii, printre care și d-l Emil Țarălungă, susțin că ar veni de la primul locuitor ce se numea Barbă, iar cei mai mulți (Dumitru Galan și Mihai Bertea) susțin că numele satului a apărut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Popa, Grigoraș și Perju, care-și lucrau terenurile cu brațele celor care nu aveau pământ. O parte dintre aceștia din urmă au fost împroprietăriți din moșia Crețu Puiu în 6 martie 1945, cu câte 0,5 ha de familie. Pe pârâul Repedea erau amplasate morile lui Grigore Diaconu și ale lui Milea, iar la hotar cu satul Tomozia, cea a lui Ciuche. Mori de vânt aveau Ioan Movila și Ciulei. Tot în Dealul Perjului, la podul lui Obreja, străjuia moara lui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tomozei din satul Tomozia. Atunci, Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu din divanul domnesc de la Iași au stabilit ca mazilii să ocupe teritoriul din nord-vestul satului Bărboasa în zona Pleșa „La Mazilu”. Satu Nou Sat așezat pe partea stângă a pârâului Berheci, este format din oameni veniți din alte sate. Pământul pe care îl muncesc este dobândit din 1864 și după primul și al doilea război mondial. În 1945 se înființează școala, funcționând într-o cameră închiriată, având ca învățător pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de învățător. Până la cooperativizarea agriculturii, locuitorii au lucrat pământurile la oamenii din Oncești și Dealul Perjului. Ei au puțin pământ, majoritatea beneficiind de 0,5 ha, conform Legii 18/ 1991. Tarnița Tarnița este un sat așezat de ambele părți ale pârâului Berheci. Satul actual s-a format prin migrarea locuitorilor din Tarnița Veche și de pe Valea Ghețului. Locuitorii satului erau clăcași, se ocupau cu agricultura, viticultura și creșterea animalelor. Sunt veniți pe aceste meleaguri din Bucovina (așa cum se arată în monografia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a ținut moșia până în 1896, când restul moșiei s-a împărțit locuitorilor contra cost, cu această ocazie fiind împroprietăriți și unii locuitori din comunele învecinate. În iunie 1866, Tarnița aparținea de comuna Oțelești, plasa Berheci, județul Tecuci. Puțina apă a pârâului Berheci a fost zăgăzuită și obligată a mișca aripile unor mori de apă ridicate din porunca boierului Lupescu la Tarnița, de unde și denumirea Dealului Coasta Morii. Înainte de 1944, satul Tarnița se compunea din aproximativ 220 de familii. Din acestea, un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vasile Vraciu, Vasile Sularu și Tănase Tătărășanu. Dintre instalațiile tehnice existente în trecut pe teritoriul Tarniței amintim moara cu motor a lui Ghiță Chirilă, moara de vânt a lui Iftene Chirilă și morile de apă aparținând lui Ion Chirilă, de pe pârâul Rotăriei și lui Căpraru, pe Berheci. Începând cu anul 1950, a funcționat un magazin mixt de stat, în casa domnului învățător Dumitru Bârgăoanu, și un bufet în casa confiscată de la Virgil Vraciu. Tomozia Merită amintit faptul că, până în anul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
noastre numeroase mori acționate de forța de cădere a apei, marcând o etapă importantă în dezvoltarea producției, consumului și exportului de cereale. Asta ne indică și denumirea unor puncte din cadrul comunei, cum ar fi: „La podul morii”, situat la intersecția pârâului Dunavăț cu Berheciul, „Coasta morii”, în satul Tarnița (moara de apă de pe pârâul Berheci situată la podul peste Berheci, în apropierea locuințelor Căpraru și Vinerică) sau moara de apă ce funcționa pe vadul râpei Slobozia-Valea Pârlei, prin spatele actualei locuințe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
importantă în dezvoltarea producției, consumului și exportului de cereale. Asta ne indică și denumirea unor puncte din cadrul comunei, cum ar fi: „La podul morii”, situat la intersecția pârâului Dunavăț cu Berheciul, „Coasta morii”, în satul Tarnița (moara de apă de pe pârâul Berheci situată la podul peste Berheci, în apropierea locuințelor Căpraru și Vinerică) sau moara de apă ce funcționa pe vadul râpei Slobozia-Valea Pârlei, prin spatele actualei locuințe I. Chirilă. Pe mari suprafețe se cultivau meiul, grâul, secara, iar pentru furaje
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bună de mâncat mai ales în post sau cu turte la Crăciun. În postul mare, jolfa se consuma în amestec cu boabe de păpușoi fierte sau cu grâu fiert. Adevărata muncă a cânepii începea odată cu tochitul, care se făcea în pârâul Berheci, în pâraiele satelor organizându-se câte un iaz în acest scop. Fuioarele erau prinse cu prăștini ca niște plute, iar cârlige ascuțite le fixau de albie pentru a nu fi smulse în cazul când se umflau apele. După zece
