8,364 matches
-
a lungul carierei o bogată activitate didactică și științifică în domeniul educației, aducându-și astfel un important aport în literatura pedagogică: Din problemele pedagogiei moderne (1923), Baza pedagogică a reorganizării învățământului (1924), Istoria pedagogiei - doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne (1927), Pedagogia generală (1930), Pedagogia contemporană (1935), Antologia pedagogică (1938). Caracterizat drept un ultim herbartian în plan pedagogic românesc, un moderat în deschiderea școlii spre viziuni pedagogice noi, Antonescu semnifică ,,punctul culminant al asimilării pedagogiei străine, punctul final al unei influențe (herbartiană
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o bogată activitate didactică și științifică în domeniul educației, aducându-și astfel un important aport în literatura pedagogică: Din problemele pedagogiei moderne (1923), Baza pedagogică a reorganizării învățământului (1924), Istoria pedagogiei - doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne (1927), Pedagogia generală (1930), Pedagogia contemporană (1935), Antologia pedagogică (1938). Caracterizat drept un ultim herbartian în plan pedagogic românesc, un moderat în deschiderea școlii spre viziuni pedagogice noi, Antonescu semnifică ,,punctul culminant al asimilării pedagogiei străine, punctul final al unei influențe (herbartiană n. ns.) și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogiei - doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne (1927), Pedagogia generală (1930), Pedagogia contemporană (1935), Antologia pedagogică (1938). Caracterizat drept un ultim herbartian în plan pedagogic românesc, un moderat în deschiderea școlii spre viziuni pedagogice noi, Antonescu semnifică ,,punctul culminant al asimilării pedagogiei străine, punctul final al unei influențe (herbartiană n. ns.) și pasul prudent făcut pentru a le depăși și pe una și pe alta”, iar într-o altă caracterizare, autorul apare drept unul dintre pedagogii români care ,,au ocupat un loc
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
final al unei influențe (herbartiană n. ns.) și pasul prudent făcut pentru a le depăși și pe una și pe alta”, iar într-o altă caracterizare, autorul apare drept unul dintre pedagogii români care ,,au ocupat un loc central în pedagogia oficială dintre cele două războaie mondiale și a exercitat o mare influență în cercurile diriguitoare ale școlii românești în această perioadă.” Profesorul și pedagogul bucureștean aprecia că toate curentele apărute după Herbart n-au fost decât simple ,,mode” în pedagogie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogia oficială dintre cele două războaie mondiale și a exercitat o mare influență în cercurile diriguitoare ale școlii românești în această perioadă.” Profesorul și pedagogul bucureștean aprecia că toate curentele apărute după Herbart n-au fost decât simple ,,mode” în pedagogie, și că orice modă este efemeră. Din acest motiv, el a criticat justețea experimentului de laborator în pedagogie, postându-se împotriva educației ,,morale libere”. Prin urmare, discursul pedagogic n-ar fi realizat aproape nimic important de la Herbart până în contemporaneitatea sa
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
românești în această perioadă.” Profesorul și pedagogul bucureștean aprecia că toate curentele apărute după Herbart n-au fost decât simple ,,mode” în pedagogie, și că orice modă este efemeră. Din acest motiv, el a criticat justețea experimentului de laborator în pedagogie, postându-se împotriva educației ,,morale libere”. Prin urmare, discursul pedagogic n-ar fi realizat aproape nimic important de la Herbart până în contemporaneitatea sa. Antonescu a încercat o sinteză pedagogică proprie între herbartianism și ,,școala activă”, motiv pentru care opțiunea sa și-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
n-ar fi realizat aproape nimic important de la Herbart până în contemporaneitatea sa. Antonescu a încercat o sinteză pedagogică proprie între herbartianism și ,,școala activă”, motiv pentru care opțiunea sa și-o definește drept ,,școala formativ-organicistă”/,,școala activă integrală”/,,idealism activ”. Pedagogia sau ,,școala formativ-integrală” concepea educația ca fiind o acțiune conștientă care ,,ar urmări (...) nu să informeze, ci să formeze spiritul elevului, cu alte cuvinte ar tinde să desăvârșească ceea ce el ne aduce de la natură, să actualizeze potențialul psihic.” Termenul ,,organicistă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de la natură, să actualizeze potențialul psihic.” Termenul ,,organicistă” indică faptul că acțiunea educativă vine în întâmpinarea naturii umane a copilului, ,,tinde a cunoaște și respecta condiții interne, organice, ale sufletului individual al elevului.” Definind educația, Antonescu formulează și definiția asupra pedagogiei ca știință: ,,Pedagogia este știința care, bazându-se pe cunoașterea naturii omenești și ținând cont de idealul către care trebuie să tindă omenirea, stabilește un sistem de principii, după care se va îndruma influența intenționată a educatorului asupra celui educat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
