8,628 matches
-
adevărului inteligibil prin contactele existente între oameni, în vreme ce rațiunea se raportează la capacitatea de a înțelege. Distincția sa sună astfel: Și de aceea îngerii care posedă în mod perfect, potrivit însăși naturii lor, cunoașterea adevărului inteligibil, nu au voie să pășească de la unul la altul, ci aprehendează adevărul lucrurilor în mod direct și dispersându-se de raționament, după cum scrie Dionisie, în De div. nom., VII, 2. Dimpotrivă, oamenii ajung să cunoască adevărul inteligibil pășind de la unul la altul, așa cum se spune
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cunoașterea adevărului inteligibil, nu au voie să pășească de la unul la altul, ci aprehendează adevărul lucrurilor în mod direct și dispersându-se de raționament, după cum scrie Dionisie, în De div. nom., VII, 2. Dimpotrivă, oamenii ajung să cunoască adevărul inteligibil pășind de la unul la altul, așa cum se spune în același loc, și de aceea li se spune ființe raționale. Este deci evident că a raționa se raportează la a înțelege, precum a se mișca se raportează la repaos sau a obține
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o dezbinare, o ruptură definitivă de o altă religie, reprezentată de Biserica Catolică. Luther este un luptător, un homo religiosus total, pentru care în prim-plan stă impunerea propriei doctrine, singura, în accepțiunea sa, capabilă să satisfacă aspirațiile popoarelor care pășesc spre o nouă civilizație. Nu acceptă alte variante de credință, doar comunicarea sa cu Dumnezeu este reală. Romano-catolicii i-au întărit convingerea. Însuși imperialismul lor medieval nu corespundea cu starea unui ev dornic de radicale schimbări. Teorii fără conținut, falsă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
secol și mai bine. Ea pornește de pe la 1650, când se înregistrează câteva contribuții în planul emancipării politice și culturale, pentru a atinge apogeul abia în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea. Prin confruntări numeroase, istoria comunităților acestui spațiu pășește, din păcate doar la nivelul vârfurilor intelectuale, spre o lume modernă ale cărei raporturi sunt diferite de acelea ale evului de mijloc. Are loc în această etapă o modestă eliberare a omului de carte de forțele statului feudal și ale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
simțământul omeniei, resimțit ca atare de români și de evrei, a fost pecetea fundamentală ce a marcat toate operele de artă”. Poate că cea mai plauzibilă formă de înțelegere a istoriei continentale a evreilor o dobândim în momentul în care pășim în cimitirele lor. Căci prin ele se reflectă un arc peste timp, o unitate, nicicând zdruncinată, o obște care se deschide spre a dialoga cu umanitatea, și care se închide spre a depăși momentele ei de criză. Și de ce tocmai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și pământ, simbol al mersului spiritual uman. E cert că înțelegerea Torei a reprezentat un punct de sprijin și pentru evreul modern. De aici plecând, nu-i va fi fost greu să-și croiască un destin unitar la dimensiuni planetare, „pășind peste națiunile noi și civilizațiile vechi”. Căci, pe bună dreptate, el poate fi socotit un „vehicul modern care are un avans prea mare la aprindere față de celelalte” (Braudel). Capitolul V homo europaeus ȘI REVOLUȚIA INTELECTUALĂ ÎN SECOLUL LUMINILOR La început
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vecerniei și stratul de tufănele din dreptul chiliilor, un mic rai floral, ca o pregustare a împăcării cu cele cerești. Săracă și retrasă tăcut la adăpostul unor tei bătrâni, mănăstirea nu are ziduri protectoare și nici porți falnice de stejar [...] Pășind prin livada mohorâtă a mănăstirii, am ajuns în dreptul a trei cruci înfrățite, pe care scria cu litere adânci și împrospătate: Olimpiada, Fevronia și Sofia Iurașcu. Brusc, nostalgia tulburătoare din jur căpăta un nume. Ajunsesem în chiar locul copilăriei lui Mihai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
se cutremură din temelii. Metafora profesorului atoatecunoscător și a elevului/studentului îngurgitator rămâne o amintire cu iz amar-romantic. Avem de-a face cu un nou context cultural, cu noi proceduri, roluri și raporturi în formarea și cultivarea tinerii generații. Am pășit, odată cu epoca digitală, în stadiul în care fiecare învață de la fiecare. Mai toate persoanele, pe rând și în ponderi diferite, dau câte ceva și iau câte ceva. Instruirea electronică sparge diada clasică a învățării, instaurând o structură stelară, multinivelară de instaurare a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sarcini; sarcină dată la comandă sau la semn de către antrenor, salturi, „sărituri în apă”, etc. Exercițiul nr. 51 Execuție: se așează pe podea cercuri de gimnastică de culori diferite și se stabilesc anumite sarcini; spre exemplu, în cercurile roșii se pășește doar cu piciorul drept, în cele albastre, doar cu piciorul stâng iar în celelalte, cu ambele picioare; ideea este cine parcurge traseul mai repede. Variante: 1. cursă de urmărire; 2. sarcini date de către elevi; 3. start fără „inspectarea” traseului (din spatele
