4,896 matches
-
situată în partea sudică a corului: ""Hoc opus perfectum per me Johannem Reichmut mesatore schegeswariensem ad laudem et honore Marie Virginis, A. 1533."" Sculpturile existente înfățișează animale fantastice așa cum este o bufniță a cărei inscripție transmite următorul mesaj privitorilor: ""Ich pin eyn fogel und heys dy ayl und ver mych hasset den schent die payl."" Altarul poliptic este cea mai valoroasă piesă din biserică, el este împodobit cu o pictură ale cărei influențe vin din Renania sau are caracteristici flamande. Sala
Biserica fortificată din Băgaciu () [Corola-website/Science/326921_a_328250]
-
cea mai populară și larg citită lucrare religioasă din China. Autorul "Cărții recompenselor" [感應辨] a rămas până azi necunoscut. Este una din cărțile daoiste care își preia sursele ideologice din "Cartea păcii supreme", din "Cartea Prefacerilor" și din "Cartea maestrului Pinului Roșu" din timpul dinastiilor Wei și Jin. A fost probabil compusă în perioada dinastiei nordice Song și transmisă pe plăcuțe de piatră în timpul dinastiei sudice Song, când împăratul Li Zhong se afla încă la putere. Perioada dinastiei Song este o
Gan ying bian () [Corola-website/Science/326455_a_327784]
-
mare parte habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi de luncă, de pajiște sau de stâncărie. Păduri de conifere cu arboret de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Prin intermediul bancomatelor aparținând unor rețele bancare este posibil să se efectueze plăți ale unor facturi (electricitate, gaz, telefonie etc.), iar alte bancomate permit schimburi valutare. ATM-urile permit identificarea securizată a posesorului cardului bancar mulțumită numărului personal de identificare, prescurtat "PIN", din . Unele bancomate permit schimbarea PIN-ului. ele mai noi recunosc cardurile cu cip. De La Rue a dezvoltat primul bancomat cunoscut, care a fost instalat la Enfield Town, în nordul Londrei, la 27 iunie 1967, de către Barclays. În Marea Britanie, inventatorul
Bancomat () [Corola-website/Science/323779_a_325108]
-
este posibil să se efectueze plăți ale unor facturi (electricitate, gaz, telefonie etc.), iar alte bancomate permit schimburi valutare. ATM-urile permit identificarea securizată a posesorului cardului bancar mulțumită numărului personal de identificare, prescurtat "PIN", din . Unele bancomate permit schimbarea PIN-ului. ele mai noi recunosc cardurile cu cip. De La Rue a dezvoltat primul bancomat cunoscut, care a fost instalat la Enfield Town, în nordul Londrei, la 27 iunie 1967, de către Barclays. În Marea Britanie, inventatorul ATM-ului este "John Shepherd-Barron", dar
Bancomat () [Corola-website/Science/323779_a_325108]
-
a depus cerere de brevet la New York în anii 1930, în timp ce inginerii de la Docutel posedă un brevet datat la 4 iunie 1973. John Shepherd-Barron este membru al Ordinului Imperiului Britanic, din 2005. Ideea de a compara numărul personal de identificare (PIN) stocat în card cu cel cunoscut de ATM aparține inginerului britanic James Goodfellow (1965). Primele ATM-uri vorbitoare, inițial destinate nevăzătorilor, au apărut în Canada, în 1995. În 2005, existau în Statele Unite ale Americii circa 30.000 de bancomate vorbitoare
Bancomat () [Corola-website/Science/323779_a_325108]
-
destul de clar separate. Apar astfel trei tipuri de zone de vegetație: Împădurite (parțial), sunt pantele nordice și estice. În ultima jumătate de secol s-au adăugat în zona superioară pe versantul sudic al dealului în zona stâncoasă (calcaroasă) plantații de pin negru, cu rol de protecție împotriva căderilor de bolovani. Zone destul de mari de pe pantele sudice ale dealului aflate la altitudini mai mici, sunt ocupate de Sălcioară, măceș și păducel. Particularitățile locale de climă și substratul calcaros favorizează vița de vie
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
este acoperit cu un strat argilos pe care se dezvoltă o gamă arboricolă diversă; cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
unor circuite digitale complexe. Blocurile de I/ O formează un inel pe marginile exterioare ale chipului în timp ce blocuri dreptunghiulare de vectori de blocuri logice sunt așezate în mijlocul acestui inel. Fiecare bloc de I/ O se poate lega la unul dintre pinii aflați la exteriorul FPGA-ului. Un bloc de logica tipic unui FPGA este format dintr-o tabela de căutare cu patru intrări (LUT) și un flip-flop. La momentul actual, FPGA-urile au și blocuri de DSP, care furnizează funcționalitate la
Prelucrare paralela cu FPGA-uri () [Corola-website/Science/326516_a_327845]
-
ceas de execuție. Daca FPGA-urile sunt programabile atunci ele pot oferi funcționalitate într-un singur chip pentru un număr mare de aplicații. Datorita prezentei memoriei de pe cip se facilitează accesul co procesorului și nu este restrâns la numărul de pini de intrare/ieșire prezenți pe dispozitiv. Mai mult, memoria este într-o relație de cuplare puternica cu logica algoritmului și din acest motiv nu trebuie memorie de viteza mare de tip cache. Astfel evitam rezolvarea coerentei cache-ului care era consumatoare
Prelucrare paralela cu FPGA-uri () [Corola-website/Science/326516_a_327845]
-
o relație de cuplare puternica cu logica algoritmului și din acest motiv nu trebuie memorie de viteza mare de tip cache. Astfel evitam rezolvarea coerentei cache-ului care era consumatoare de putere. Folosirea memoriei interne înseamna de asemenea ca nu exista pini în plus necesari pentru mărirea cantității accesibile de memorie, simplificând scalarea designului. Cu folosirea unei structuri definite și disponibilitatea resurselor din FPGA-urile performante din ziua de azi, acestea pot servi ca hardware pentru o gama mare de aplicații. Dupa
Prelucrare paralela cu FPGA-uri () [Corola-website/Science/326516_a_327845]
-