actualizeze potențialul psihic.” Termenul ,,organicistă” indică faptul că acțiunea educativă vine în întâmpinarea naturii umane a copilului, ,,tinde a cunoaște și respecta condiții interne, organice, ale sufletului individual al elevului.” Definind educația, Antonescu formulează și definiția asupra pedagogiei ca știință: ,,Pedagogia este știința care, bazându-se pe cunoașterea naturii omenești și ținând cont de idealul către care trebuie să tindă omenirea, stabilește un sistem de principii, după care se va îndruma influența intenționată a educatorului asupra celui educat.” Educația morală, ca
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
propria personalitate pedagogică, apropiindu-se tot mai mult de perspectiva socio-pedagogică realistă a lui Dimitrie Gusti. Născut la Rădești de Argeș, Petrescu ajunge, după finalizarea studiilor universitare și doctorale din România și Germania, asistent, conferențiar și profesor la Catedra de pedagogie a Universității din București. Lucrările sale de referință, apreciate constant de specialiști și învățători, pot fi amintite în următoarea ordine cronologică: Școala activă (1926), Problema educației în școala democrației (1928), Activismul și noile reforme școlare (1928), Școala și viața (1930
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fi amintite în următoarea ordine cronologică: Școala activă (1926), Problema educației în școala democrației (1928), Activismul și noile reforme școlare (1928), Școala și viața (1930), Metode pentru studiul individualității (1931), Regionalismul educativ (1931), Școală de experimentare (1935), Contribuții la o pedagogie românească (1938). În primele sale lucrări, autorul propunea o sinteză între perspectiva psihologică a individualității elevului și cea sociopedagogică în formarea sa ca ființă socială și culturală: ,,Pedagogia individuală are drept obiect cunoașterea individului și preconizarea măsurilor educative pentru perfecționarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
individualității (1931), Regionalismul educativ (1931), Școală de experimentare (1935), Contribuții la o pedagogie românească (1938). În primele sale lucrări, autorul propunea o sinteză între perspectiva psihologică a individualității elevului și cea sociopedagogică în formarea sa ca ființă socială și culturală: ,,Pedagogia individuală are drept obiect cunoașterea individului și preconizarea măsurilor educative pentru perfecționarea acestuia (...) pedagogia socială ar avea drept obiect socialul care se naște din comunitatea educativă și legile după care socialul se poate dezvolta.” Abordând conexiunea biunivocă școală-viață, relativa autonomie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1938). În primele sale lucrări, autorul propunea o sinteză între perspectiva psihologică a individualității elevului și cea sociopedagogică în formarea sa ca ființă socială și culturală: ,,Pedagogia individuală are drept obiect cunoașterea individului și preconizarea măsurilor educative pentru perfecționarea acestuia (...) pedagogia socială ar avea drept obiect socialul care se naște din comunitatea educativă și legile după care socialul se poate dezvolta.” Abordând conexiunea biunivocă școală-viață, relativa autonomie a școlii datorată funcției sale educative, profesorul Petrescu militează pentru o întrepătrundere strânsă între
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
soluții pedagogice admitea că patru sunt principiile după care se ghidează școala activă: principiul activității proprii, principiul activității practice, principiul intuiției și principiul educației naturale. În realitate, doar primele două principii sunt specifice școlii active, ultimele regăsindu-se și în pedagogia tradițională. Angajarea teoretică, metodică și sistematică a copilului, prin activitate proprie și practică, prin contactul nemijlocit cu mediul natural și social, de la zona sa de proximitate imediată, respectiv regiunea, până la ,,patria cea mare”, reprezintă esența concepției sale pedagogice, maniera prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prin care copilul devine persoană socială, reflectând asupra mediului și acționând asupra acestuia. În acest caz, I. C. Petrescu încerca să transpună principiile ,,școlii active” la cerințele școlii românești, tipărind în acest caz un prim volum din lucrarea Contribuții la o pedagogie românească. În cuprinsul acesteia regăsim un subtitlu semnificativ, Satul-temelia statului, în care pedagogul român invoca într-o manieră categorică o revenire la sat, la o ,,cultură țărănească prin valori create de țărani”. Fără discuție, acest capitol scoate în evidență influența
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
astăzi pretenția să stabilim un ideal, care să fie valabil în multe țări sau, dacă se poate, în toate țările și toate limbile, așa cum se încerca până acum.” Iosif Gabrea (1898-1980), licențiat în drept și filozofie, cu doctoratul obținut în pedagogie sub conducerea lui G. G. Antonescu, urcă treptele academice la Catedra de pedagogie a Facultății de Științe din Universitatea București. În calitate de profesor, s-a remarcat de-a lungul vieții prin expuneri clare și de o rigoare logică impecabilă, iar în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sau, dacă se poate, în toate țările și toate limbile, așa cum se încerca până acum.” Iosif Gabrea (1898-1980), licențiat în drept și filozofie, cu doctoratul obținut în pedagogie sub conducerea lui G. G. Antonescu, urcă treptele academice la Catedra de pedagogie a Facultății de Științe din Universitatea București. În calitate de profesor, s-a remarcat de-a lungul vieții prin expuneri clare și de o rigoare logică impecabilă, iar în cercetare prin analize temeinice acordând o atenție exagerată pentru ample documentări științifice. Din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
