7,806 matches
- 
  
  graseiatul ar deveni un anacronism. Iar de anacronism trebuie să ne ferim ca de ciumă" (p. 142). Graseiatul, tehnica de pronunție "franțuzească" a sunetului "r" nu are nimic de-a face cu grăsimea sau cu anacronismul. Are legătură totuși cu plimbarea care face parte din programul de slăbire. Cei aflați în hoinăreala oficială poartă pe cap un melon, ca semn distinctiv pentru a-i deosebi de ceilalți membrii ai societății. La prima plimbare, protagonista este luată de subsiori și târâtă, amintindMonica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520] 
- 
  
  grăsimea sau cu anacronismul. Are legătură totuși cu plimbarea care face parte din programul de slăbire. Cei aflați în hoinăreala oficială poartă pe cap un melon, ca semn distinctiv pentru a-i deosebi de ceilalți membrii ai societății. La prima plimbare, protagonista este luată de subsiori și târâtă, amintind de arestările forțate, iar slăbirea fizică ține locul celei psihice, un instrument des folosit de anchetatori. Dacă la început numărul purtătorilor de meloane este mic, cu timpul vine rândul tuturor: societatea seMonica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520] 
- 
  
  neiertat, au urmat mai multe întâlniri de vis, discuții despre viitor, despre cărțile citite în ultimul timp, vizionări de spectacole, filme la cele trei cinematografe ale orașului Forum, Fantasio și Lux sau Muncitorul, Flamura roșie și Tineretului după noua denumire, plimbări prin cele mai minunate puncte de agrement din împrejurimi, chiar și câteva dulci și prelungite sărutări care au lăsat urme de neuitat în sufletul său. Oricând și oriunde se afla cu ea, se credea într-un adevărat paradis. Și totușiby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  incomod ca orice era să-l privească sau să discute cu omul cu mustață aspră, cu tatăl ei. Mai era și o problemă de bună dispoziție. În ultimul timp a fost foarte solicitat: emoții în fața ultimelor examene, altele în legătură cu repartiția, plimbări prin diferite birouri pentru a se despărți de capitală cu actele în regulă și, colac peste pupăză, moartea celui mai bun prieten. Duminică, deci a doua zi, trebuia să-și conducă pe ultimul drum pe cel, alături de care a petrecutby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  centru, un om în vârstă și cu multă experiență, prima persoană cu care a luat contact, când a coborât pentru întâia oară pe pământul comunei și care l-a trezit din vis la realitate, l-a luat separat la o plimbare prin frumoasa grădină ce înconjura clădirea școlii și, printre cocenii de porumb în picioare uscați și numai buni de cules, după ce s-a asigurat că nu-i vor asculta nimeni, i s-a adresat ca unei ființe la care țineaby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  urme de nori, presărat cu stele ca în mijlocul lunii lui cuptor, îl îndemnă pe Bidaru, nu în premieră, să parcurgă întreaga distanță cu "mașina sindicatului" sau, mai pe înțelesul tuturor, cu piciorul. Nu avea de făcut altceva, decât o discretă plimbare nocturnă, ceva mai lungă, care putea deveni chiar plăcută, dacă știa s-o fructifice. Era trecut de miezul nopții. Lipsa totală a norilor, adierea ușoară a unui vânticel călduț de primăvară abia perceptibil, stelele care se zăreau pe cer printreby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  află, se uită în jur. Era chiar în patul în care adormise încă de cu seară cu telecomanda în mână. Nedumirit se uită prin fereastră: Soarele în înaltul cerului, câinele revoltat, că stăpânul îl neglijase și-i întârziase prea mult plimbarea de dimineață, lătra de mama focului, iar el, supărat că nu-și mai amintea nimic, că uitase tot ce-și propusese cu atâta ardoare să-i povestească soției, mormăia ceva nedeslușit, a pagubă. Știa că a trecut prin multe peripețiiby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  adresă colegilor și, în primul rând, directorului. Acesta îl luă de braț și-l împinse în propria-i mașină. Gestul de amabilitate dinainte calculată, îl făcu să fie mai atent, știind că niciodată nu-și invita subordonații la o asemenea plimbare, decât dacă avea un interes sau dacă s-ar fi petrecut vreun eveniment deosebit. S-a întâmplat ceva?... Am primit un telefon... E vorba de un accident de tren... o tânără... seamănă cu fata ta... precis e o confuzie... cineby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  mai civilizați, mai manierați; ne purtăm cu mănuși. În realitate suntem cei mai proști. Ai dreptate! Din păcate este prea târziu... Dacă știam eu pe atunci ce poamă e, n-o lăsam nici să intre în casă. O trimeteam la plimbare