34,654 matches
-
1909) ori a seminariilor practice inaugurate în 1908, ce erau asociate unor cursuri magistrale 40. Dintre cei mai cunoscuți profesori ai Facultății de Drept, specializați în toate domeniile juridice ale acelor vremuri (administrativ, civil, comercial, internațional, penal, public, român, sisteme penitenciare etc.) îi amintim pe Albéric Allard, Ansiaux, Égide-Rodolphe-Nicolas Arntz, Charles de Brouckère, Henri de Brouckère, Modeste Cornil, Georges Cornil, Eugène Defacqz, Alfred Giron (a avut cursuri de legislație minieră și la École Polytechnique), Hanssens, Nys, David Picard, Edmond Picard, Adolphe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
dar nu știe când; urmează așadar o eroziune a nervilor pe care se mizează; după luni de așteptare, într-o noapte banalizată de insomnie, aude ușurat bocănitul cizmelor competente" (vol.I, p."Ă. "Comportamentul nedemn este (...Ă favorizat de privațiunile penitenciarului. Vladimir Streinu devine informatorul direcției închisorii pentru mărunte privilegii alimentare: când tovarășii de celulă vor să-l ucidă, el își motivează delațiunile prin aceea că este intelectual și scriitor care trebuie să supraviețuiască" (vol.I, p."Ă. Teribilă biografie! X
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și uman, diferențiere orizontală între domeniile umanului , fundamentaliștii se reped, prea puțin ingenios, la soluția opusă: compactează brutal realul, îl uniformizează. Pe de o parte, desființează distanța verticală: îl pun pe Dumnezeu la treabă, să facă ordine disciplinară, de tip penitenciar, în societate. Pe de altă parte, vor să extermine diversitatea din teren : transformă normele credinței în regulament de poliție religioasă care să omogenizeze indivizii, aducîndu-i la starea de roboți pioși. . Includerea eschatonului în istorie. De la combatanții Hezbollah din Liban la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acestea din urmă, în termeni am spune nietzscheeni: "sînt întotdeauna cărți rău-mirositoare: ele aduc cu sine mirosul oamenilor mărunți"49. Unde îl vedem, într-un asemenea portret de familie, pe Mircea Vulcănescu, pe a cărei filă 9 din dosarul de Penitenciar scria: "funcționar de carieră, nu a făcut politică"? Ideologic, cum aflăm și dintr-un Curriculum vitae (1942), era orientat "spre dreapta tradiționalistă, adică legat de izvoarele de gîndire ale trecutului, dar căutînd să adîncească sensul prefacerilor lumii de astăzi"50
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de Paul Goma, care a deschis seria, a reprezentat, dacă nu mă înșel, cazul cel mai caracteristic al acestei categorii (încercăm o tipologie, nu un tablou exhaustiv; un articol cuprinzător, cu unele mici generozități delicat-feminine, la Ileana Mălăncioiu, Imaginea coloniei penitenciare în literatura română, în: 22, 3 iunie 1991). Dar o linie riguroasă de demarcație este greu de trasat. însuși faptul de a evoca, fie și cu intenții predominant literare, un mediu de închisoare, mutat chiar și la dreptul comun, avea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și editată inițial în Franța, apoi în emigrație, ea a avut în străinătate trei ediții. Uneori apar și mici elemente de adevărat roman polițist. Că Secu știa absolut tot este un mit. Astfel, amintirile Cinci ani și două luni în penitenciarul de la Sighet, de Constantin C. Giurescu, au fost redactate confidențial după eliberare și... îngropate. Apoi au fost scoase, în SUA, de profesorul american Paul Michelson, de unde au fost recuperate. Dar, deocamdată, complet necunoscut este un alt caz, poate și mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că valorile în numele cărora au făcut mari și nobile sacrificii, demne de tot respectul, nu mai sunt recunoscute și apreciate. Sunt adesea chiar ignorate sau contestate, de cele două mari categorii sociale și generații politice, ca să le numim astfel, post penitenciare: 1. Generația tânără, de intelectuali oameni politici grupați în unele aripi liberale și în PAC, nu chiar întâmplător nu și-au găsit locul, după 1989, în structurile politice istorice. Pe de o parte, ea nu corespundea standardelor morale rigide, civic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a făcut experiența carcerală, a trecut prin Gulag, știe că au existat și mici momente de evaziune, de izolare totală de mediu, de recluziune spontană pură. Dar aceste momente rarisime pot să consoleze și să compenseze ravagiile unui întreg sistem penitenciar, terorist și totalitar? Poate fi acceptat și un raționament ca acesta: dacă lumea este iremediabil condamnată, ce mai contează dacă... cedezi, colaborezi sau nu (p. 188)? Sau că implicațiile etice sunt secundare (p. 178) etc.? Am discutat și anterior toate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