Floră parcului are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, funcție de structură geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Floră este reprezentată de specii arboricole de zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Depresiunii Sibiului. Pădurea Dumbrava are în componență arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur") cu vârste de peste 100 de ani, specie dominantă, în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), ulm ("Ulmus"), pin ("Pinus"), tei ("Tilia"), carpen ("Carpinus betulus") sau jugastru ("Acer campestre"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), crușin ("Rhamnus frangula"), măceș ("Roșa canina") sau porumbar ("Pinus spinosa"). La nivelul ierburilor vegetează o gamă variată de specii floristice; printre care: pufulița
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
carpatic al Occidentalilor. Vegetația lemnoasa are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în amestec cu gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"); pâlcuri sporadice de conifere cu larice ("Larix") și pin ("Pinus L."), rachița ("Salix hastata, Salix retușa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice cu specii și subspecii de: feriguță
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
și are o suprafață de 10 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri înguste, săpate în calcare (ace, turnuri, hornuri, mase de grohotiș), înconjurate de vegetație forestiera (fag, gorun, mesteacăn, pin), pășuni și fânețe. Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri înguste, săpate în calcare (ace, turnuri, hornuri, mase de grohotiș), înconjurate de vegetație forestiera (fag, gorun, mesteacăn, pin), pășuni și fânețe. Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de pajiște și stâncărie, printre care: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
trei cabine și nu două cum ar fi părut normal. După ce a presupus că acea cameră suplimentară era pentru un servitor sau pentru un bagaj mai deosebit, el află că prietenul său a adus la bord o cutie dreptunghiulară de pin: „Avea cam vreo șase picioare lungime și două și jumătate lățime”. Naratorul ia act de forma ciudată a lăzii și mai ales de un miros ciudat venind de la ea. Chiar și așa, el presupune că prietenul său a dobândit o
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
faunei sălbatice din gruparea montană Retezat-Godeanu (munți aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră rezervației este constituită din arbori și arbuști cu specii de: (fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), brad ("Abies"), tisa ("Taxus baccata"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sp."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), alun turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
Este ocazional referit ca cel mai bătrân rezident, în Simpson and Delilah din sezonul 2 i-a spus lui Homer că are 81 de ani, deși în alte câteva episoade este arătat ca având 104. Când Smithers îl informează că PIN-ul cardului de credit este vârsta sa, Burns tastează patru cifre în răspuns. Numărul său de securitate socială este 000-00-0002, al doilea doar după președintele Roosevelt. Când Lisa Simpson își caută strămoșii din războiul civil, ea dă de un Mr.
Montgomery Burns () [Corola-website/Science/325069_a_326398]
-
păduri de foioase și conifere, arbuști, ierburi, vegetație de stâncărie) și fauna (mamifere, reptile, păsări, pești) este una specifică lanțului muntos al Carpaților Orientali. Floră este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
sunt aglomerări de mușchi de tip Sphagnum, dar elementul interesant îl constituie prezența coniferelor, unele dintre ele relicte glaciare rămase "captive" după ultima glaciațiune terminată acum mai bine de 10.000 de ani). De cele mai multe ori se întilnesc specii de pin, de molid sau brad, mai rar specii de flori. Drenajul apei este slab, datorită turbei care este la origine un sol plin cu fragmente descompuse de plante, astfel că apa "băltește" aici permanent, (polenul prezent în turbă, ajută la stabilirea
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
ce permit supraânălțarea mlaștinii în partea ei centrală), "Erico-Sphagnetalia magellanici, Scheuchzerietalia palustris p.p., Utricularietalia intermedio-minoris p.p., Caricetalia fuscae p.p."). Peste fondul vegetației alcătuit din mușchi arctic de tip Sphagnum, în condiții austere de troficitate, s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru ("Pinus silvestris" forma turfosa), dedesubt fiind un strat de turbă. Tot aici pot fi enumerate specii precum: Sit important pentru conservarea speciei de pin silvestru ("Pinus silvestris", forma turfosa). Turbărie activă cu vegetație forestiră în zonă de păduri (păduri
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
arctic de tip Sphagnum, în condiții austere de troficitate, s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru ("Pinus silvestris" forma turfosa), dedesubt fiind un strat de turbă. Tot aici pot fi enumerate specii precum: Sit important pentru conservarea speciei de pin silvestru ("Pinus silvestris", forma turfosa). Turbărie activă cu vegetație forestiră în zonă de păduri (păduri în tranziție) și pășuni. Este într-o stare foarte bună de conservare Fără facilități de amenajare turistică
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
și apariția mării Tethis. Ecosistemul și-a revenit din devastarea Marii morți. Fitoplanctonul, coralul și crustaceele și-au revenit iar reptilele au început să crească din ce în ce mai mari. Noi reptile acvatice au evoluat, cum ar fi ihtiozaur și nothosaur. Pădurile de pin au înflorit aducând împreună țânțari și muște de fructe. Au evoluat primii crocodili care au provocat concurență cu amfibienii mari, stăpânii apelor dulci. Triasicul târziu a durat 37 de milioane de ani (între acum 237 de milioane de ani până
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
unele protejate la nivel european prin "Directivă Consiliului European 92/43" (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică)din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]