4,720 matches
-
Aceasta se întîmpla cam odată cu rezolvarea problemei emigrării și cu plecarea lui Carter de la Casa Albă, după ce reușise, în timpul mandatului său, să separe emigrarea de drepturile omului. Ca urmare, marea majoritate a celor ce altădată dădeau buzna în fața Congresului să pledeze pentru acordarea Clauzei României vorbeau acum despre situația jalnică a drepturilor omului din România. Desigur, Ceaușescu a avut și el rolul lui în a atrage atenția Congresului. Încă de la vizita în Coreea de Nord, începuse să-și construiască o poziție omnipotentă în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
piața neagră", prin intermediul țigărilor Kent. Fiind din ce în ce mai numeroase, aceste relatări au avut un ecou și mai mare în cadrul Congresului. Schimbările produse atît la Washington cît și la București trebuie să fi modificat relațiile româno-americane încă din 1983. Numărul celor ce pledau pentru suspendarea sau anularea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" era destul de mare pentru a contesta cu succes cererea anuală a președintelui de derogare. Congresul și-a amînat, însă, toate măsurile, din cauza hotărîrii adoptate în cazul Chandha. În 1983 nu existau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numerică, și una de atitudine. După spusele ambasadorului Aggrey, românii din SUA sînt mai conștienți de faptul că sînt americani, în vreme ce maghiarii de acolo sînt mai sensibili la rădăcinile lor etnice 2592. Fervoarea cu care fiecare din aceste minorități a pledat la audieri vine în sprijinul aprecierilor lui Aggrey. Ungurii din America au fost nelipsiți de la audierile pentru Clauza României, încă de la început. Ei își argumentau opoziția față de reînnoirea Clauzei prin discriminările sistematice practicate împotriva minorităților maghiare din România. Reprezentanții românilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai favorizate" ca răsplată pentru independența față de Moscova nu mai era valabil. Rămas fără această acoperire, regimul lui Ceaușescu putea fi acum iscodit și încălcările drepturilor omului îi făceau chiar și pe susținătorii României să se gîndească bine înainte de a pleda pentru prelungirea Clauzei considerată, în mod normal, a recompensa o conduită justă. Executarea, de Crăciun, a lui Nicolae Ceaușescu și a Elenei Ceaușescu, ridică problema relațiilor române în epoca postceaușistă. Acum, în martie 1990, evenimentele sînt încă mult prea tulburi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prezidențiale Nixon. 1480 Interviu luat de autor lui Corneliu Bogdan, 19 martie 1987. 1481 Interviu luat de autor lui Corneliu Bogdan, 11 aprilie 1987. 1482 Ibidem; După părerea lui Herb Stein, un alt motiv pentru care Mills a ezitat să pledeze pentru acordarea "Clauzei" României era intenția sa de a candida la președinție în 1972 și convingerea întemeiată, fără îndoială, că susținerea "Clauzei" pentru o țară comunistă n-ar fi fost în asentimentul alegătorilor și i-ar fi adus prea puține
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt unghi, "secolul reformelor" (p. 180), ținând cont de amploarea și sistematicitatea cu care toate sectoarele vieții publice au fost supuse unui revizuiri modernizatoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
turnură patriotică tot mai pregnantă în urma dezastrului militar de la Jena (1806), unde triumful decisiv al lui Napoleon urmat de tratatul franco-prusac de la Tilset (1807) au precipitat Cuvântările către națiunea germană ale lui J.G. Fichte (1928) [1807], în care marele filosof pleda pasionant pentru educația patriotică drept mijloc de redresare și resuscitare a națiunii germane greu încercate de înfrângerea militară. Educația universală, obligatorie și dirijată statal în scopul mobilizării naționale constituia armătura care trebuia să dea rezistență morală noii unități naționale germane
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care propovăduiește o pedagogie a supunerii civile față de stăpânire, patriotismul fiind definit tocmai prin atitudinea obedientă față de autoritate, lucrarea lui Aaron avansează o concepție a patriotismului care încorporează elemente cu adevărat revoluționare prin democratismul manifest și platforma unionistă pentru care pledează. Conținutul anti-status quo al cărții lui Aaron poate fi pus pe seama a doi factori: i) lucrarea Patria, patriotul și patriotismul nu aparține literaturii didactice, nefiind un manual pe baza căruia se preda în școlile publice, ci poate fi plasat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ardelean refugiat în Moldova intenționa să întemeieze cadrul și să traseze direcțiile învățământului național. Principiul fundamental care trebuie să călăuzească procesul educativ este amorul pentru patrie (§ 135. Amoarea catra patria, 1870, pp. 176-183). Modelul de educație națională pentru care Bărnuțiu pledează pasionant trebuie să pulseze de iubirea necondiționată pentru patrie. "Iubirea de patrie" figura deja, fără să fie însă principiul axial, printre țelurile majore urmărite de educația morală a românilor și în educația sentimentală a româncelor. În paginile Echilibrului între antiteze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se răzbată în breaslă pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a trecut prin botezul său de foc. În interbelic, școala critică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 36). Același lucru este afirmat și de Giurescu (1942): "odată cu legiunile, au plecat din Dacia Traiană și funcționarii precum și bogătașii care, cu averea lor, puteau trăi oriunde. Mare mulțime însă [...] a rămas pe loc" (p. 59). Astfel poate fi pledat cazul pentru țărănismul originar al poporului