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sulul din spate, pe măsură ce se înainta cu țesutul. Elena Savin din Tarnița era renumită pentru meșteșugul țesutului Pentru a se înălbi, pânza subțire de cânepă sau de in se dădea la geruit iarna, iar vara era spălată la pârâu, fiind bătută cu maiul de rufe și întinsă pe iarbă la uscat. Pregătirea lânii pentru țesut sau împletit presupunea procedee mai simple. După tunsul oilor, aceasta se spăla în mai multe ape la pârâu și se punea la uscat. După
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iarna, iar vara era spălată la pârâu, fiind bătută cu maiul de rufe și întinsă pe iarbă la uscat. Pregătirea lânii pentru țesut sau împletit presupunea procedee mai simple. După tunsul oilor, aceasta se spăla în mai multe ape la pârâu și se punea la uscat. După scărmănatul cu mâna, se dădea la cheptinii țigănești și la fușalăi pentru a separa părul de canură 1 și de miezurică 2. Părul, având fibra lungă și rezistentă, se torcea subțire și apoi se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mori de vânt, la Taula, Dealu Perjului și Tarnița. Morile de apă Rețeaua hidrografică din zonă a oferit condiții propice pentru funcționarea morilor de apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea mai funcționau peste 20 de mori de apă pe pârâul Berheci (între Moară de vânt. Taula - Oncești (reproducere după „Zona etnografică Moara din Tarnița a Colinelor Tutovei) Moara din Tarnița Obârșia și Gohor). Anul 1928 consemnează existența a trei mori de apă pe teritoriul comunei: două la Tarnița și una
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
după „Zona etnografică Moara din Tarnița a Colinelor Tutovei) Moara din Tarnița Obârșia și Gohor). Anul 1928 consemnează existența a trei mori de apă pe teritoriul comunei: două la Tarnița și una la Oncești (două pe Berheci și una pe Pârâul Rotărie). Astăzi nu mai există nici un exemplar. Termenii care denumesc părțile componente ale morilor de apă și de vânt sunt de origine latină, mulți dintre aceștia fiind împrumutați de la uneltele agricole sau de la mijloacele de transport: grindei 1, proțap, coș
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la mijloacele de transport: grindei 1, proțap, coș, capră, sanie, masă, podeț etc. Deocamdată nu dispunem de date care să ateste prezența morilor de apă de aici. Totuși, în satul Tarnița au existat două mori de apă situate una pe pârâul Berheci, în dreptul casei lui Ion Chirilă, iar a doua la barajul pârâului Berheci, în dreptul caselor lui N. Capraru și I. Avram, loc care astăzi poartă denumirea de „Coasta Morii”. Tot în acest loc puteam întâlni, în trecut, și o instalație
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
etc. Deocamdată nu dispunem de date care să ateste prezența morilor de apă de aici. Totuși, în satul Tarnița au existat două mori de apă situate una pe pârâul Berheci, în dreptul casei lui Ion Chirilă, iar a doua la barajul pârâului Berheci, în dreptul caselor lui N. Capraru și I. Avram, loc care astăzi poartă denumirea de „Coasta Morii”. Tot în acest loc puteam întâlni, în trecut, și o instalație de irigat rudimentară, folosită la udarea culturilor de legume, care era pusă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de „prisacă”, provenind din slavonescul „piasica”, ceea ce a însemnat la origine loc despădurit și întărit cu trunchiuri de copaci și bolovani, în scopuri defensive. Așa se explică faptul că, din timpul feudalismului, mai multe localități din partea superioară și mijlocie a pârâului Berheci, poartă numele de „Prisaca” sau „Valea Stupilor”. Aceste localități au dispus de condiții propice pentru creșterea albinelor, în sensul existenței în zonă a pădurilor de salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