maestrul a două evadări din dubă și una din secția de poliție! Ca pentru a pune capăt tribulațiilor la care introspecția prelungită îl supusese, Rică se repezi, în cele din urmă, afară din rezerva-i efemeră cu miros muced de penitenciar, înspre concluzia frustă, rostită însă cu vehemența omului încolțit: "noi... vrem să trăim ca voi, ce mai!" Adică te răsfeți pe canapelele Range Rover-ului deasupra noroaielor, sucești pe toate părțile lumea dindărătul ochelarilor cu ramă aurită, potriviți cu-n deget
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pretext. Personajul a fost un produs tipic al contextului, al lumii subterane, care a supraviețuit și s-a rodat prin intrigi, complot, hărțuire, prin practici produse de o cultură organizațională specifică. E vorba de formarea pe lângă grupul lui Gheorghiu-Dej, În penitenciarul de la Caransebeș. Ceaușescu a avut șansa să fie acolo, să se inițieze În funcționarea „structurilor” și utilizarea lor. De unde atâta intuiție la un individ total necultivat, incapabil să Învețe o meserie și să dobândească un statut profesional, Încât să-i
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
prin organizarea de sus a vieții sociale din organizație, se materializa prin diferite practici. Iată, de pildă, repartizarea deținuților În celule (dormitoare), În atelierele de producție sau alte corvezi și misiuni speciale se făcea de către grupul dominant, nu de către administrația penitenciarului. Se practica sistemul rotației, al instabilității strategice, nimeni nu trebuia să aibă sentimentul că și-a găsit un loc sigur. Câmpeanu numește această continuă mișcare „mobilitate” internă. Desigur, de la această regulă era exclus grupul dominant, nimeni nu se gândea că
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
umane �n stare n?sc�nd? trec nu numai prin recitirea filosofiei sau prin descoperirea epistemologiei, ci ?i prin observarea, cu scopuri curative, a criminalilor ?i a s?racilor. �n Fran?a, �nc? din primii ani ai Restaura?iei, problema penitenciarelor este la ordinea zilei. Pare c? nu mai este posibil s? fie confundă?i, �n acela?i oprobriu, criminalii ? i nebunii, copiii ?i adul?îi, micii ?i mării delincven?i. �nainte de a �ncepe transformarea institu?iei, pentru a o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
acest fel avea s? profite de rela?iile cu ministerul juști?iei pentru a ob?ine foarte repede (mai 1831) autoriza?ia de a efectua o c?l?torie de studii �n Statele Unite, cu motivul oficial de a analiza sistemul penitenciar american. La �ntoarcerea �n Fran?a, �n prim?vară lui 1832, el public? rezultatele misiei sale, �nainte s? scrie, pe baza experien?ei avute, lucrarea de mari propor?îi: De la d�mocratie en Am�rique, a c?rei prim? carte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
despre refuzul hranei. (Din când în când mai scrie despre chestiile astea și în presa cotidiană.) "Refuzul hranei ca formă de protest împotriva situației, de ex. în legătură cu pedeapsa prin izolare, prezintă o anumită periodicitate sau un caracter epidemic în lumea penitenciarelor. Majoritatea reîncep de bună voie să mănânce după una-două zile. Dacă situația se prelungește până la o săptămână se poate ivi necesitatea administrării hranei prin tubaj. Simpla vedere a accesoriilor pentru această procedură este de regulă de ajuns ca pacientul să
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
fie acuzați de spionaj și executați, Nadia a beneficiat de o sentință mai "blândă": o condamnare, în 1951, la șapte ani închisoare, din care a executat șase, la Miercurea Ciuc și Mislea. La data aceea, la Mislea funcționa cel mai mare penitenciar pentru femei din țară. Atmosfera generală și condițiile de aici sunt evocate foarte sugestiv de o altă deținută care a trecut prin această închisoare în anii '50, artista Lena Constante: "Mislea era singura închisoare manufactură din țară. Femeile țeseau acolo
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
grele și cerând majorității femeilor un foarte mare efort"11. Cu o condamnare de șapte ani, Nadia Russo a fost totuși "eliberată" după șase ani de închisoare, datorită faptului că a lucrat în fabrică, la Mislea. În 1957 iese din penitenciar dar este trimisă cu domiciliu forțat la Lătești, în Bărăgan, unde mai stă încă cinci ani, până în 1962. Aici le cunoaște pe Maria Antonescu, soția fostului mareșal și conducător al statului, și pe Elena Zelea Codreanu, soția Căpitanului Gărzii de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
București, cu ajutorul coinculpatei Filiti Maria Nica, activitate prin care urmărea culegerea de date politice, economice și militare, transmise prin scrisori, care cuprindeau aceste informații secrete, ce interesau securitatea statului nostru”. Timp de 13 ani Părintele a fost închis la terifiantul penitenciar de la Gherla. Pe data de 4 august 1964 Penitenciarul Gherla emite Biletul de eliberare Nr. 3950/1964: „Numitul Baltheiser Ioan, născut în 1912, 7 septembrie, în Cumpăna, jud. Argeș, de profesie preot, fiul lui Friedrich și al Elenei, a fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