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
în ansamblu, opera sa este singulară în peisajul literar al epocii. Prin versuri și prin proza scurtă, scriitorul aparține avangardei românești, ca discipol entuziast al suprarealismului, a cărui estetică o recunoaște a-i fi structural proprie. Prin această afiliere el pășește în teritoriul literaturii europene, unde își găsește locul atât prin asocierile care pot fi făcute, cât și prin valoarea intrinsecă a operei. Dincolo de asemănările care fac posibilă alăturarea lui de F. Kafka sau, din alte motive, de R. Wasler și
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
literar, gen în care a fost adesea imitat, niciodată însă egalat. Scriitorul a pus în ele toată personalitatea sa solemnă și patetică, veșnic uimită și sensibilă la „frumusețe și grandoare”, aplecată asupra realității imediate, dar percepută din „perspectiva lui Sirius”, pășind prin mizeria lumii înconjurătoare, dar cu capul în cerurile sublime. O viziune estetică a realității și o conștiință fulgurantă produc tablouri de neuitat, pagini antologice trasate cu un simț tragic revelatoriu. Așa sunt descrierea minei de aur de la Roșia Montană
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
XII.1921, Iași - 22.V.1985, Iași), critic și istoric teatral, gazetar. Elev la Liceul Național din orașul natal, B. se înscrie, după terminarea școlii, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene, luându-și licența în 1946. Nu pășise pragul studenției când, prin 1941, începe să publice în presa locală. Va continua să fie prezent, cu articole și diverse însemnări, și în anii următori, după ce obține o catedră în învățământul preuniversitar (1946-1955). Cu tactul și comprehensiunea ce îl caracterizau
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
unele nesemnate). În 1934 îi apare volumul de nuvele Întâmplări omenești. Copilăria nefericită, boala și-au pus amprenta asupra viziunii sale artistice. Personajele lui C. aparțin păturii defavorizate a societății, pentru care nenorocirea, suferința constituie elementul natural în care evoluează. Pășind în viață ca pe o bandă rulantă, oamenii acestei lumi sunt „transportați” în situații cu totul potrivnice, care îi duc la alienare sau moarte. C. pare fascinat tocmai de această imposibilitate a individului de a se sustrage unei condamnări la
CANTONIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286078_a_287407]
-
de tip vascular, prin interesarea arterei cerebrale medii stângi, dar și prin procese traumatice și tumorale ce afectează regiunea temporo-parietală. AGRESIVITATE (< fr. agressivité, cf. lat. aggressus, de la aggredi - a merge spre, a ataca, ad - la, spre, gradi - a merge, a păși; engl. aggression) - Trăsătură fundamentală a ființelor vii ce se manifestă în două direcții: a) acte cu caracter ostil, distructiv sau răufăcător, îndreptate fie spre exterior (heteroagresivitate), fie către sine (autoagresivitate); b) tendințe active, îndreptate către exterior și care constau din
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de cădere, oboseală, lordozarea coloanei vertebrale și abdomen proeminent. În timpul deplasării, ca urmare a retracției musculaturii anterioare a șoldului, pacientul ia contact cu solul cu toată talpa, genunchii sunt întinși, ceea ce-l determină să se legene pentru a reuși să pășească, iar pasul este mic și lent. Tratamentul este orientat spre îmbunătățirea marilor funcțiuni (circulație și respirație), dar și spre o reeducare funcțională a grupelor de mușchi afectați de această maladie. În urma dezechilibrului muscular, apar deformări, favorizate de poziția așezat. Este
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
picioarele); k) reflexul de sprijinire, prezent la naștere, persistă 2 luni; l) reflexul de pășire, ce apare la 2 luni și uneori persistă până la 7 luni (susținând de sub axile copilul nou-născut, atunci când atinge solul cu picioarele, are tendința de a păși; dacă și după două luni se manifestă acest reflex, copilul este suspicionat de paralizie cerebrală); m) reflexul de suspendare, ce variază în raport cu poziția capului și cu vârsta (suspendarea în poziția verticală cu capul în sus determină, până la 4 luni, flexia