imediat. În realitate și mie mi se făcuse negru în fața ochilor; îmi venea să te strâng pe tine de gât în momentul când a afirmat de față cu mama lui că ai cerut-o în căsătorie și că ea, "prințesaby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  un anumit fenomen recent s-a produs sub ochii tuturor locuitorilor de pe Terra, va fi considerat deviat de pe fix, chiar și de cei mai buni prieteni ai lui. Nu numai cunoscuții, dar și trecătorii întâmplători îl zăreau cum își făcea plimbarea, bine-mersi, nu împreună cu soția ca de obicei ci, de unul singur, prin locuri cât mai puțin umblate. Un ochi atent ar fi observat că dorea cu tot dinadinsul un loc de plimbare cât mai retras, unde avea posibilitatea să meditezeby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  și trecătorii întâmplători îl zăreau cum își făcea plimbarea, bine-mersi, nu împreună cu soția ca de obicei ci, de unul singur, prin locuri cât mai puțin umblate. Un ochi atent ar fi observat că dorea cu tot dinadinsul un loc de plimbare cât mai retras, unde avea posibilitatea să mediteze în voie și să stea de vorbă cu sine însuși, în special după ultimele evenimente care au început încă cu o săptămână în urmă. Până se va clarifica situația, va trebui săby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  să stea de vorbă cu sine însuși, în special după ultimele evenimente care au început încă cu o săptămână în urmă. Până se va clarifica situația, va trebui să ocolească un adevăr fundamental și de netăgăduit. Ca atare, în timpul acestor plimbări solitare, ca să evite suspiciunile de orice natură, când pe neobservate sau din întâmplare se va întâlni cu cineva cunoscut, va trebui să improvizeze un răspuns verosimil. Concret, dacă îl va întrerupe cineva cu un salut sau cu o întrebare obișnuităby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  și el și-a pus aceleași întrebări de foarte multe ori. Lucrurile nu vor ajunge până în acest punct! Totul a început cu o săptămână în urmă, în după-amiaza zilei de 10 octombrie, anul 2026 ora 18 și 30 de minute. Plimbarea, drogul purificator, una din satisfacțiile sau plăcerile lui cotidiene fără de care ziua nu s-ar încheia cu bine, era pe sfârșite. Un apus minunat care trezește, chiar și la ființele efemere, pofta de a mai apuca măcar încă o asemeneaby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  ai lui care ar fi vrut să-i ia locul. S-a liniștit și el, abia când a aflat prin telefon că fenomene asemănătoare au avut loc și în alte muzee similare din lume. Indiferent de anotimp, cea mai plăcută plimbare pentru un bătrân este cea de după ploaie. Abia atunci simte cu adevărat că trăiește. Uită de pădurea din beton, sticlă și asfalt ce crește mereu atât pe verticală cât și pe orizontală, uită de sciatică sau de reumatism pentru oby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  dispărea și omul". Dintre toate ființele, ce se bucură de binefacerile ploii, cele mai vizibile sunt melcii și râmele. Ele, după ploaie, mișună peste tot și e destul de dificil pentru un trecător grăbit să le ocolească. Pe cât putea Bidaru, în timpul plimbărilor diurne, se ferea să le strivească sub picioarele lui îmbătrânite și pășea cu mare atenție. În timpul unei asemenea plimbări, discutând cu soția câte în lună și în stele, băgă de seamă la un moment dat un fenomen care i seby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  Ele, după ploaie, mișună peste tot și e destul de dificil pentru un trecător grăbit să le ocolească. Pe cât putea Bidaru, în timpul plimbărilor diurne, se ferea să le strivească sub picioarele lui îmbătrânite și pășea cu mare atenție. În timpul unei asemenea plimbări, discutând cu soția câte în lună și în stele, băgă de seamă la un moment dat un fenomen care i se păru cu totul anormal. Lipseau melcii. Curios! Acele mici ființe gingașe și fragile, care după orice ploaie cu căsuțaby ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452] 
- 
  
  atenția asupra necesității schimbării felului în care se face educația. Probabil că generația actuală de părinți a vrut cumva să compenseze lipsurile copilăriei lor și a încercat să dea copiilor ce aveau ei mai bun: cele mai frumoase jucării, haine, plimbări, televizor, calculator... Alții, umplu timpul copiilor cu multe activități educative ca: învățarea limbilor străine, informatică... Intenția este excelentă, însă părinții nu înțeleg că televizorul, jucăriile cumpărate, internetul și excesul de activități blochează copilăria, în care copilul are nevoie să inventezeMentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117] 
- 
  