urmărea culegerea de date politice, economice și militare, transmise prin scrisori, care cuprindeau aceste informații secrete, ce interesau securitatea statului nostru”. Timp de 13 ani Părintele a fost închis la terifiantul penitenciar de la Gherla. Pe data de 4 august 1964 Penitenciarul Gherla emite Biletul de eliberare Nr. 3950/1964: „Numitul Baltheiser Ioan, născut în 1912, 7 septembrie, în Cumpăna, jud. Argeș, de profesie preot, fiul lui Friedrich și al Elenei, a fost depus condamnat la 11.05.1951, până la 04.08
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
O viață exemplară, pusă în slujba lui Dumnezeu, și a oamenilor. Un destin ce a parcurs spații largi, cu stiluri, cu mentalități diferite, care a trăit tensiunea unui război și a unei revoluții comuniste, destin prăbușit, în culmea vieții, în penitenciarul de la Gherla, și apoi, a renăscut, s-a înălțat până la strălucire, în nobila lui misiune, de PREOT. O viață dăruită, ce s-a ivit în Cumpăna, de Argeș, apoi s-a desăvârșit în Cernăuți (1924-1926), în Vatra Dornei (1927-1928), în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Ca și când, murmurul incantațiilor atâtor suflete, și mâinile împreunate, în rugăciuni, înspre altarele lumii, l-ar fi putut întări și încuraja, într-un fel, printr-o solidaritate mută, să suporte toate atrocitățile, la care a fost supus. A fost eliberat din penitenciarul de la Gherla, în luna august 1964, iar, pe 15 August, de Adormirea Maicii Domnului, se ruga fierbinte în Biserica Catolică din Roman. O viață aprinsă între A FI și A TRĂI; A FI „sarea pământului și lumina lumii”, și A
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Mirea Jenică „Înainte de absolvirea facultății am lucrat ca electrician de întreținere la IMUM MEDGIDIA, Județul Constanța. După absolvirea Facultății de Sociologie-Psihologie-Pedagogie, în anul 1996, am lucrat ca secretar la o firmă de construcții. În anul 1997 m-am angajat la Penitenciarul Poarta Albă, Județul Constanța, ca referent (educator), unde am desfășurat activități cultural-educative, consiliere și psihoterapie individuală cu deținuții din penitenciar. În anul 1998 am fost transferat la Direcția Generală a Penitenciarelor din București, Serviciul Independent Cultural-Educativ, pe post de referent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Sociologie-Psihologie-Pedagogie, în anul 1996, am lucrat ca secretar la o firmă de construcții. În anul 1997 m-am angajat la Penitenciarul Poarta Albă, Județul Constanța, ca referent (educator), unde am desfășurat activități cultural-educative, consiliere și psihoterapie individuală cu deținuții din penitenciar. În anul 1998 am fost transferat la Direcția Generală a Penitenciarelor din București, Serviciul Independent Cultural-Educativ, pe post de referent de specialitate, unde am desfășurat o activitate de îndrumare, coordonare și control a unităților subordonate din teritoriu. Tot în anul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de construcții. În anul 1997 m-am angajat la Penitenciarul Poarta Albă, Județul Constanța, ca referent (educator), unde am desfășurat activități cultural-educative, consiliere și psihoterapie individuală cu deținuții din penitenciar. În anul 1998 am fost transferat la Direcția Generală a Penitenciarelor din București, Serviciul Independent Cultural-Educativ, pe post de referent de specialitate, unde am desfășurat o activitate de îndrumare, coordonare și control a unităților subordonate din teritoriu. Tot în anul 1998, am fost activat ca ofițer pe postul de ofițer instructor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în domeniul asistenței diferitelor categorii de persoane. În primul an, m-am specializat în asistarea persoanelor cu pedepse privative de libertate și, astfel, timp de 4 ani, am activat într-o organizație pentru apărarea drepturilor omului cu activități în diferite penitenciare din România. A urmat o nouă specializare, respectiv terapie de suport pentru adulții cu probleme de sănătate mintală. În acest domeniu, am lucrat în colaborare la un centru de zi pentru categoria de persoane amintită anterior. De cinci ani lucrez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
parcă ținea și de foame... Nu mult după ce ne-am mai potolit foamea, noi cei de pe băncile dinspre ferestre am Început să examinăm ferestrele vagonuluidubă; ele erau prevăzute cu sticlă la interior, după care veneau la rand gratii că la penitenciar, iar spre exterior erau montate jaluzele spre În sus, ca să nu se vadă nimic În afară. Spre bucuria noastră am descoperit că unele dintre jaluzele erau deplasate sau deformate, așa că prin acele porțiuni se putea privi normal afară; deci ziua
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]