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sunt plecați... Ana: Miki, o să-i pregătim lui Raluca un program ca să nu se plictisească. Cocoșul și puii: Cu toții să ne pregătim, pe Raluca s-o primim. (se repetă; se alătură și Ana, cântă împreună) Râde soarele cu noi/Noi pășim în ritm vioiu/Cu toții ne pregătim/ Pe Raluca s-o primim/Azi e veselie mare/ Și în curte-i sărbătoare/ Pe Raluca s-o primim! Tabloul II Prin gardul gospodăriei se vede Lupul care „chițăie” de foame. Lupul: Eu mor
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
a răpus ursul înainte de a veni pădurarul cu pușca). Se aude motor de mașină; în curte intră Ana urmată de Raluca cu ținuta descrisă de Miki: brățări, lănțișoare, medalioane, inele. Gazdele încep cântecul de primire: Râde soarele cu noi/ Și pășim în ritm vioi/ Cu toții ne pregătim/ Pe Raluca s-o primim!/ Ritmu-i foarte adecvat/Pentr-un rock adevărat! Raluca: Dar aici e mare sărbătoare? Ana: Pentru toți, ea este sora mea Raluca, Miss Collegium! Raluca: Pe uni dintre voi vă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
iubitori de animale, am procedat oare bine cu faptele Lupului și ale Vulpii? (reacții diverse) Ana: La viitoarea întâlnire vă ascultăm părerile. Dar vă amintiți cum ne pregăteam s-o primim pe Raluca? Cântă cu totii: Râde soarele cu noi/ Noi pășim în ritm vioi/Cu toții ne pregătim/ Pe Raluca s- o primim/Azi e veselie mare/ Și în curte-i sărbătoare/ Lui Raluca să-i mulțumim!... Se repetă în timp ce toți, Ana, Raluca, Lupul, Vulpea se prind într-o horă. Raluca o
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
și vesel. Cu mustața răsfirată pe colții afumați și gura căscată, Gheorghe Corbici călca lat, cu tălpoaie de un stânjen. De departe capul lui buhos puțea ca o tabachere, deși omul era primenit în cămașă și ismene noi. în urma lui pășea mărunțel nevasta. De la casele împrăștiate pe malul gârlei, grăbea, cu chelia pestriță și întinsă pe oasele capului ca o piele nedubită, moșul Gheorghe Costan. Gândind la palavrele pe care urma să le cumpere ori să le vândă, ochii bătrânului licăreau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
babă !” I-am tăiat poalele ș-am făcut scurteica de-o poartă acu el. Ardă-l focu’, lasă, mi-am scos pentru doi ani de cipici. Ce-i trebuie atâta buleandră ? Aglaia chicoti ca o fată. Iute ca o șopârlă, pășea mărunțel înainte ; din când în când se oprea, s-o ajungă și celelalte. Așa hălăduia la toate hramurile și o lume o știa că nu prea era întreagă la minte. Fura. Mințea. Plângea fără alegere toți morții la parastase și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ins să fugă, ba încă se uita în altă parte și se spăla. Șoarecele s- amăgea, dar ea, haț !... Și el țipa, cică se ruga de dânsa : ia așa boldea ochii. Mai dormi, babă, dacă poți”. Chioară și înceată, Bocoaia pășea în urma celorlalte. - Hai, fa hăi, că ne-ajunge amiaza pe drum, o zădărî Aglaia. - Fiecare cu a’ lui, observă înciudată Bocoaia. Și sfântul Petrea i-a cerut într-o zi lui Dumnezeu să-i deie locul : „Dă-mi, Doamne, zice
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
împodobită pentru bal. Lumea se distrează, cântă și dansează. -Se vede clar că oamenii aceștia nu au nevoie de prezența mea, îmi caut o altă lume și își îndreaptă pașii spre odăile naturii, dincolo de așezarea omenească. Între straturile bine îngrijite pășește grațios, ridicându-și voalurile, privește la atâtea minunății născute din corpul pământului. Zâna vrea și ea un bal de sâmbătă, aici, în grădina “pietrelor semiprețioase”... De prima dată o ia la dans pe varza timpurie, cu fustele ei rococo, croite
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
spre canale. Și totuși de ce plângea cu atâta suferință fetița? ... că ea nu avea înghețată?... i-a luat-o maică sa din mână? Dacă avea și ea înghețată nu aș crede că ar fi terminat-o înaintea mamei sale... Am pășit mai departe fără s-o mângâi, fără să se oprească copila din plâns, fără să termine mama înghețata... fără să-și spele toți părinții copiii, măcar atât, de început... apoi săi și iubească. Așa suntem crescuți să nu ne băgăm
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
bine decât în deșert! -Aici e mai bine decât oriunde! -Aici putem fi fericite! -Și putem fi împreună! Lumea incredibilă a Suzanei Deac În lumea miraculoasă a Suzanei Deac nu trebuie înghițite pastile în încăperi, aparținând unor lumi iluzorii, trebuie pășit cu grijă în castele de sticlă, învăluite în ceață, pe insule necunoscute pline de verdeață, unde nimeni nu-l mănâncă pe celălalt. Această lume te face să înțelegi cuceririle unor inimi de regi rătăciți pe plaiurile îndepărtate de vânătoare, te
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]