importante lucrări sunt: Școala creatoare, Individualitate, personalitate (1927), Educația și învățământul în Rusia sovietică (1929), Tineret-tradiție-ideal (1932), Statistica și politica școlară (1932), Individualizarea învățământului și un model de fișe individuale (1933), Psihologia a două tipuri de copii (1933), Din problemele pedagogiei românești (1937), Pedagogia ca știință și obiect de învățământ (1939), Mișcarea pedagogică în România, iar în colaborare cu G. G. Antonescu a publicat volumul Organizarea învățământului în 28 de țări (1933) și, în fine, a tradus alături de I. C. Petrescu Prelegerile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Școala creatoare, Individualitate, personalitate (1927), Educația și învățământul în Rusia sovietică (1929), Tineret-tradiție-ideal (1932), Statistica și politica școlară (1932), Individualizarea învățământului și un model de fișe individuale (1933), Psihologia a două tipuri de copii (1933), Din problemele pedagogiei românești (1937), Pedagogia ca știință și obiect de învățământ (1939), Mișcarea pedagogică în România, iar în colaborare cu G. G. Antonescu a publicat volumul Organizarea învățământului în 28 de țări (1933) și, în fine, a tradus alături de I. C. Petrescu Prelegerile pedagogice ale lui
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Herbart (1925). Influențat inițial de concepția maestrului său G. G. Antonescu, atât în conținut cât și în sursa de documentare, în lucrările sale de maturitate Gabrea se va desprinde de acesta cristalizându-și o opțiune pedagogică originală. Conform convingerii sale, pedagogia rămâne o știință obiectivă, o știință ,,pozitivistă”, factologică, în care ,,trebuie să se pășească direct în câmpul faptelor de care se ocupă ea. Să se observe cât mai mult, în timp și în spațiu, procesele de formare a omului și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educație continuă și asimilare de valori culturale, individualitatea se transformă în personalitate. Gheorghe Comicescu (1892-1972) poate și trebuie să fie considerat drept un continuator al concepției lui Vladimir Ghidionescu, cel din urmă producând, după cum am afirmat, o ruptură definitivă de pedagogia tradițională de tip herbartian. Născut în județul Iași, Comicescu a urmat cursurile universitare la Cluj, unde a promovat doctoratul sub bagheta lui Ghidionescu, pentru ca în scurtă vreme să beneficieze de o bursă de aprofundare în SUA, la Universitatea Columbia. A
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cerințele psihologice ale fiecărei etape de vârstă: ,,Orice anticipare formativă, pentru epoca următoare, zdruncină echilibrul natural al epocii actuale și aceasta este o siluire.” Dimitrie Todoran (1908-1981) poate fi socotit continuatorul liniei pedagogice a lui Ghidionescu, impusă la Catedra de pedagogie de la Cluj. Format la Catedra de psihologie experimentală a lui Ștefănescu-Goangă și a Laboratorului de psihologie experimentală înființat și condus de Ghidionescu, Dimitrie Todoran va continua linia de înnoire psihopedagogică inițiată de cei doi iluștri înaintași. Lucrările sale științifice și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
valoare euristică, pot fi redate cronologic astfel: Psihologia temperamentului (1922), Bazele psihologiei caracterului (1935), Psihologia reclamei. Studiu de psihologie economică (1935), Orientarea profesională academică (1936), Psihologia educației. Principiile psihologice ale formării educative (1942), Igiena universitară la Cluj (1942), Introducere în pedagogie (1946). Formația inițială a lui Todoran a fost una de factură psihologică, precumpănitor centrată pe investigarea temperamentului și caracterului. Peste timp, poate și din necesități didactice, s-a profilat pe psihologia educației și pedagogie. În volumul Introducere în psihologie, autorul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
universitară la Cluj (1942), Introducere în pedagogie (1946). Formația inițială a lui Todoran a fost una de factură psihologică, precumpănitor centrată pe investigarea temperamentului și caracterului. Peste timp, poate și din necesități didactice, s-a profilat pe psihologia educației și pedagogie. În volumul Introducere în psihologie, autorul utilizează cu precizie termenul de pedagogie, definind educația într-un mod cu totul modern: ,,modelarea naturii umane sub imperiul valorilor.” Todoran rămâne unul dintre precursorii viziunii axiologice românești în pedagogie, opțiune prezentată sociologizant: ,, Formarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Todoran a fost una de factură psihologică, precumpănitor centrată pe investigarea temperamentului și caracterului. Peste timp, poate și din necesități didactice, s-a profilat pe psihologia educației și pedagogie. În volumul Introducere în psihologie, autorul utilizează cu precizie termenul de pedagogie, definind educația într-un mod cu totul modern: ,,modelarea naturii umane sub imperiul valorilor.” Todoran rămâne unul dintre precursorii viziunii axiologice românești în pedagogie, opțiune prezentată sociologizant: ,, Formarea în vederea integrării în societate - prin adaptare personală - e semnificația ce atribuim conceptului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]