când apele veneau mari, iar heleșteiele se umpleau, iazurile se spărgeau și peștele era dus cu apa. În Tarnița, oamenii își amintesc de morile de apă de pe Berheci: cea a strămoșilor lui Vasile Avram - la podul de la Capraru, cea de pe pârâul din spatele casei lui Ion Chirilă ori cea de la Lozincă - pe Berheci - punctul „Podu Morii”. La sfârșitul secolului al XIX-lea se consemnau, în evidențele iazurilor de pește din zonă, două la Burdusaci, 3 la Chiricești, 5 la Colonești, 7 la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bacău, ploile abundente din vara anului 2005 au afectat zone situate în zona văii Trotușului, precum și cartierele mărginașe ale municipiului Bacău. Datorită precipitațiilor în exces înregistrate în municipiul Bacău în data de 13 iulie 2005, a crescut foarte mult debitul pârâului Negel, iar digul Bârnat a cedat sub presiunea apei. Întreaga zonă de nord a orașului a fost inundată, șuvoiul luând-o la vale, scurgându- se prin gară și îndreptându-se spre oraș. Rețeaua de canalizare a făcut cu greu față
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dunăre, distrugând în continuare vieți omenești, animale și diverse bunuri. Comuna Oncești nu a fost afectată drastic de aceste inundații. HIDROGRAFIA Apa provenită din ploi, topirea zăpezii și din revărsări creează mlaștini de dimensiuni pentru anumite cursuri părăsite, denumite „bârlădețe”. Pârâul Berheci, trăgându-și apele din Dealul Zarea Obârșiei la vest și din Dealul Madiraș acoperit de Podișul Mălurei la nord, ajunge la Tarnița, dă binețe la est cu pârâul Petrești, care izvorăște de la est de satul Antohești, din punctul „La
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
revărsări creează mlaștini de dimensiuni pentru anumite cursuri părăsite, denumite „bârlădețe”. Pârâul Berheci, trăgându-și apele din Dealul Zarea Obârșiei la vest și din Dealul Madiraș acoperit de Podișul Mălurei la nord, ajunge la Tarnița, dă binețe la est cu pârâul Petrești, care izvorăște de la est de satul Antohești, din punctul „La Fagi”, precum și cu bârlădețele de pe râpele Făgheni și Rotăriei și la vest cu pârâiașul purtând denumirea parcelelor împădurite de unde izvorăsc pârâiașele Leaua și Tărăbuț și ajunge în Satu Nou
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui Petru Lehăduș își anunță prezența pe raza satului Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi teritoriul comunei Oncești, Berheciul primește pârâiașul Taula ce străbate de la nord-est la sudvest Valea Taulei. Astfel ajunge la hotarul de nord pe moșia satului Tomozia - comuna Vultureni. Adunându
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au loc ploi torențiale, debitul lor crește foarte mult și inundă unele suprafețe întinse. Lucrările de îmbunătățiri funciare în albia Berheciului au dat posibilitatea amenajării unui lac artificial în zona Antohești. Asemenea lucrare s-a executat și în pădurea de pe pârâul Valea Iepei, dar prin aplicarea Legii 18/1992, aceasta a fost distrusă, deși dispunea de o bogată faună piscicolă: crap, plătică și pești sagnofili (carasul, linul, chișcarul, porcușorul ș.a.). Ecologizarea pârâului Berheci în anul 2004 a dus la distrugerea faunei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Asemenea lucrare s-a executat și în pădurea de pe pârâul Valea Iepei, dar prin aplicarea Legii 18/1992, aceasta a fost distrusă, deși dispunea de o bogată faună piscicolă: crap, plătică și pești sagnofili (carasul, linul, chișcarul, porcușorul ș.a.). Ecologizarea pârâului Berheci în anul 2004 a dus la distrugerea faunei (rațe sălbatice, bâtlani, cocostârci și multe alte păsări migratoare care-și găseau loc pentru cuibărit). Lunca, stuful și papura au dispărut, oferind loc agriculturii de pe dealuri și șesuri 1. Panta versanților
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
legumelor sau ca pajiști. Pe arealele lutostructurale din împrejurimile satelor Tarnița și Satu Nou se întâlnesc redzine. Fertilitatea lor este scăzută și crește până la mijlocie-slabă. Sunt favorabile pentru pomicultură, cereale, pajiști și plantații silvice. În partea de vest a pârâului Berheci 1, clasa argiluvisolurilor este reprezentată de solurile brune (luvice), care au o fertilitate scăzută și sunt acoperite de păduri (Leaua, Tărăbuț, Pădurea Sârbului, Siliștea). Tipul acesta de sol se întâlnește și în zona de est a Berheciului, în Pădurea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Nou). Anterior anului 1962, pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului, acest meșteșug a dispărut, din păcate. În zona comunei, în albia diferitelor pâraie, cum ar fi pârâul Rotărie și în albia Berheciului, în zona satului Bărboasa, se întâlnesc nisipuri și pietrișuri de calitate inferioară ce se folosesc la edificarea diferitelor clădiri, la turnarea fundațiilor sau la finisajul pereților în amestec cu var și ciment. FLORA Din punct
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]