  dar îl voi avea ca profesor de limba rusă pe domnul Costache Buraga. Și astăzi știu să cânt în limba rusă „Pescarul amator” și încă alte cântece. întotdeauna, însoțit de o mandolină ne învăța diverse cântece. Nu se pot uita plimbările pe care le făceam în împrejurimi, escaladările pe diferiți versanți ai dealurilor noastre, legați cu funii escaladam malurile abrupte, eram adevărați alpiniști. După terminarea studiilor (liceu și facultate), m-am întors ca profesor de matematică în comună. Doamna învățătoare nuMemoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005] 
- 
  
  singurătatea sunt oribile! Atunci nu am dat nicio importanță vorbelor dumneaei. Mă duceam la lucru la fabrică jumătate de zi, făceam piața, mâncare, curățenie în casă, mă ocupam de fetiță, iar în zilele libere mergeam cu ea la cinema, la plimbare în parc... Nu realizam că într-o bună zi va pleca și voi rămâne singură. Dar iată că a venit timpul acesta și am ajuns la vorbele doamnei Comănescu... Mărioara BURAGA Ceva asemănător mi-a relatat mama în 1946 cândMemoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005] 
- 
  
  cea mai dinamică economie din estul Europei"1000. În "Wall Street Journal" a apărut, în mai, un articol despre Mamaia, o stațiune românească de vacanță de pe litoralul Mării Negre, unde comuniștii "puteau gusta în voie din plăcerile barurilor de noapte, ale plimbărilor pe mare și ale recitalurilor de operă", fără teama de a aluneca în "moravurile capitalismului"1001. Tonul acestor articole indica o schimbare, chiar dacă nesemnificativă, a modului în care România era receptată de către Statele Unite. Oamenii de afaceri americani își dădeau acumRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  Și Norman Malcolm, care i-a fost student începând cu anul 1938, povestește, în impresionanta lui carte de amintiri, că, în timpul liber pe care îl petrecea cu cei care îi erau apropiați, Wittgenstein nu se relaxa așa cum fac alții: „O plimbare cu Wittgenstein era foarte solicitantă. Despre orice ar fi vorbit, se apleca asupra temei cu intensitate, pe deplin serios și îmi solicita o enormă risipă de forțe să țin pasul cu gândurile saleă Prospețimea și profunzimea gândirii lui Wittgenstein cereauGânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719] 
- 
  
  nemulțumit, chiar dezgustat de ceea ce resimțea drept un eșec al încercărilor sale de a înainta în clarificarea temei care îl preocupa și de a se face bine înțeles. Se străduia să uite propunându-i unuia din cei de față o plimbare sau vizionarea unui film lipsit de pretenții.80 Merită să fie reținute și impresii diferite. J. N. Findlay, un viitor profesor de filozofie, care i-a frecventat ocazional lecțiile, dar nu a făcut parte din cercul apropiaților lui Wittgenstein, credeGânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719] 
- 
  
  nostalgie de întregire? Pe marginea acestui Eu plural, subiect de tropisme și ipostazieri factice, ironistul fantazează liber, aparent nonșalant: "Mă distrez de minune cu mine. / În diminețile foarte senine de primăvară / mă salut cu "un salve" și mă duc la plimbare". Alteori, el e Napoleon ori Socrate, însă transferul de personalitate nu se oprește aici. "Alcibiade, mă mustru, nu fi nătărău, / dacă mai zbieri se trezește întregul Țicău" (Coliba). Nici vorbă de identitate fermă ni se spune într-o Odă pronominală[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843] 
- 
  
  coborâre. Acolo, în vârful dealului fumam în aer liber, admiram peisajul care ni se înfățișa privirii, citeam, sau chiar ațipeam, mângâiați de razele blânde ale soarelui. Când timpul nu era prielnic pentru asemenea evadări în decorul natural mai îndepărtat, foloseam plimbările prin parc, pe malul lacului sau odihna binefăcătoare în insulă, unde meditam și visam cu ochii deschiși. Erau poate cele mai frumoase clipe de liniște sufletească, de triere și ordonare a gândurilor, de făurire a proiectelor, de libertate deplină aLumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037] 
- 
  
  față de copil, fiind tratat ca membru egal în drepturi, care prestează o muncă și este apreciat prin prisma rezultatelor obținute. O contribuție importantă la îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre lumea înconjurătoare, la stimularea intereselor lor de cunoaștere o aduc excursiile și plimbările în natură, vizitele la muzee și expoziții, piesele de teatru și filmele pentru copii etc. Peste tot însă, fie că este vorba de vizite la muzee sau expoziții, de excursii sau filme, copiii au nevoie de prezența adulților pentru aLumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]