român, în baza căruia putea fi fundamentat proiectul unui "stat țărănesc" elaborat de doctrinari ai autohtonismului ca Nae Ionescu. Continuitatea statalității românești este de asemenea păstrată neatinsă ca dovadă a permanenței politice românești. Suntem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proletariatului dincolo de demarcațiile naționale. Singura "cale de scăpare" din strânsoare este întrevăzută de Stalin în "autonomia regională" a unor unități teritoriale precum Polonia, Lituania sau Ucraina, care să nu țină cont de criterii de naționalitate. "Soluția" federalismului național pentru care pledează austromarxiștii inculcă în muncitori un spirit separatist. Doar federalismul regional, organizat pe bazele principiului solidarității internaționale a proletarilor, este postulată de Stalin ca soluția problemei naționale. De la această poziție teoretică ortodox marxistă, Stalin avea să se abată considerabil sub presiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rolleriană a oferit cea mai critică imagine a epocii din jurul anului 1600, a protagoniștilor umani (Mihai), a actorilor săi colectivi (boierimea, țărănimea) și a raporturilor dintre aceștia, o imagine direct inspirată din istoriografia critică a interbelicului românesc. S-ar putea pleda cazul pentru cea mai demistificată frescă istorică a perioadei, evenimentelor și actorilor realizată până la momentul respectiv. Cu toate acestea, tentația mitică nu poate fi complet anihilată. Mihai Viteazul și lupta sa dețin un capital simbolic mult prea prețios pentru a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care sunt lămurite " Natura, scopul și efectele regimului totalitar comunist în România, 1945-1989", analiza se fixează apoi asupra "Reperelor istoriografice" ale regimului comunist românesc. În continuare sunt examinate în detaliu "Partidul Comunist Român" (capitolul 1), "Represiunea" (capitolul 2), unde se pledează cazul în favoarea probării "genocidului comunist în România", centrul de greutate al analizei căzând pe instituția Securității ca instrument al Partidului, pe "geografia represiunii" și pe sistemul concentraționar al Gulagului românesc. Chestiuni ce țin de "Societate, Economie, Cultură" sunt comasate în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu trecutul. Asumarea reflexivă a trecutului (eng. Working through the past, germ. Aufarbeitung der Vergangen) presupune o continuă autoexaminare critică a trecutului (Olick, 1998, p. 548). Într-o luare de poziție datând din 1959, T.W. Adorno (1986, p. 115) pleda pentru o reglare a conturilor cu trecutul nazist în Germania ca urmare a unei "perlaborări serioase a trecutului", care să ducă la "ruperea vrăjii trecutului" asupra prezentului printr-un act de conștientizare clară a acestuia. Ieșirea de sub "umbra trecutului" (Adorno
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apreciau că "evreii însăși sunt parțial responsabili de ceea ce li s-a întâmplat în timpul celui de-al Treilea Reich" (Judt, 2005, pp. 271-272), într-un tulburător exemplu de blamare a victimei. Acesta era climatul postbelic german în care Jaspers a pledat pentru necesitatea de asumarea a responsabilității și recunoaștere a vinovăției germane pentru atrocitățile și tragedia cauzate de regimul nazist. Eforturile de responsabilizare morală depuse de Jaspers nu au atins coarda etică a Germaniei postbelice. După cum arată și datele prelevate din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manifestările internaționale, a neglijenței noastre față de valorile pe care le avem. Pentru mine este un mare semn de întrebare de ce când am avut un savant ca Brăiloiu, un mare savant datorită căruia a luat naștere Societatea Compozitorilor Români, care a pledat mult pentru legătura compozitorilor cu viața și arta poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat, care a publicat întâiul studiu de muzicologie pe baza unei metode personale, care este recunoscut în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
explică de ce unele au rezistat multă vreme cu statut de obște devălmașă, cazul Umbrăreștilor, în timp ce altele au devenit stăpâniri boierești sau mănăstirești, după întemeierea statului etc. Pentru vechimea mai mare a satelor citate mai sus, datând dinainte de apariția statului medieval, pledează și existența pe hotarul estic al ținutului Tecuci a unor sate înființate sigur după statornicirea organizării statale, sate mici, care nu au avut forma hotarelor definită riguros în mărturiile hotarnice și alte acte ale lor și care, deci, nu au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare suprafață cu pășune și fâneață, înlesnind creșterea unui apreciabil număr de animale (bucate, în documentele timpului), sursă importantă de venituri și de satisfacere a nevoilor traiului. Pentru datarea primei împărțiri a moșiei satului în prima jumătate din secolul XVII pledează și mențiunea că doi dintre bătrânii umbrăreșteni au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de sutaș sau hotnog, comandant al unui steag = corp de oaste cu 100
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriale, formând laolaltă ceea ce N. Iorga a numit „tovărășii de sate”. Apoi, acestea au devenit „confederații teritoriale” ori „ocolul mai multor sate”. De asemenea, împărțirea satului numai pe patru bătrâni, aproximativ la fel cu Lieștii, împărțit pe cinci bătrâni, ar pleda tot pentru ipoteza enunțată, a exitenței vetrei satului Torcești din vechime. Cei patru bătrâni pe care a umblat moșia Torceștilor în trecutul îndepărtat se numeau: Gurban, Ciovlec, Căuie, Fetion, fiecare măsurând în lățime 250 de stânjeni domnești și cu lungimea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]